Pagina documente » Recente » Managementul calitatii serviciilor de sanatate din romania,

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

Cuprins
INTRODUCERE???????????????????????????????2
CAPITOLUL 1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND MANAGEMENTULUI CALIT??II 4
1.1.Definirea managementului calit??ii 4
1.2.Ob?inerea calita?ii 6
1.3. Func?iile Managementului Calit??ii 9
CAPITOLUL 2. CALITATEA SERVICIILE DE S?N?TATE 16
2.1. Serviciile de s?n?tate 16
2.2. Managementul calitatii in sectorul public 17
2.2.1.Calitatea serviciilor 19
2.2.2. Calitatea serviciilor de s?n?tate 20
2.3. Clasificarea serviciilor de s?n?tate ?i calitatea acestora 24
2.4. M?surarea calit??ii serviciilor medicale 25
2.5. Finan?area sistemelor de s?n?tate prin programul drg (diagnosis related groups) 26
CAPITOLUL 3. PREZENTAREA SPITALULUI CLINIC JUDETEAN DE URGENTA SIBIU 29
3.1. Scurt istoric 29
3.2. Structura organizatorica 32
3.3. Organigrama spitalului Clinic Judetean Sibiu 36
3.4. Sectii medicale 38
3.5. Rolul conducerii spitalului ?n asigurarea ?i promovarea calit??ii serviciilor medicale 56
CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ. MANAGEMENTUL CALITATII SERVICIILOR IN CADRUL SPITALUL CLINIC JUDE?EAN DE URGEN?? SIBIU 59
4.1 Analiza activit??ii de asisten?? medical? 59
4.2. Activitatea re?elei sanitare ambulatorii de specialitate 60
4.3.Activitatea serviciului de ambulan?? 62
4.4.Accesul pacien?ilor la serviciile medicului de familie 63
4.5.Activitatea compartimentului s?n?tate public? ?i programe 68
4.6. Programul na?ional de boli transmisibile 71
4.7. Programul na?ional de promovare a s?n?t??ii ?i educa?iei pentru s?n?tate 73
4.8.Activitatea compartimentului de control ?n s?n?tate public? 75
CONCLUZII 80
BIBLIOGRAFIE 84

EXTRAS DIN DOCUMENT

CONCLUZII {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

INTRODUCERE

Marea majoritate a pacientilor din UE beneficiaza de asistenta medicala in propria lor tara si prefera aceasta optiune. Dar, in anumite cazuri, pacientii pot dori sa beneficieze de anumite tipuri de asistenta medicala in alt stat membru. Exemplele includ asistenta medicala foarte specializata sau asistenta medicala in zonele de frontiera unde unitatea spitaliceasca adecvata cea mai apropiata se afla de cealalta parte a frontierei. În ultimii ani, cetatenii au inaintat Curtii Europene de Justitie o serie de cazuri pentru a-si revendica dreptul la rambursarea serviciilor medicale furnizate in alte state membre. În hotararile sale cu privire la aceste cazuri, incepand cu anul 1998, Curtea a hotarat in mod constant ca pacientii au dreptul de a li se rambursa costul asistentei medicale de care au beneficiat in alt stat membru, in conditiile in care ar fi indreptatiti sa beneficieze de acestea si in propriul stat membru. Este necesar sa se clarifice modul in care principiile stabilite in aceste cazuri specifice ar trebui sa fie aplicate in general. Prin urmare, sunt necesare norme comunitare cu privire la modul in care ar trebui asigurata calitatea si siguranta asistentei medicale transfrontaliere in general. În acest scop, Comisia intentioneaza sa propuna in anul 2013 o comunicare si o recomandare a Consiliului privind siguranta pacientului si calitatea serviciilor medicale precum si o recomandare a Consiliului privind infectiile asociate asistentei medicale.

În baza acestei jurisprudente, prezenta initiativa vizeaza asigurarea unui cadru clar si transparent privind furnizarea asistentei medicale transfrontaliere din cadrul UE, in cazul in care asistenta medicala de care pacientii au nevoie este furnizata in alt stat membru decat in tara de origine. În aceste cazuri, nu ar trebui sa existe obstacole nejustificate. Serviciile medicale ar trebui sa fie sigure si de buna calitate. Procedurile referitoare la rambursarea costurilor ar trebui sa fie clare si transparente. Respectand principiul universalitatii, al accesului la asistenta medicala de calitate, al echitatii si solidaritatii, obiectivele acestui cadru vor, prin urmare, urmatoarele:

- de a oferi suficienta claritate in ceea ce priveste drepturile de rambursare a costurilor asistentei medicale furnizate in alte state membre;

- de a se asigura ca cerintele necesare pentru o asistenta medicala de inalta calitate, sigura si eficienta sunt respectate in cazul asistentei medicale transfrontaliere.

Statele membre sunt responsabile cu organizarea si prestarea de servicii de sanatate si asistenta medicala. Acestea sunt, in special, responsabile cu determinarea normelor care se vor aplica rambursarii pacientilor si furnizarii de asistenta medicala. Aceasta propunere nu aduce nicio modificare in aceasta privinta. Este importanta sublinierea faptului ca aceasta initiativa nu afecteaza dreptul statelor membre de a alege normele care se vor aplica unui caz specific. În schimb, acest cadru este creat pentru a facilita cooperarea europeana privind asistenta medicala, precum cea pentru retelele europene de centre de referinta; impartasirea evaluarilor noilor tehnologii medicale; sau pentru a folosi tehnologia informatiei si a comunicatiilor in vederea furnizarii de asistenta medicala mai eficienta („e-health”). Aceste actiuni vor oferi statelor membre sprijin suplimentar in vederea indeplinirii obiectivelor generale privind accesul universal la asistenta medicala de inalta calitate pe baza echitatii si solidaritatii, fapt ce va avantaja toti pacientii, indiferent daca acestia pleaca in alta tara sau nu.

