Pagina documente » Stiinte Economice » Locul ocupat de o societatea comeciala in contextul economiei nationale (S.C. XYZ S.R.L.)

Despre lucrare

lucrare-licenta-locul-ocupat-de-o-societatea-comeciala-in-contextul-economiei-nationale-s.c.-xyz-s.r.l.-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-locul-ocupat-de-o-societatea-comeciala-in-contextul-economiei-nationale-s.c.-xyz-s.r.l.-


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL 1. incadrarea S.C. AGRO-SIRET-ZOO-IND S.R.L. BACAU
in cadrul industriei rominesti de panificatie......1
1.1. Locul ocupat de societatea comeciala in contextul economiei nationale....1
1.2. Prezentarea generala......6
CAPITOLUL 2. Analiza-Diagnostic a S.C. AGRO-SIRET-ZOO-IND S.R.L.
BACAU......25
2.1. Culegerea, selectarea si sistematizarea datelor....26
2.2. Evidentierea simptomelor semnificative............92
2.3. Identificarea pe domenii de activitate a punctelor forte si slabe interne si a cauzelor care le genereaza93
2.4. Stabilirea puterii globale interne a firmei.........94
2.5. Identificarea punctelor forte si slabe externe si a cauzelor acestora......100
2.6. Elaborarea recomandarilor.........102
CAPITOLUL3. Implementarea si realizarea schimbarilor organizationale........106
3.1. Concept, necesitate, tipologie.........107
3.2. Forte care determina schimbari organizationale programate.110
3.3. Metodologia formularii si implementarii schimbarilor programate..........113
CAPITOLUL 4. Concluzii, propuneri, aprecieri.......115
ANEXE.............117
BIBLIOGRAFIE121

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL 1

Încadrarea S.C. AGRO-SIRET-ZOO-IND S.R.L. BAC?U

in cadrul industriei romanesti de panificatie.

1.1. Locul ocupat de societatea comerciala in

contextul economiei nationale

Destramarea sistemului economiei de comanda ca efect al dezagregarii sistemului comunist s-a manifestat intens in agricultura, in special in perimetrul proprietatii funciare, si mai ales in domeniul industriilor de prelucrare si al distributiei, componente de baza ale economiei agroalimentare.

O reforma cu mai multe viteze a marcat destramarea rapida a fostelor cooperative, privatizarea proprietatii si exploatatiei dar mentinerea capitalului si utilajelor tehnologice in unitatile de stat. S-a produs o fracturare a filierelor, legata in special de contradictia si lipsa de interferenta intre noile exploatatii de mici dimensiuni si structuri monopoliste din amonte si aval de agricultura.

În perioada 1990-1994 a avut loc un proces continuu de regresie tehnologica, de deteriorare a capitalului fix si o criza manageriala de proportii. Acestea din urma s-au manifestat preponderent in agricultura. Destramarea sistemului de comanda, neurmata sistematic de inlocuirea cu mecanismele pietei, a creat un vid sistematic care a avut ca efect scaderea in oarecare masura a productiilor agricole, insa preponderent reducere drastica a functionalitatii filierelor agroalimentare. Anii 1993 si 1994 au marcat stagnarea reformei in sfera agroalimentara si instalarea unei periculoase expectative, intrrupta pe alocuri de interventii din partea statului in sustinerea unor procese economice deja consumate, urmarind supravietuirea unor agenti economici utilizatori de tehnologii si practicand o gestiune neeficienta. Interventionismul a reusit in buna masura fluidizarea proceselor de reluare a ciclului economic, unele deblocari financiare asigurand reprductia simpla. Concurenta si performanta nu au devenit obiectul unor interventii sistematice.

Procesele de privatizare s-au mentinut in directii formale. Se putea altfel ? Se putea si mult mai bine dar, se putea si mult mai rau. Nu putem sa nu subliniem faptul ca agricultura in prima faza a tranzitiei, inregistrand cele mai scazute rezultate, a sustinut intreaga economie in procesul reformei.

Întregul parcurs al economiei de piata a fost unul anevoios. Realitatea economica demonstreaza acest lucru. Produsele agricole romanesti traverseaza o perioada cu adevarat trista. Acest lucru se datoreaza in principal din lipsa de preocupare din partea celor care ne “conduc”, dar a si a celor care sunt direct raspunzatori de acest fenomen.

Societatea romaneasca a raspuns comform asteptarilor: greve, motive, scuze, retineri, concepte, trairi, sentimente, nimeni nu incearca sa se adapteze unei realitati atat de frapante- agricultura a ramas singura avutie nationala pe care nu o putem vinde, ci pe care trebuie sa o folosim ca o adevarata sursa de existenta daca nu de castig personal. Dispunem de toate cele necesare: Pamant fertil, mijloace de munca putin depasite si uzate, dar inca productive, forta de munca, traditia, insa am uitat parca voit esentialul: PROPRIETATEA. Nimeni nu va face ceva in acest sens daca nu i se instaureaza un regim de siguranta personala, daca nu i se creeaza un climat economico-legislativ care sa-i garanteze dreptul de proprietar indiferent daca face parte din categoria societatilor cu capital privat, a celor cu capital de stat sau a producatorilor independenti.

Eforturile facute in acest sens de guvernele ce s-au sccedat in aceasta noua era a liberalismului politic nu au avut efectul scontat. Ele s-au concretizat doar in elaborarea de programe de redresare si partial realizarea politicilor de integrare agroalimentara.

Acest lucru s-a petrecut in contextul incadrarii agriculturii ca element de baza a industriei agroalimentare romanesti si rampa de lansare a dezvoltarii unor noi surse de produse agroalimentare in conditiile unor cerinte din ce in ce mai mari a acestor tipuri de produse.

