Pagina documente » Stiinte Economice » Management general. Necesitatea conducerii

Despre lucrare

lucrare-licenta-management-general.-necesitatea-conducerii
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-management-general.-necesitatea-conducerii


Cuprins

C U P R I N S
Capitolul 1. Necesitatea conducerii colectivitatilor umane si
definirea managementului .............1
1.1. Etimologia cuvintului management ......2
1.2. Ce este managementul ............3
1.2.1. Managementul ca disciplina distincta si
activitate specifica intr-o organizatie..........3
1.2.2. Managementul ca instrument de definire a
obiectivelor organizatiei prin folosirea rationala
a resurselor ......5
1.2.3. Managementul ca proces 8
1.2.4. Caracterul universal al managementului ....10
Bibliografie .........12
Capitolul 2. Managementul ca stiinta si arta si inceputurile
managementului .....13
2.1. Evolutia managementului de la arta la stiinta ..............13
2.2. Managerul - un specialist .....18
2.3. Perioada antica si evul mediu ..............20
2.4. Precursori ai managementului stiintific26
Bibliografie ........30
Capitolul 3. Scolile de management.........31
3.1. Scoala clasica ........31
3.1.1. Prezentarea scolii clasice ............31
3.1.2. Componentele scolii clasice ........32
3.1.2.1. Managementul stiintific ....33
3.1.2.1.1. Etapa precedesorilor lui Taylor ............33
3.1.2.1.2. Etapa lui Taylor si a
contemporanilor sai 34
3.1.2.1.3. Perioada post Taylor41
3.1.2.2. Managementul administrativ H. Fayol.............41
3.1.2.3. Managementul birocratic-contributia lui
Max Weber la dezvoltarea
managementului ....45
3.2. Scoala relatiilor umane..........48
3.2.1. Prezentarea generala a scolii relatiilor umane ...........48
3.2.2. Mary Parker Follett.......49
3.2.3. George Elton Mayo.......50
3.2.4.Teoria X si teoria McGregor Y-Douglas ....54
3.3. Scoala sistemelor sociale ..56
3.3.1. Prezentarea generala a scolii sistemelor sociale.........56
3.3.2. T. Parsons - abordarea sistemica structural-
functionalista a organizatiilor .....57
3.3.3. R.Merton-importanta functiilor latente.......58
3.3.4. Chester Barnard- teoria integrala a managementului,
principiile formale ale comunicarii si ale transmiterii
informatiilor in sistemele organzatiei ........58
3.3.5. Herbert Simon- aspectele psihologice si teoretice
cognitive ale proceselor decizionale, problema
diferentierii obiectivelor organizatiei.........60
3.4. Scoala empirica....62
3.4.1. Prezentarea scolii empirice..........62
3.4.2. Conceptiile principalilor reprezentanti ai scolii
empirice .........63
3.4.2.1. Peter Drucker - natura muncii manageriale.......63
3.4.2.2. S.A. Raube- principiile de structurare
organizatorica...........65
3.4.2.3. E. Dale- abordarea comparativa in studiul
eficientei activitatii mana gerului..........66
3.5. Scoala fundamentarii deciziilor de management prin
folosirea metodelor matematice moderne si a tehnicii de
calcul electronic ....67
3.5.1. Prezentarea generala a scolii.......67
3.5.2. Directii de formare si dezvoltare a scolii...67
Bibliografie ........74
Capitolul 4. Planificarea ............75
4.1. Definirea conceptului de planificare.........75
4.2. Rolul planurilor ..........80
4.3. Avantajele planificarii 81
4.4. Formele planificarii si tipurile de planuri .82
1.4.1. Planificarea strategica (pe termen lung) .....83
1.4.2. Planificarea pe termen mediu (planificarea tactica)...84
1.4.3. Planificarea curenta ......85
1.4.4. Formele organizatorice ale planificarii interne
in cadrul firmei .............85
4.5. Procesul planificarii strategice ..86
Bibliografie ........88
Capitolul 5. Lideriatul 89
5.1. Natura si notiunea de lideriat. Deosebirile dintre un
manager si un lider .....89
5.2. Puterea ca sursa de schimbare a comportamentului
subordonatilor .............90
5.3. Teorii ale lideriatului ..91
5.3.1. Teorii bazate pe trasaturi de caracter .........92
5.3.2. Teorii bazate pe comportament ...93
5.4. Teorii bazate pe factori de contingenta ....96
Bibliografie .......101
Capitolul 6. Motivarea ............102
6.1. Definirea conceptului de motivare si importanta motivarii ..102
6.2. Concepte convergente cu motivarea .......106
6.3. Factorii care influenteaza motivarea ......108
6.4. Motivarea si recompensele ......109
Bibliografie .......114
Capitolul 7. Coordonarea si comunicarea ...........115
7.1. Notiunea de coordonare ...........115
7.1.1. Interdependenta dintre subdiviziunile
organizatorice .............116
7.1.2. Mecanisme de coordonare ........118
7.2.Comunicarea in organizatii ......121
7.2.1. Notiunea de comunicare si importanta acesteia ......121
7.2.2. Comunicarea in exercitarea rolurilor manageriale
si a functiilor managementului ..127
7.3. Bariere comunicationale si cai de depasire ale acestora .......128
Bibliografie .......135

