Pagina documente » Informatica, Matematica » Internetul si comertul electronic

Despre lucrare

lucrare-licenta-internetul-si-comertul-electronic
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-internetul-si-comertul-electronic


Cuprins

CUPRINS
Introducere 2
CAPITOLUL 1 Internetul. 4
1.1 Conectarea la internet 7
1.2 Adrese internet si lista de utilizatori 10
1.3 Routere si TCP/IP 11
1.4 Sistemul de posta electronica 12
1.5 Utilitarul FTP 13
1.6 Schimbul electronic de date 13
1.7 Modele financiar-tranzactionale in comertul electronic 14
1.7.1 Strategii pentru comertul electronic 15
1.7.2 Piata electronica de cumparatori si vanzatori 16
CAPITOLUL 2. Proiectarea aplicatiei 17
2.1 Comunicatia prin intermediul web-ului 17
2.1.1 Browsere web si servere web 17
2.1.2 Solicitarea informatiilor via URL 18
2.1.3 Servere web si HTTP 19
2.1.4 HTTP 20
2.2 HTML 21
2.2.1 Ce este HTML? 21
2.2.2 Structura tag-urilor HTML 22
2.2.3 Structura documentului HTML 22
2.3 PHP si MySQL 23
2.3.1 PHP 24
2.3.1.1 Ce este PHP? 25
2.3.2 MySQL 26
2.3.2.1 De ce serverul de baze de date MySQL 26
2.3.2.2 Tipuri de tabele MySQL 27
2.4 Proiectarea generala a aplicatiei 27
2.4.1 Scopul unei pagini web 27
2.4.2 Elemente de baza ale unui document web 28
2.4.3 Principii de web design 29
2.5 Descrierea aplicatiei 33
CAPITOLUL 3. Prezentarea aplicatiei 35
3.1 Descrierea modului destinat clientilor 35
3.2 Descrierea modului destinat administratorului 46
Concluzii finale 49
Bibliografie 51

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INTRODUCERE

Este astazi binecunoscuta tuturor larga raspandire a calculatoarelor electronice in aproape toate domeniile activitatii umane. Acest proces este in continua desfasurare si este foarte greu de previzionat unde se va ajunge si cat de mult se va schimba in viitor viata de zi cu zi, atat la serviciu cat si acasa, datorita calculatoarelor. Se spune, de exemplu, chiar ca analfabetul secolului al XXI-lea va fi cel care nu va sti sa lucreze cu un calculator.

Printre cele mai raspandite utilizari ale unui calculator sunt memorarea si prelucrarea informatiilor, in general, si a textelor, in particular. În plus, posibilitatile de prelucrare oferite de calculatoare permit structurarea complexa si regasirea usoara a informatiilor memorate.

În paralel cu progresele in domeniul calculatoarelor, un alt domeniu cu o dezvoltare spectaculoasa il constituie telecomunicatiile. Astazi se poate comunica rapid intre oricare doua puncte de pe glob. Posibilitatile de comunicare au fost folosite si in transferul de informatii intre calculatoare aflate chiar la distante considerabile. Din sinergia intre facilitatile de memorare structurata, de prelucrare si accesare a informatiilor oferite de calculatoare si posibilitatile crescande ale domeniului telecomunicatiilor au aparut si in prezent au o extindere exploziva, retelele internationale de calculatoare.

