Pagina documente » Administratie publica » Legislatia europeana si aplicarea ei, formarea dreptului comunitar

Despre lucrare

lucrare-licenta-legislatia-europeana-si-aplicarea-ei-formarea-dreptului-comunitar
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-legislatia-europeana-si-aplicarea-ei-formarea-dreptului-comunitar


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL I
DELIMITARI CONCEPTUALE.1
1.Conceptul de Europa1
2.Cine este Europa? .2
CAPITOLUL II
UNIUNEA EUROPEANA SI DREPTUL COMUNITAR.4
1.Unificarea politica, bazele dreptului comunitar4
2.Extinderea uniunii............ 9
3.Izvoarele dreptului comunitar si
relatia drept comunitar- drept national....... 9
4.Categoriile izvoarelor dreptului comunitar
emise de Institutiile comunitare..14
CAPITOLUL III
POLITICA SI LEGISLATIE EUROPEANA.20
1.Institutiile europene si procesul legislativ.............20
1.1..Parlamentul European..............23
1.2.Comisia Europeana...40
1.3. Consiliul de Ministri.48
1.4. Curtea de Justitie Europeana.......55
1.5. Comitetul Economic si Social.....59
1.6. Comitetul Regiunilor59
1.7. Tribunalul de Prima Instanta......60
1.8. Curtea de Conturi Europeana.....61
1.9. Banca Europeana de Investitii....62
1.10. Banca Central Europeana........63
2. Procesul de decizie........63
3. Procedura co -deciziei....64
CONCLUZII........66
BIBLIOGRAFIE....68
ANEXE....71

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL I

DELIMIT?RI CONCEPTUALE

1. Conceptul de Europa

Ideea de Europa, care desemneaza un spatiu geografic, politic si spiritual specific, dateaza de cateva milenii. Constructia europeana ­ procesul constient de formare a unitatii economice, politice si institutionale a acestui spatiu ­ are o vechime de doar cateva decenii, declansindu-se efectiv in contextul bipolaritatii mondiale, instaurate dupa al doilea razboi mondial, in care Europa isi putea salva locul, rolul, identitatea si puterea doar prin transpunerea in practica a premizelor unitatii sale.1 Acest proces a fost intemeiat, desigur, pe antecedentele unei evolutii de circa un mileniu, in care ideea de unitate europeana s-a cristalizat si afirmat in numeroase initiative si proiecte, care se constituie, in ansamblul lor, intr-o adevarata preistorie a constructiei europene, aflate azi in plina desfasurare.2 Modalitatile preconizate in cursul timpului pentru unificarea spatiului european s-au concentrat, in esenta, in jurul a doua solutii posibile: cea imperiala, o unificare prin forta a continentului in jurul unei puteri hegemonice, si cea a asocierii statelor europene, pe baza propriei vointe, intr-o forma federativa sau confederativa. Solutia federativa implica realizarea unei structuri institutionale suprastatale, careia statele participante ii cedeaza, intr-o masura mai mare sau mai mica, atributele suveranitatii lor. Formula confederativa mentine intacte prerogativele suverane ale statelor participante, care se asociaza in vederea realizarii unor obiective precis circumscrise, de natura politica sau economica.3

Europa este un continent pe care traiesc multiple grupuri nationale in diverse organizari statale, avand istorii complexe, conectate pana in detalii. A vorbi despre acest continent este relativ usor din punct de vedere geografic, incepand cu geografia fizica, continuand cu geografia economica si inaintand spre geografia populatiilor. În Europa s-a format cultura moderna, axata pe stiinta galileo-newtoniana, pe comportamentul economic rational (in sensul lui Max Weber) si pe comportamentul moral intemeiat pe norme universale.4

2. Cine este Europa?

Daca luam in seama intreaga conotatie a termenului, nu putem sa nu incepem cu mitologia. Potrivit legendei grecesti, Europa a fost fiica regelui Feniciei, a carei frumusete a suscitat iubirea lui Zeus. Travestit in taur, acesta a rapit-o si a dus-o in Creta, unde Europa i-a daruit trei fii, ce aveau sa devina regi sau printi: Minos al Cretei, Radamantus al insulelor Ciclade si Sarpedon al Luciei. Mai tarziu, ea s-a casatorit cu regele Asterion al Cretei, care i-a adoptat copiii. Poporul a venerat-o sub numele de Hellotis, iar festivalul numit Hellotia s-a organizat pana tarziu pentru celebrarea ei. Din aceasta legenda si-au luat motive decoratorii antici, dar si pictorii renascentisti sau de mai tarziu. “Rapirea Europei de catre Zeus deghizat in taur” a fost un motiv pentru Dürer, Tizian si Tiepolo.5

O alta conotatie a Europei provine din astronomie. Sub acest nume este vorba de al patrulea satelit, ca marime, al planetei Jupiter, descoperit de Galilei si botezat astfel de un astronom german. Conotatia care intereseaza mai mult este, insa, cea geografica. Europa este continentul penultim in ordinea marimii (dupa el urmeaza Australia), ocupand 10,4 milioane kilometri patrati. El era locuit, in 1990, de 787,7 milioane de oameni. Marginit de Oceanul Atlantic, de Marea Mediterana, Oceanul Arctic, Marea Neagra, Marea Caspica si Muntii Urali, Europa preia o cincime din suprafata terestra a Pamantului. În aceasta suprafata sunt incluse si insulele si arhipelagurile ce-i apartin: Novaia Zemlia, Islanda, Insulele Britanice, Corsica, Sardinia, Sicilia, Creta, Malta, Cipru. Printre trasaturile cele mai proeminente ale acestei suprafete sunt de amintit, inaintea celorlalte, caracterul jos al reliefului, marimea mijlocie a inaltimilor, buna distributie a apei in sanul ei, varietatea climaterica generata de continua interferenta a curentilor polari cu curentii tropicali, complexitatea remarcabila a vegetatiei.

Dar unificarea europeana angajeaza nu numai o conotatie geografica, usor de stabilit, a Europei. Ea pune in joc, de la inceput, o conotatie istorica a termenului, care impleteste intr-un mod foarte complicat aspecte geografice, aspecte culturale si aspecte politice. 6

Eurobarometrul din 1990 a aratat, de pilda, ca in fiecare din tarile Comunitatii efectivul suporterilor integrarii europene este cu mult mai mare decat cel al adversarilor ei. Danemarca oferea, in acest sens, scorul cel mai slab, de 64% la 29%, totusi.7