EXTRAS DIN DOCUMENT

?C A P I T O L U L 1

NECESITATEA CONDUCERII COLECTIVIT?TILOR UMANE SI DEFINIREA MANAGEMENTULUI

Etimologia cuvantului management; scurt istoric al folosirii conceptului de management; definirea managementului: ca disciplina distincta si activitate specifica intr-o organizatie; ca instrument de definire si realizare a obiectivelor organizatiei; ca proces (practica); caracterul universal al managementului.

TERMENI CHEIE

1. Necesitatea conducerii;

2. Colectivitatile umane;

3. Management;

4. Managementul ca disciplina distincta si activitate specifica intr-o organizatie;

5. Managementul ca proces;

6. Managementul ca instrument de realizare a unor obiective;

7. Caracterul universal al managementului.

În cursul dezvoltarii sale, omul s-a adresat conditiilor de mediu, cu ajutorul uneltelor confectionate de el insusi in procesul muncii. Confectionand prima unealta, omul a facut primul pas spre desprinderea din regnul animal.

Indiferent de forma in care se desfasoara activitatea umana, aceasta se deosebeste de activitatea celorlalte fiinte. Munca, chiar in cele mai simple manifestari ale acesteia, este o activitate constient orientata, care presupune un anumit scop, tel, obiectiv, alegerea mijloacelor necesare atingerii scopului propus, folosirea lor potrivit unui anumit plan.

Omul regleaza si controleaza constient schimbul de substante dintre el si natura, pune in miscare si orienteaza intr-un anumit mod forta si cunostintele sale, le obiectiveaza si, in final, le supune anumitor procese de prelucrare, transformandu-le, potrivit vointei sale, in bunuri si servicii de care are nevoie.

Munca i-a unit pe oameni in colectivitati, ceea ce le-a permis sa se apere si sa-si duca existenta in comun; in procesul muncii s-a dezvoltat gandirea umana, a aparut vorbirea, s-a format societatea omeneasca. Asadar existenta omului pe Pamant este deci indisolubil legata de apartenenta acestuia la un anumit grup sau la o anumita comunitate. Din aceasta perspectiva omul nu este un individ izolat, ci este unul social, adica membru al societatii, care intra in relatii de interese cu alti membri pentru satisfacerea nevoilor sale mereu crescande. El a fost nevoit sa desfasoare activitati variate, mai mult sau mai putin organizate, asupra carora si-au pus amprenta fenomenele economice si sociale care se petreceau in mediu, acestea au un caracter istoric, nu pot fi desprinse de cadrul social, economic si politic in care s-au petrecut pentru a putea fi experimentate ca in cazul stiintelor naturii. Fenomenele economice si sociale, cel mult, pot fi studiate, iar pe baza lor pot fi trase anumite concluzii care pot fi sau nu generalizate.

Activitatea omului este, deci, un fenomen cronospatial ireversibil si este influentata de mediul in care se desfasoara. Traind in colectivitati, oamenii au simtit nevoia unei organizari si coordonari unitare a activitatii lor. Desi nu erau cunoscute principiile generale ale managementului stiintific, organizarea si coordonarea unitara se explica prin stradania omului de a folosi cat mai eficient resursele disponibile, dar limitate, in vederea satisfacerii cat mai deplin a nevoilor sale, in permanenta crestere.