Industria de panificatie din Romania, ramura de baza a industriei agroalimentare a traversat aceeasi perioada mai putin glodioasa. Treptat insa lucrurile par insa a se aranja.

Ramura cu traditie, industria de panificatie romaneasca a resimtit din plin nevoia de integrare agroalimentara, care nu s-a realizat decat intr-o oarecare masura. Cresterea calitativa si a eficientei sunt doi vectori definitorii ai proceselor integrative. Caracterul vital al hranei, sensibilitatea sociala a acestui domeniu, dublate de elasticitatea remarcabila a reactiei la stimulii economici, cu efecte superioare la alocari relativ redusede resurse, fac din integrarea agroalimentara a acestei industrii un fenomen de prim rang pe planul importantei economice.

Integrarea a avut punct de plecare posibilitatile actuale din spatiul geografic existent. În prezent, terenurile agricole reprezinta 62,07% din teritoriul tarii, respectiv 0,65 ha pe locuitor. Din suprafata totala agricola reprezinta 63,1%, revenind 0,41 ha pe locuitor iar pasunile 22,8%, 10,1% fanetele, viile si livezile 4%. Dupa 1989, au avut loc schimbari impotante in structura terenurilor agricole. Astfel, in perioada 1989-1995, suprafata agricola a scazut cu 311.855 ha si cea arabila cu 770.837 ha, a crescut ingrijorator suprafata terenurilor neproductive cu 122.755 ha, ca si a celor ocupate cu constructii si curti.

Pentru asigurarea unor productii agricole mari si constante, s-au executat lucrari de irigatii pe 3,2 milioane ha, de desecare si drenare pe 3,2 milioane ha, de combaterea eroziunii solului pe 2,3 milioane ha si de aparare impotriva inundatiilor a cca. 0,6 milioane ha. De asemenea, s-au executat lucrari de ameliorare a solurilor acide si alcaline pe cca. 1,7 milioane ha; afanarea adanca si scarificari pe cca. 2,3 milioane ha.

Principalele forme de integrare sunt urmatoarele:

? Integrarea verticala

? Integrarea orizontala

? Integrarea combinata

Dezvoltarea intr-un ritm accelerat a noii economii de piata romanesti a dat nastere unei adevarate cavalcade de societati comerciale cu capital privat care si-au precizat in statut ca obiect de activitate producerea de produse de panificatie si de patiserie, devenind concurenti directi a societatilor cu capital de stat a industriei de panificatie, determinand astfel o adevarata lupta cu producatorii traditionali, sfidand piata monopolista detinuta de acestia pana in anul 1989.

Printre astfel de societati se numara si S.C. AGRO-SIRET-ZOO-IND S.R.L. BAC?U, care si-a inceput istoria in anul 1994, intr-o perioada propice lansarii intr-un domeniu de activitate mai putin explorat de societati comerciale cu capital privat. În judetul Bacau exista 27 de societati comerciale cu capital privat avand ca obiect de activitate producerea de produse de panificatie, care detin un segment de piata bine definit. Dintre acestea, un numar destul de restrans si-au mentinut linia de plutire, astfel incat astazi o mare parte au fost nevoite sa-si inceteze sau sa-si restranga activitatea. Într-o realitate economica destul de schimbatoare au ramas doar cele care au reusit sa-si armonizeze un lant distribuitor-producator-distribuitor relativ constant si stabil.

Privatizarea pamantului, modernizarea cadastrului, formarea unor terenuri comune prin crearea asociatiilor, arendarea pamantului, achizitionarea de tehnologii moderne si aplicarea unui management de perspectiva au constituit premizele unei adevarate celule microeconomice in domeniul panificatiei.

Înfruntand cu stoicism si consecventa greutatile si piedicile inerente unui astfel de inceput, S.C.AGRO-SIRET-ZOO-IND S.R.L. BAC?U se numara printre cei care au “rezistat” si continua concurenta cu producatorul traditional PAMBAC S.A. BAC?U.

Acest lucru se datoreaza in primul rand unui management corespunzator cerintelor economice zonale si producerii in special a unei paini cu continut nutritiv bogat, raspunzand prompt cerintelor unui anumit tip de consumatori cu mentalitati conservatoare.

Ceea ce completeaza acest lucru este faptul ca societatea a desfasurat si desfasoara o activitate de arendare a pamantului existent in zonele limitrofe, fapt ce asigura materia de baza a procesului de productie-graul, din care prin macinare se asigura faina, adevarata “inima” in jurul careia se desfasoara intreaga activitate.

Asigurandu-si la timp necesarul de resurse materiale, financiare, umane, tehnologice ceea ce a marcat un raport calitate-pret al produselor foarte convingator, societatea si-a castigat prestigiul de a fi unul dintre cei mai aprigi concurenti din zona municipiului si judetului Bacau. Acest lucru a atras dupa sine simpatii, dar mai ales antipatii, de neanlaturat de altfel intr-o concurenta neloiala cum este cea de acum si care se manifesta in toate segmentele societatii economice contemporane.

Locul ocupat acum de societatea comerciala, chiar daca nu traverseaza o perioada nefasta, este unul corect , ambitios, ramane un exemplu pentru cei care o vor urma, deschide perspectiva de a aplica noi modalitati de conducere, de promovare a noi metode tehnologice, de adptare permanenta la cele mai vitrege conditii de supravietuire, de dozare a tuturor eforturilor ce decurg de aici, de promovare a noilor valori profesionale ale viitoului, dar nu si in ultimul rand de satisfactia muncii.

ACEASTA ESTE ADEV?RATA VALOARE A SUCCESULUI !