Pagina documente » Stiinte Economice » Investitiile directe straine in Romania

Despre lucrare

lucrare-licenta-investitiile-directe-straine-in-romania
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-investitiile-directe-straine-in-romania


Cuprins

CUPRINS
CAP. I DEFNIREA INVESTITIILOR INTRNATIONALE
1.1. Investitia. Definitie
1.2. Tipuri de investitii
1.3. Tipuri de investitori
1.4. Rolul investitiei
1.5. Investitia internationala si formele ei
1.6. Tipologia investitiilor internationale
1.7. Corporatia internationala
CAP. II INVESTITIILE STRAINE DIRECTE DE CAPITAL
2.1. Definire. Rol
2.2. Investitiile externe - nevoia reala si obiectiva pentru economiile in tranzitie
2.3. ISD - factor exogen stimulator
2.4. Investitiile straine - divergente si convergente de interese
2.5. Strategii de atragere a investitilor straine
2.5.1. Crearea cadrului legislativ favorabil ISD
2.5.2. Accelerarea procesului de privatizare
2.5.3. Diminuarea si eliminarea riscului de tara
2.5.4. Integrarea europeana si euroatlantica
CAP. III INVESTITIILE STRAINE DIRECTE iN ROMiNIA
3.1 . Politica investitionala a economiei in tranzitie
3.2 . Strategii de atragere a ISD in Rominia
3.2.1 Constituirea cadrului juridic favorabil afluxului de ISD
3.2.2 Integrarea europeana a Rominiei - componenta a strategiei de dezvoltare economica pe termen lung
3.2.3 Definitivarea procesului de tranzitie
3.3 . Evolutia ISD in Rominia in perioada de tranzitie
3.4 . Aspecte critice privind ISD in Rominia
3.5 . Aspecte si propuneri de accelerare a redresarii economice
CAP. IV MODALITATI DE CRESTERE A ISD IN ROMiNIA
4.1. Impactul ISD asupra economiilor in tranzitie a tarilor beneficiar
4.1.1. Evaluarea consecintelor ISD
4.1.2. Analiza legaturilor inainte si inapoi
4.1.3. Analiza input - output
4.2. Analiza raspunsurilor la chestionarul (privind ISD in Rominia) trimis la companiile britanice
4.2.1. Conditiile economice, sociale si politice
4.2.2. Evaluarea scopurilor ISD in Rominia
4.3. Cauze care duc la niveluri relativ scazute ale ISD in Rominia
4.4. Strategia romineasca globala de crestere a intrarilor de ISD
4.4.1. Pasi intermediari catre cresterea ISD
4.4.2. Politici de incurajare a ISD pe termen lung
4.4.3. Masuri specifice de atragere a ISD in Rominia
4.4.4. Probleme generale privind strategia
4.5. Industrii si ramuri rominesti de posibil interes pentru investitorii strainii
4.6. Concluzii
8

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Capitolul I. Definirea investitiilor internationale

1.1. Investitia. Definitie

Ne referim la investitii in legatura cu o activitate care are ca scop folosirea unei sume de bani in vederea obtinerii unor profituri viitoare. In sens larg investitia reprezinta sacrificiul unei parti din consumul prezent pentru un consum viitor, posibil si incert.

Sacrificiul are loc in prezent si e sigur. Recompensa pentru el vine mai tarziu, daca vine, si oricum marimea ei este incerta. In unele cazuri elementul care predomina este timpul (exemplu: investitia in bonurile de tezaur guvernamentale), in altele riscul este atributul dominant ( investitia SAFI), iar alteori, ambele aspecte sunt importante (ex.: achizitionarea actiunilor intreprinderilor care se privatizeaza).

Trebuie avuta in vedere si relatia distincta dintre investitie si economisire. Economisirea poate fi definita mai curand ca un simplu consum amanat, in timp ce, in timp ce investitia reprezinta de fapt un consum sacrificat in prezent in intentia obtinerii unui consum viitor mai mare. Investitia mai are in plus si un caracter real, in sensul ca ea poate determina cresterea in viitor a productiei nationale.

1.2. Tipuri de investitii

În economie exista mai multe tipuri de investitii. Unele dintre acestea presupun tranzactii financiare intre agentii economice, altele presupun implicarea in tranzactii si a unor bunuri materiale cum ar fi cladirile, echipamentele industriale mijloacele de transport etc. În primul caz, investitorul intra in posesia unor active specifice: actiuni, obligatiuni, certificate de depozit sau bouri de tezaur. În al doilea caz activele rezultate au cu totul alta natura: fabrici, companii de transport, hoteluri sau magazine. În primul caz este vorba despre investitii financiare, iar in al doilea caz de investitii reale. De cele mai multe ori nu se poate face o delimitare precisa, deoarece cele doua tipuri coexista.

Trebuie de retinut ca in perioadele precapitaliste majoritatea investitiilor reale nu implicau nici un fel de tranzactii financiare.