Dezvoltarea continua a fortelor de productie, cresterea permanenta a productiei, adancirea diviziunii muncii, cooperarea producatorilor care executa lucrari partiale, toate acestea nu numai ca au ridicat permanent pe trepte superioare rolul managementului, dar au si dus, in mod logic, la transformarea managementului intr-un anumit fel de activitate diferita de productia nemijlocita.

1.1. Etimologia cuvantului management

Cuvantul management are o semantica foarte complexa. Managementul este un termen caruia cu foarte multa greutate i se poate gasi, in alte limbi, un corespondent care sa reflecte exact continutul acestuia. El este specific american si poate fi cu greu tradus intr-o alta limba, chiar si in engleza britanica [1 Drucker, P. F. - “Management: Tasks, Responsabilities, Practices”, NY, Herper & Row, 1974., pag. 5.]. Daca trebuie sa facem o comparatie, din acest punct de vedere, ne gandim la cuvantul romanesc “dor”, care este intraductibil in celelalte limbi.

Originea cuvantului management o gasim in cuvantul latinesc “manus” (mana). Ca activitate, ”manus” desemna strunirea, cu ajutorul haturilor, a cailor care trag un car sau o caruta. În limbaj modern, aceasta s-ar traduce prin manevrare sau pilotare.

Radacina “man” o intalnim la o serie de cuvinte din diferite limbi:

- engleza - to manage (a tine un cal de frau; a administra; a trata cu indulgenta; a aduce ceva la bun sfarsit).

- italiana - maneggiare (a manui un cal; a manui cu dexteritate).

- franceza - manège - manej (loc unde sunt dresati caii).

- manager (a dirija, a organiza o afacere sau un serviciu).

- romana - manej (preluat din franceza, cu acelasi inteles).

Managementul, dupa parearea noastra, este de fapt o combinare a trei cuvinte englezesti:

the MAN = om

the AGE = varsta

MENTAL = mintal

ceea ce in romaneste s-ar traduce prin “omul la varsta cand gandeste”.

Folosirea cuvantului “management” a intampinat multe obstacole in numeroase tari. Astfel “Unternehmer-ul” - intreprinzatorul german - si patronatul francez au opus o puternica si indelungata rezistenta impotriva notiunii de management. Aceasta neintelegere este mai mult de natura lingvistica. Pentru a reda sensul notiunii de management, francezii folosesc, in functie de context, termenii “gestion”, “direction”, “administration”. Lucrarea fundamentala a lui H. Fayol “Administration industrielle et générale” a fost tradusa in limba engleza prin “Industrial and General Administration”. Totusi se poate vorbi si de o rezistenta provenita din particularitatile de structura economica. În acest sens, este de amintit rolul pe care-l joaca bancile comerciale in Germania, care-l face pe industrias sa-si puna in evidenta farmecul personal (“charisma”) impotriva trasaturii impersonale a “managerului” [2 Drucker, P. F.- “Rolul conducerii in lumea moderna”, in “Probleme actuale ale conducerii intreprinderii”, Ed. Politica, Bucuresti, 1971, pag. 5.]. Acest fenomen l-a determinat pe Peter Drucker sa afirme ca unul dintre principalele motive ale rezistentei impotriva „managementului” pe continentul european “a fost accentul pus, in mare masura subconstient, pe sarcina managementului in intreprindere, spre deosebire de functia sa intreprinzatoare si inovatoare in afara intreprinderii” [3 Ibidem, pag. 5-6.].

1.2. Ce este managementul ?

Nu exista un consens intre specialistii in teoria si practica managementului privind definirea conceptului de “management”, desi problemelor acestuia i-au fost consacrate, pe plan mondial, sute de lucrari, mii de articole de revista. Numarul publicatiilor depaseste evident numarul de idei, de multe ori contradictorii.

Iata de ce, H. Koontz a caracterizat situatia cercetarilor de specialitate ca “jungla a teoriei managementului, in care pentru orientare este nevoie de calauze” [4 Koontz, H. - “The Management Theory Jungle” - Academy of Management Journal, IV, December, 1961, pag. 174. ].

Unii specialisti presupun ca varietatea de teorii ale managementului se afla intr-o anumita corespondenta cu tipurile de intreprinderi. Si in sfarsit, o alta categorie de specialisti este convinsa ca aceasta situatie este vremelnica si ca nu este departe momentul cand lumea va avea o teorie sintetica a managementului unanim recunoscuta.

În definitiile date managementului de cei care au avut preocupari in acest domeniu se pot depista totusi si elemente comune tuturor si anume: