Pagina documente » Stiinte Economice » Integrarea turismului romanesc in cadrul fluxurilor turistice internationale

Despre lucrare

lucrare-licenta-integrarea-turismului-romanesc-in-cadrul-fluxurilor-turistice-internationale
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-integrarea-turismului-romanesc-in-cadrul-fluxurilor-turistice-internationale


Cuprins

Cuprins
Introducere
Capitolul 1. Influentele turismului asupra vietii economico sociale
1.1. Definire si trasaturi........1
1.2. Locul si importanta turismului in cadrul comertului mondial cu servicii......2
1.3. Importanta turismului in economie....3
1.3.1. Rolul turismului in dezvoltarea comertului international, balanta de plati...........4
1.4. Importanta turismului in viata sociala.6
Turismul pe piata muncii.6
Calitatea vietii reflectata de turism ....7
Capitolul 2. Circulatia turistica
2.1. Constituirea fluxurilor turistice.........8
2.2. Evaluarea fluxurilor turistice............9
2.3. Structura pe zone si evolutia principalilor indicatori ai circulatiei turistice in 2000...... 14
2.4. Previziuni privind circulatia turistica internationala............. 18
2.4.1. Impactul atacurilor teroriste din SUA asupra Turismului International19
2.5. Turismul intern si international al Rominiei........21
2.5.1. Fluxuri turistice spre si dinspre Rominia....21
2.5.2. Circulatia turistica interna... ...27
Capitolul 3. Descrierea ofertei turistice
3.1. Potentialul turistic al Rominiei........30
3.1.1. Principalele atractii turistice naturale.... ...31
3.1.2. Principalele atractii turistice antropice.......33
3.2. Baza tehnico materiala...34
3.3. Resursele umane in turism.............41
3.4. Serviciile turistice........42
3.5. Transporturile turistice .. ..............44
3.6. Tendintele pietei turistice internationale............45
Capitolul 4. Aspecte generale ale activitatii turistice
4.1. Strategia dezvoltarii turismului in Rominia........47
4.2. Programe nationale de dezvoltare ....48
4.3. Concepte manageriale pentru elaborarea strategiilor in turism............ ....50
4.4. Turismul, instrument eficace pentru o dezvoltare durabila......52
Capitolul 5. Integrarea Rominiei in cadrul fluxurilor turismului international
5.1. Modalitati de imbunatatire a ofertei turistice rominesti.........53
5.1.1. Valorificarea eficienta a potentialului turistic propriu....53
5.1.2. Investitiile privind baza tehnico materiala turistica nationala..........55
Exemplu de proiect de investitie particulara56
5.1.3. Personalul angajat si calitatea serviciilor turistice.........57
5.1.4. Managementul in slujba calitatii serviciilor turistice......58
5.2. Promovarea produselor turistice in Rominia.......60
Rominia la ITB Berlin, martie 2002..61
5.3. Propuneri privind diversificarea programelor turistice...........63
Exemple de program turistic...........64
Bibliografie.........65
1111111

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

?

Introducere

Integrarea turismului romanesc in cadrul fluxurilor turismului international reprezinta un proces gradual-secvential, prin care modul de organizare si relatiile de functionare interioare si exterioare sistemului “turism” devine similar cu cel existent in practica celorlalte state ale lumii.

Principalul obiectiv al acestui proces il reprezinta crearea unui sistem de compatibilitati in plan institutional structural, legislativ si al principiilor si mecanismelor de functionare ale acestui domeniu de activitate. În perspectiva mai larga procesul de integrare trebuie sa genereze dezvoltarea durabila a turismului romanesc pe baza legilor pietei libere.

Procesul de integrare este multisectorial - datorita existentei unei multitudini de elemente si aspecte care contribuie la dezvoltarea turismului - si dinamic, datorita evolutiilor si mutatiilor care au loc in economia mondiala a inceputului de mileniu.

Prezenta lucrare isi propune sa sustina si sa argumenteze sansele reale de relansare a turismului romanesc, fapt intretinut desigur de luarea in considerare a patru coordonate fundamentale: restructurarea institutionala, perfectionarea cadrului legislativ, promovarea initiativelor locale si stimularea unui management performant.

Ramura economica de mare miza si cu importante disponibilitati, turismul romanesc isi evalueaza serios sansele de relansare si implicit de a deveni componenta activa si dinamizatoare a unui sistem economic dezorganizat, in profunda si complexa ei restructurare. Reusita revenirii turismului ar antrena efecte pozitive globale precum: resurse suplimentare (transferul geografic de resurse), echilibrarea balantei de plati, crearea de locuri de munca, amenajarea teritoriului si de ce nu, reabilitarea imaginii internationale si stoparea procesului de marginalizare a Romaniei in dinamica mondiala.

În motivarea alegerii Romaniei ca destinatie turistica, centrul de greutate il reprezinta elementele atractive ale ofertei (componentele naturala si antropica si caracterul lor de unicat si originalitate),cele functionale fiind acceptate ca suport pentru a beneficia de primele si creand adesea nemultumiri.

