Pagina documente » Stiinte Economice » Locul, rolul si importanta Curtii de Conturi a Romaniei

Despre lucrare

lucrare-licenta-locul-rolul-si-importanta-curtii-de-conturi-a-romaniei
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-locul-rolul-si-importanta-curtii-de-conturi-a-romaniei


Cuprins

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL 1

ISTORICUL CURTII DE CONTURI A ROMÂNIEI

1.1. ÎNFIINTAREA CURTII DE CONTURI ÎN ROMÂNIA

Înca din secolul al XVIII-lea se atesta existenta unui control al’’socotelilor anuale de venituri sicheltuieli’’,ceea ce numim noi in prezent controlul conturilor de gestiune atribuindu-se si o denumire specifica ’’Samile Visteriei’’.

Ulterior s-a folosit modelul decretului francez asupra contabilitatii publice din 31.05.1838 prezentat de ministrul finantelor Manolache Costachii in Adunarea Legiuitoare unde s-au pus bazele unui control mai bine organizat, masuri care au dus la infiintarea Ministerului Controlului care va functiona pana in anul 1864 cand s-a infiintat Înalta Curte de Conturi a Romaniei.

Legea din 24 ianuarie 1864 pentru infiintarea Înaltei Curti de Conturi se numara printre primele legi care au urmat marelui act de istorie Unirea Principatelor.

Organizarea data Curtii de Conturi din 1865 a ramas neschimbata timp de 30 de ani adica, pana la 31.07.1929, cand s-a promulgat legea de reorganizare a acestei institutii, intitulata ’’Legea de organizare a Înaltei Curti de Conturi din 29.07.1929’’. Prin adoptarea acestei legi se produc importante inovatii in ceea ce priveste controlul finantelor publice urmarindu-se asigurarea functionarii Curtii de Conturi in conformitate cu Constitutia din 1923. Prin punerea in aplicare a legii din anul 1929 cu modificarile ulterioare, Curtea de Conturi a Romaniei, a fost considerata pe plan international, la vremea respectiva una din Curtile de Conturi moderne din Europa.

Dupa 25 de ani s-a infiintat Curtea Superioara de Control Financiar, prin legea nr.2/28.03.1973. Legea cu modificarile ulterioare include o serie de prevederi specifice statului totalitar, cu stilul sau de conducere, dirijist, centralizat. Una dintre aceste prevederi era: ’’Curtea Superiora de Control Financiar urmareste respectarea hotararilor de partid si de stat in domeniul financiar si apararea proprietatii socialiste’’.

Imediat dupa evenimentele din decebrie 1989 in loc sa se treaca la reorganizarea si reancadrarea cu personal corespunzator a acestei institutii, ea a fost desfiintata prin Decretul nr.94/1990.

Dupa alegerile din 20.05.1990 si dupa constituirea primului Parlament al Romaniei post-revolutionare s-a pus presant problema reanfiintarii Curtii de Conturi. Aceasta cerinta a fost concretizata prin proiectul noii Constitutii a Romaniei de catre Adunarea Constituanta iar dupa aprobarea acesteia, reanfiintarea Curtii de Conturi a fost si scadenta in timp, prin art.152,alin.1 in care se prevedea;’’in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a Constitutiei se infiinteaza Curtea Constitutionala si Curtea de Conturi.

Numirea membrilor Curtii de Conturi s-a facut in sedinte comune ale celor doua Camere ale Parlamentului in luna februarie 1993, iar acestia au depus juramantul prevazut de lege la 1.03.1993, data la care practic Curtea de Conturi a Romaniei se considera ca este din nou in functiune.

În Romania Curtea de Conturi in toata perioada care s-a scurs de la infiintare si pana in prezent a fost si este considerata organul suprem de control financiar si de jurisdictie din domeniul financiar in statul roman. În acest sens avem urmatoarele precizari din Constitutiile Romaniei :

- Constitutia din 1866 publicata in Monitorul Oficial nr.142/13 iulie 1866 la articolul 166 arata ‘’Pentru toata Romania este o singura Curte de Conturi’’,iar la art.114 se face urmatoarea precizare: ‘’Regularea definitiva a socotelilor trebuie prezentata Adunarii Legiuitoare cel mai tarziu in termen de doi ani de la fiecare exercitiu .’’