În societatea moderna, aproape orice investitie reala are si o importanta latura financiara. De la cel mai mic magazin pana la marile corporatii internationale, activitatea de investitii se sprijina pe credit, actiuni, obligatiuni etc.

1.3. Tipuri de investitori

Termenul “speculatie” este folosit de multe ori in sens peiorativ. Nu exista vreo diferenta de esenta intre ce le doua concepte: cel de investitor si cel de speculator.

Speculatorul reprezinta un tip aparte de investitor, care se individualizeaza printr-un comportament specific:

- speculatorul are o atitudine diferita fata de risc, in comparatie cu investitorul obisnuit : primul este atras puternic de investitiile cu risc deosebit e mare, cel de-al doilea prefera un risc cat mai scazut;

- decurgand din aceasta atitudine, speculatorul mizeaza pe un profit anormal de mare corespunzator cu riscul pe care si-l asuma, in timp ce investitorul obisnuit conteaza pe un castig normal de mare;

- speculatorul actioneaza mai mult pe termen scurt, in timp ce pentru o investitie obisnuita orizontul de timp este relativ mai mare;

- in timp ce majoritatea agentilor economici considera ca informatiile si semnalele furnizate de piata sunt corect interpretate de catre toti, speculatorul crede ca are un avantaj informational fata de ceilalti, anticipand o evolutie pe care alti nu o intrevad.

Contrar aparentelor, speculatorul nu este un factor de dezechilibru al pietei, ci dimpotriva, un puternic factor de echilibru. Daca nu ar exista agentii economici care sa preia riscul pe care alti il evita, mecanismele economice ar avea tendinta de blocare. Prin speculatie are loc redistribuirea stimulentelor legate de risc.

1.4. Rolul investitiei

Înainte de a defini investitiile internationale, este necesara cunoasterea rolului economic al investitiei la nivelul economiei nationale. Aceasta chestiune de maxima importanta a ocupat un loc central in toate curentele de gandire economica.

Investitiile in model clasic

Economistii clasici si mai tarziu cei neoclasici, au constatat ca “oferta isi creeaza propria-i cerere”. Astfel s-a creat si dezvoltat suportul teoretic al rolului statului in economie. Acestia sustin ca:

- procesele si fenomenele economice se autoregleaza. Pe termen lung, economia isi gaseste mereu pozitia de echilibru. În pozitia e echilibru, oferta isi gaseste intotdeauna propria ei cerere si, in consecinta, folosirea deplina a fortei de munca este asigurata;

- investitiile au forme contrarii la scara intregii economii. Economisirea inseamna retragerea din circulatie a unei puteri de cumparare egala cu sumele economisite. Efectul este resimtit de cererea agregata care se diminueaza. Are loc astfel contractia activitatii la scara intregii economii, fenomen denumit in mod uzual recesiune;

- investitiile joaca un rol economic expansionist. A investii inseamna a cumpara bunuri si servicii, intretinand si extinzand activitatea altor agenti economici, efect reflectat in cresterea outputului economic total, adica a PNB sau PIB;

- deoarece intre momentul efectuarii investitie si momentul in care se fac simtite efectele sale exista un interval mai scurt sau mai lung, are loc aparitia unei cereri suplimentare care nu are inca corespondent in bunuri si servicii;

- deoarece economia revine mereu la starea de echilibru, pe termen lung sumele economisite vor fi perfect compensate de catre sumele investite. Pe termen scurt, pot exista neconcordante. Sumele economisite pot depasi uneori sumele investite si invers.

Cresterea sumelor economisite va duce la cresterea ofertei de depuneri la vedere sau la termen. În consecinta, rata dobanzii se va reduce, incurajand investitiile si descurajand depunerile. În cele din urma echilibrul se va restabili.

Cresterea nivelului activitatilor investitionale peste nivelul economiilor existente va duce la cresterea cererii de capital de imprumut. Nivelul dobanzii va cunoaste o tendinta ascendenta, descurajand investitiile si incurajand depunerile.

Dupa cum se observa, in cadrul modelului clasic elementul primordial care determina nivelul activitatii investitionale dintr-o economie este rata dobanzii.

Multiplicatorul investitiilor

M=

Unde M = multiplicatorul investitiilor;

b = inclinatia marginala spre consum (procentul pe care un agent economic il cheltuieste pentru consum).

Chiar daca in prezent interventia statului in economie e din ce in ce mai mult criticata ca principiu, politica in domeniu investitiilor internationale continua sa fie o realitate. Ea nu reprezinta doar apanajul guvernelor ci si al marilor corporatii transnationale.

1.5. Investitia internationala si formele ei

Formele investitiilor internationala reprezinta modalitatile concrete prin care un agent economic realizeaza o investitie internationala, adica ori de cate ori:

- cumpara actiuni de pe o piata straina sau emise de o firma din alta tara;

- cumpara obligatiuni de pe o piata straina sau emise de o firma straina;

- construieste “pe loc gol” o societate noua sau deschide o filiala in alta tara;

- acorda un credit financiar unui agent economic dintr-o alta tara sau unui agent economic strain ce opereaza in propria tara;