Pentru a pune la dispozitie serviciile calculatoarelor electronice unui spectru cat mai larg de utilizatori, au fost dezvoltate instrumente concepute astfel incat sa permita accesul la retelele de calculatoare chiar a celor care nu au nici cea mai mica idee asupra a ceea ce este si cum functioneaza un calculator. Se poate spune ca, deja de acum, calculatorul devine un "aparat" banal chiar pentru un copil, cum ar fi, de exemplu, telefonul sau telecomanda unui televizor. Similar cu aceste aparate banale, un utilizator al lui nu trebuie sa stie nimic despre functionarea acestuia, ci numai cum se foloseste. Aceasta comparatie intre telefon, telecomanda unui televizor si calculator nu este aleasa intamplator, in viitorul nu foarte indepartat preconizandu-se ca, in fiecare casa, acestea sa fie integrate intr-un singur dispozitiv care va permite atat comunicarea prin (video) telefon, receptarea de programe interactive de televiziune, primirea acasa a unor reviste si jurnale "electronice", accesul la banci de date aflate pe orice calculator de pe glob si, bineinteles, utilizarea programelor de pe calculatorul propriu sau de pe oricare alt calculator de pe glob. Aceste facilitati vor fi puse la dispozitie prin asa-numitele "magistrale informationale" care vor impanzi globul

Omenirea cunoaste in momentul de fata una din cele mai profunde transormari din intreaga ei existenta in care informatica joaca un rol determinant. Daca deceniul trecut a fost marcat de aparitia si perfectionarea calculatoarelor personale, accesibile la preturi din ce in ce mai scazute, anii ’90 sunt caracterizati prin conectarea calculatorelor in retele locale si retele de arie larga.

Acestea confera informaticii un rol determinant in asigurarea legaturilor stiintifice, de afaceri, bancare sau de alta natura intre persoane si institutii. Astazi sute de milioane de calculatoare deservind utilizatori cu cerinte foarte diverse, sunt interconectate intr-o structura informatica globala numita de ziaristi “cyberspace”.

O retea reprezinta un grup de calculatoare conectate intre ele astfel incat sa poata comunica. Acest calculatoare nu trebuie sa fie apropiate intre ele. Pot fi in aceeasi camera, in aceeasi cladire sau in diferite parti ale lumii.

Daca reteaua este compusa din calculatoare care se afla in aceeasi camera, cladire sau campus ea se numeste retea locala (Local Area Network – LAN). Daca reteaua se afla in acelasi oras se numeste retea metropolitana (Metropolitan Area Network – MAN). In cazul in care reteaua este raspandita pe o arie ce cuprinde mai multe tari si/sau continente, ea se numeste retea de mari dimensiuni (Wide Area Network – WAN).

Avantajele utilizarii retelelor sunt:

? partajarea resurselor – toate echipamentele, programele si datele sunt disponibile pentru oricine din retea, indiferent de localizarea fizica a utilizatorului si a resursei;

? asigurarea unei fiabilitatii mari prin accesul la mai multe echipamente de stocare;

? economii financiare - calculatoarele mici au un raport pret/calitate mai bun decat sistemele mari. Sistemele mari sunt de zece ori mai rapide dar costa de o mie de ori mai mult;

? accesul la informatii la distanta – formele pe care le are accesul la distanta sunt multiple: plata taxelor, accesul la institutii financiare, cumparaturi la domiciliu, informatii despre arte, afaceri, politica, sanatate, istorie, stiinta, sport etc.

? comunicatii personale – posta electronica este deja folosita pe scara larga si poate contine secvente audio; comunicatiile in timp real permit utilizatorilor aflati la distanta sa comunice fara nici o intarziere; sunt posibile videoconferinte, intre oameni aflati in diverse locuri pe glob;

? divertisment interactiv - jocuri pentru mai multe persoane cu simulare in timp real ; se poate juca la ruleta in Las Vegas sau Quake cu persoanele din toate colturile lumii.

In aceasta conjunctura s-a dezvoltat ceea ce se cunoaste sub numele de Intenet.

Capitolul 1. Internetul

Internet-ul reprezinta mai mult decat o reteauriasa de calculatoare . El constituie o reteade retele (comerciale , militare , academice , universitare , educationale etc. ), fiind, in plus , un mediu informational imens ce ofera servicii si resurse din cele mai diverse –baze de date , biblioteci- dar si o nebanuita comunitate de persoane din cele mai diferite domenii ale vietii economico-sociale . O definitie succinta a Internet-ului poate fi formulata astfel : un numar foarte mare de calculatoare raspandite in toata lumea, legate intre ele pentru stocarea , partajarea si directionarea diverselor tipuri de informatii.