- Constitutia din 1923, constitutie de referinta pentru Romania moderna, publicata in Monitorul Oficial nr.282/29.03.1923 la articolul 116 prevedea ‘’Controlul preventiv si cel de gestiune al tuturor veniturilor si cheltuielilor statului se va exercita de catre Curtea de Conturi care supune in fiecare an Adunarii Deputatilor raportul general, conturile de gestiune ale bugetului trecut, semnaland totodata, neregulile savarsite de ministrii in aplicarea bugetului’’.

- Constitutia din 1991 publicata in Monitorul Oficial nr.233/21.11.1991 la articolul 139 se precizeaza:’’Curtea de Conturi exercita control asupra modului de formare, administrare si intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. În conditiile legii, Curtea exercita si atributii jurisdictionale.’’

1.2. ETAPELE SI FORMELE DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE DE LA ÎNFIINTARE SI PÂN? ÎN PREZENT

De la infiintare si pana in prezent Curtea de Conturi a Romaniei a cunoscut mai multe forme de organizare si a parcurs mai multe etape:

A.Înalta Curte de Conturi a Romaniei infiintata prin legea din 24.01.1864;

B. Reorganizarea Înaltei Curti de Conturi data prin legea din 29.07.1929;

C. Înfiintarea Curtii Superioare de Control Financiar prin legea nr.2/28.03.1973;

D. Reinfiintarea Curtii de Conturi prin legea din 1.03.1993.

A. Înalta Curte de Conturi a Romaaniei infiintata prin legea din24.01.1864.

Primul proiect de lege pentru infiintarea Curtii de Conturi a fost votat de Adunarea Generala a Principatelor Romane in sedinta din 8.01.1864.

Înalta Curte de Conturi infiintata prin legea din 24.01.1864 publicata in Monitorul Oficial nr.18 din aceeasi data succede Ministerul Controlului si se numara printre primele acte care a urmat dupa Unirea Principatelor.

La infiintarea ei Înalta Curte de Conturi avea ca personal un presedinte, opt membri judecatori, un procuror, un substitut, opt referendari, un grefier si personalul de cancelarie. Presedintele si membrii Curtii de Conturi erau inamovibili si se numeau de Domnitor la propunerea Adunarii Elective. Înca de pe atunci, membrii Curtii de Conturi nu puteau fi implicati direct sau indirect, in vreo intreprindere sau afacere, sau la vreuna din institutiile publice a caror gestiune era supusa controlului Curtii.

Curtea era insarcinata cu cercetarea si cu dreptul de decizie asupra calitatii operatiunilor care se realizau din veniturile tezaurului, casieriilor generale de judete, ale regiilor si ale administratiilor contributiilor indirecte, precum si asupra legalitatii, oportunitatii si eficientei cheltuielilor facute de catre acestia. Erau incluse in aceasta grupa veniturile si cheltuielile, fondurile si incasarile speciale din bugetele judetelor, casele comunale muncipale si distictuale.

Printre cei supusi controlului Curtii de Conturi se aflau:

- casierii generali ai judetelor;

- sefii birourilor care indeplineau si functiile de casieri pe langa aceste birouri;

-casierii de regiment sau de corpuri speciale precum, si ofiterii atasati pe langa administratiile militare si care manuiau bani publici;

-economistii de spitale, manastiri si asezaminte de binefaceri;

-casierii municipali si primitorii de bani din administratia veniturilor indirecte.

Organizatoric Înalta Curte era formata din doua sectiuni:

- sectiunea care se ocupa de cercetarea socotelilor de venit si credite precum si cu lichidarea conturilor administratiei generale, districtuale si comunale;

-sectiunea pentru examinarea si controlul cheltuielilor precum si cercetarea registrelor datoriei publice si a pensiunilor.