Asadar, normele de referinta sunt cele internationale si respectarea lor sporeste sansele unei valorificari superioare ale ofertei, iar racordarea turismului romanesc la circuitul international presupune capacitatea acestuia de a primi si satisface o cerere straina care are deja gusturi si obiceiuri foarte exigente de confort, securitate, calitate a echipamentelor si serviciilor.

Capitolul 1

Influentele turismului asupra vietii economico-sociale

1.1. DEFINIRE SI TR?S?TURI

Punctele de vedere asupra fenomenului turistic s-au format o data cu evolutia sa iar aspectele considerate definitorii au variat functie de optica profesionala a celor care isi exprimau opiniile: un economist ar afirma ca fenomenul este esentialmente economic caci depinde de un anumit nivel al veniturilor si un anumit potential economic; un geograf va sustine ca turismul este, in primul rand, legat de activitatea sa, caci are loc numai acolo unde relieful si clima il favorizeaza; sociologul va explica turismul prin implicatiile vietii citadine asupra oamenilor; psihologul prin senzatia de libertate din timpul vacantelor,etc.

Semnificatia turismului deriva din sinteza acestor puncte de vedere.In scopul definirii unui fenomen atat de complex au fost formulate o serie de definitii. [1 Minciu Rodica: Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000]

În anul 1880 E.Guy Freuler afirma ca „turismul in sensul modern al cuvantului este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbare a mediului inconjurator, cultivarea sentimentului pentru frumusetile naturii…ca rezultat al dezvoltarii comertului, industriei precum si a perfectionarii mijloacelor de transport ”.

Din prisma consumului, in 1938 Leveille Nizerolle considera turismul „ ansamblul activitatilor nonlucrative ale omului in afara ariei de resedinta”. Aceasta definitie explica si integrarea calatoriilor de afaceri in activitatea de turism.

Mark Boyer, economist francez avea sa defineasca turismul ca pe „ schimbul unei valori economice contra achizitiei unei valori culturale, estetice, de agrement.”

Au existat si unele definitii negativiste precum cea a psihologului Claire Lucques care considera turismul „ o cheltuiala inutila si nefasta, consecinta a tendintei spre risipa si distrugere a bogatiilor naturale in scopul satisfacerii placerii umane …”

O alta definitie scoate in evidenta, ca motivatie, dorinta de evadare a individului: „turismul – ansamblul deplasarilor umane si activitatilor care rezulta, provocate de exteriorizarea si realizarea dorintei de evadare care exista in intensitati diferite in fiecare individ ”.(M.D.Mayer)

Turismul a fost analizat si de catre economistii contemporani, “ca un sistem neutru de relatii inter-individuale”. Andre Siegfried il considera ca fiind integrat intr-o faza administrativa, punand in evidenta existenta vastei retele de intreprinderi turistice, hoteluri si agentii de turism.

În sfarsit, W Hunziker emite o definitie completa care este insusita de majoritatea scolilor ce studiaza economia turismului: ”se intelege prin turism ansamblul de raporturi si fenomene rezultate din voiajul si sejurul nonrezidentilor, in masura in care acest sejur nu duce la o stabilire de durata si nici nu decurge dintr-o activitate lucrativa.”

In general pana in anii 1936-1937 in definirea acestui fenomen nu exista o distinctie clara intre „turism international” si „turism national”

Uniunea Internationala a Oficiilor Nationale de Turism (IUOTO-International Union of Official Travel Organisations) astazi Organizatia Mondiala de Turism (WTO-World Tourism Organisation) a fost prima institutie care a sesizat aceasta diferentiere.

Cu ocazia Conferintei ONU despre Turism si Calatorie Internationala de la Roma din anul 1963, a fost definit pentru prima data vizitatorul international ca fiind ”orice persoana care calatoreste intr-o alta tara decat cea de referinta pentru orice alt motiv decat practicarea unei profesii remunerate in tara vizitata”. Ca urmare se impune concluzia ca cele doua criterii retinute pentru a face distinctia intre vizitatori si ceilalti calatori internationali sunt tara de resedinta si motivatia voiajului.

În anul 1983 OMT a adoptat o departajare clara in cadrul vizitatorilor internationali, intre excursionisti si turisti internationali.

Turistul international este considerat a fi un vizitator temporar care locuieste cel putin 24 de ore intr-o tara straina si ale carui motive de calatorie pot fi grupate in loisir (agrement,vacanta sanatate, studii, religie, sport) si afaceri, familie, misiune. Prin comparatie cu acesta excursionistul este considerat a fi pasager de croaziera, un vizitator sau un grup de vizitatori, un echipaj de o zi.

Extrapoland notiunea de turist international se poate afirma ca turismul international reprezinta „actiunea de deplasare temporara a rezidentilor unei tari in calitate de vizitator spre o alta tara in scopul satisfacerii unor motivatii si consumuri specifice acoperite de activitati de productie generatoare de venituri in tara de destinatie.”