La inceput reteaua avea scopul de a servi programele de cercetare si de a rezolva orice problema legata de calculatoare . Usurinta cu care se pot distribui informatii dar mai ales usurinta cu care orice utilizator poate avea acces la informatii , a facut din Internet un mediu de nelipsit . Sunt distribuite informatii de orice tip , incepand cu programe de invatare a utilizarii microcalculatoarelor , continuand cu lectii de insusire a cunostinteleor din cele mai diverse domenii , stiri , baze de date imense , cotatii la bursa , oferte de locuri de munca , legislatie , retete medicale , muzee virtuale si chiar rete culinare .

Internet-ul este in acelasi timp o uriasa biblioteca , un instrument de corespondenta rapida , un nou mediu de publicare si un mijoc de difuzare mondial al informaticii .Modul de acces este simplu interactiv si inlatura discriminarea geografica .

Revenind la definitia „o retea de retele ’’ trebuie spus ca toate retelele LAN, MAN si WAN pot fi conectate intre ele prin legaturi rapide si performante . Legatura poate fi stabilita prin satelit , prin linii analogice dedicate , circuite de comnunicatii digitale , unde radiofonice etc.

Inceputurile Internet-ului se situeaza in anii ’60 . Astfel in 1967 Bob Taylor a lucrat la ARPA (Advanced Research Project Agency ) , a avut ideea de a lega impreuna intr-o retea redundanta , bazata pe pachete toate calculatoarele de la universitatile importante participante la programele agentiei.

Astfel se realizeaza in 1969 prima conexiune la distanta intre doua calculatoare , ARPA experimentand o retea de comutare de pachete , bazata pe linii telefonice , intre Stanford Research Institute si University of California din Los Angeles . În acest fel ia nastere ARPANET ( Advanced Research Project Agency Network).

In perioada anilor ’70 s-au adus o serie de modificari in sensul imbunatatirii comunicatiilor , cea mai importanta fiind elaborarea unor seturi de reguli(protocoale ) , ce au asigurat o comunicare intre calculatoare la un nivel mai bun ce a adus viteza de transmitere la 50Kbps .

Anut 1977 a marcat adaugarea la reteaE-mail , iar putin mai tarziu in 1979 , s-a adaugat USENET o reteavirtuala de stiri , servicii ce au largit considerabil aria de utilizare si au oferit o noua orientare in evolutia retelei . La inceputul anilor ’80 datorita traficului extrem de ridicat de informatii si din ratiuni de securitate a datelor cu caracter militar ARPAnet se divide in doua sedimente:MILnet –o retea militara si ARPAnet o retea civila ce continua cercetarile asupra retelelor si orientata pe schimbul nelimitat de informatii.

Anul 1982 marcheaza reunirea principalelor retele : ARAPnet , MILnet ,NSNET , BITNET(Because It’s Time NETwork-aparuta in mediul universitar), USENET( aparuta tot in mediul universitar , dar care ofera si o serie de servicii comerciale ) si altor retele luand nastere Internet , sub denumirea Internetwork Sistem (sistem interconectat de retele).Evolutia Internet este marcata in continuare de adaugarea de noi servicii : serviciul de informare GOPHER , serviciul de transfer de fisier FTP , serviciul World Wide Web etc.

Ziua de 1 ianuarie 1983 marcheaza trecerea de la protocolul NCP ( Network control Protocol) laTCP/IP (Transmission Control Protocol/ Internet Protocol ). Numarul calculatoarelor conectate la reteaua Internet a crescut apoi rapid de la un an la altul : 1024 in 1984 , 5089 in 1986, 28000 in 1987 si 130000 in 1989.

In anii ’90 Internetul s-a dezvoltat mult , nu numai ca volum de informatii si servicii permanent accesibile ,dar si ca numar de utilizatori .

Anul 1991 este momentul in care National Science Foundation , care superviza modul de operare pe Internet a ridicat restrictiile impuse de domeniul comercial , ceea ce a produs o adevarata „ explozie’’ in cresterea in numarul calculatoarelor conectate:992000 in 1992 , 1776000 in 1993 .

În 1993 Casa Alba deschide o cutie postala Internet (president @whitehouse.gov).

În anul 1994 marcheaza realizare primelor transmisii audio si video prin Internet . În fiecare luna se conecteaza la Internet peste un milion de noi utilizatori .Internet Society estimeaza ca aproximativ 115 tari dispun de o conexiune la reteau informatica mondiala . Numarul de calculatoare gazda conectate la reteadepasea 3,2 milioane in anul 1994 , cel al utilizatorilor era apreciat la 20-30 milioane .

Potrivit Comupter Industry Almanac Inc .,numarul utilizatorilor a ajuns la sfarsitul anului 1980 la 150 milioane . Numai in SUA aproape 67 de milioane de utilizatori adica aproape 51% din total .

Romania , desi a aparut relativ tarziu in peisajul comunicatiilor globale , a marcat o crestere impresionanta intr-un scurt interval de timp : de la 15 calculatoare gazda (host ) in februarie 1993 la 2727 calculatoare gazda in ianuarie 1996 si 26362 calculatoare gazda in februarie 1999.

Internet-ul nu este proprietatea cuiva , nu exista nici o companie care sa impuna reguli. Desigur , fiecare componenta este proprietatea cuiva , dar reteaua ca intreg nu are un „patron’’ este un sistem care isi mentine integritatea datorita intereselor mutuale ,desi numarul organizatiilor depaseste 50 de mii. Internet-ul este o retea descentralizata , uneori chiar anarhica , dar fara aceasta descentralizare nu s-ar fi ajuns la cresterea si dezvoltarea ei spectaculoasa. Internet-ul este administrat prin consens de diferite organizatii care se intrunesc pentru a gasi cea mai buna metoda globala pentru functionarea retelei .

Furnizorii regionali sau nationali de servicii Internet sunt interconectati fie direct , fie prin intermediul unui organism supranational . Principalele oragnisme existente in Europa sunt: Ebone si Europanet . Ebone este o asociatie care gestioneaza numeroase retele europene .Europanet este gestionat de DANTE (Delivery of Advance Network Technology to Europe ) , asociatie creata in 1993 cu sprijinul mai multor retele nationale pentru a sprijini cercetarea stiintifica .

Totusi exista si o organizatie a utilizatorilor Internet-ului, numita ISOC (Internet Society ), cu caracter voluntar , unicul ei scop fiind promovarea schimbului global de informatii . Conducatorii acestei organizatii au responsabilitatea de a gestiona din punct de vedere tehnic Internet-ul si de a standardiza tehnologia folosita.

Începand cu 1983 , functioneaza si o organizatie ce are ca scop ghidarea evolutiei protocolului TCP/IP-Internet Activities Board (IAB).Aceasta ofera sfaturi si sprijin in cercetarile efectuate in sprijinul comunitatii Internet . De-a lungul evolutiei IAB a fost organizat in mai multe randuri, in prezent avand doua componente :Internet Engineering Task Force ,ce are responsabilitatea dezvoltarea protocolului TCP/IP si integrarea altor protocoale in Internet (cum este OSI) si Internet Research Task Force ,care continua sa organizeze si sa exploreze concepte avansate privind retelele .

De asemenea , nu exista o firma care sa conecteze platile de la toate retelele Internet sau de la utilizator .Fiecare plateste pentru partea sa .Retelele se aduna si decid cum sa se conecteze impreuna apoi aduna fonduri pentru aceste interconexiuni .O firma sau o instituie plateste pentru conectarea la o retea regionala care la randul ei plateste un furnizor national pentru accesul sau la o retea internationala .Numeroase moduri Internet in special universitare sunt finantate de bugetele statelor.

1.1 Conectarea la internet