Aceste chestiuni au fost discutate in mai multe randuri de catre Comisie impreuna cu autoritatile responsabile din toate statele membre, reprezentantii Parlamentului European precum si comunitatea medicala si alte parti interesate. Înaintea formularii acestor propuneri, Comisia a efectuat, de asemenea, o consultare publica privind actiunea comunitara in materie de servicii de sanatate ale carei rezultate au constituit o baza solida pentru elaborarea si definirea cadrului propus .

Atat ministrii in cadrul Consiliului cat si Parlamentul European au solicitat, de asemenea, intreprinderea de actiuni in domeniul serviciilor medicale iar caracterul lor particular a fost confirmat prin excluderea acestor servicii din directiva generala a serviciilor.

Aceasta propunere se bazeaza pe articolul 95 din Tratatul CE privind stabilirea si functionarea pietei interne. De asemenea, este conforma cu dispozitiile articolului 152 din Tratatul CE privind sanatatea publica si respecta responsabilitatile statelor membre referitoare la organizarea si prestarea serviciilor de sanatate si asistenta medicala, astfel cum a fost interpretat de catre Curtea de Justitie. Dispozitiile Tratatului de reforma nu vor afecta temeiul juridic.

CAPITOLUL 1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND MANAGEMENTULUI CALIT?TII

1.1.Definirea managementului calitatii

Caracteristica principala a lumii in care traim o repezinta competitia in afaceri, cu o piata interntionala in care se vand alaturi produse americane, japoneze, germane, romanesti, etc. Desigur, pretul repezinta principalul factor care determina vanzarea, dar cel de-al doilea il repezinta calitatea. Calitatea decide dimensional piata, clasifica produsele, creeaza reputatia firmei producatoare, asigura eficacitatea intreprinderii. [1 Liviu M?ri?n, ?l?m?nt? d? m?n?g?m?nt industri?l, ?ditur? Univ?rsitatii “P?tru M?ior”2001 Targu- Mur?s p?g .214]

Pentru definirea MC, vom apela mai intai la punctele de vedere ale specialistilor, exprimate in literatura de specialitate, iar in final la formularile din standardul ISO 9000/2000.

J.M. Juran, unul dintre marile personalitati mondiale care au lansat conceptul de MC [2 Sunt consid?r?ti pr?cursori ?i MC: Jos?ph Mois?s Jur?n, Philip B. Crosby, ?dw?rd D?ming, ?rm?nd V.

F?ig?hb?um si K?oru Ishik?w?], il defineste prin functiile sale : planificarea calitatii, tinerea sub control a calitatii si imbunatatirea calitatii. .

Un alt specialist, J. Kèlada defineste MC ca: ,,un ansamblu de activitati desfasurate in

scopul realizarii unor obiective, prin folosirea optima a resurselor”. [3 Kèl?d?, J. L? g?stion int?gr?l? d? l? qu?lit?. Pour un? qu?lit? tot?l? , ?dition Qu?f?c, Qu?b?c, 1990]

Activitatile la care se refera Kèlada sunt: planificarea, coordonarea, organizarea, controlul si asigurarea calitatii.

Definitia cu circulatia cea mai mare in randul specialistilor, si pe care o vom retine si noi dat fiind caracterul ei oficial, este prezentata de standardul ISO 9000/2000.

Potrivit standardului, MC reprezinta ansamblul activitatilor functiei generale de management, care determina politica in domeniul calitatii, obiectivele, responsabilitatile si le implementeaza in sistemul calitatii prin mijloace cum sunt planificarea, tinerea sub control, asigurarea si imbunatatirea calitatii.

Dupa cum se constata, elementele care definesc esential MC sunt planificarea, tinerea sub control, asigurarea si imbunatatirea calitatii.

De asemenea, retinem ca toate activitatile menite sa realizeze calitatea se regasesc in sistemul calitatii – concept definit ca reprezentand structura organizatorica, procedurile, procesele si resursele necesare pentru implementarea MC- definitie formulata tot in standardul 9000/2000.

Managementul calitatii-coordoneaza activitatile pentru a directiona si controla o organizatie cu privire la calitate. [4 St?nciu Ion –.M?n?g?m?ntul c?litatii tot?l?, ?ditur? C?rt?? Univ?rsit?ra, Bucur?sti, 2003]

Figura 1.1: Principiile managementului calitatii

Sursa: Constantin Oprean , Management integrat al calitatii , Editura Universitatii Lucian Blaga , Sibiu , 2005

Alte incercari de definire a conceptului de management al calitatii au evidentiat urmatoarele aspecte:

? Este o politica sau o strategie a organizatiei in domeniul calitatii;

? Este o filozofie care descrie obiectivele organizatiei in domeniul calitatii;

? Reprezinta ansamblul de principii si metode organizate intr-o strategie globala vizand mobilizarea intregii organzatii pentru a obtine o mai buna satisfacere a clientului la un cost cat mai mic;

? Sistem de management al organizatiei centrat pe calitate, bazat pe participarea tuturor membrilor sai, prin care se urmareste asigurarea succesului pe termen lung, prin satisfacerea clientului si obtinerea de avantaje pentru toti membrii organizatiei si pentru societate;

Managementul calitatii- coordoneaza activitatiile pentru a directiona si controla organizatia cu privire la calitate. [5 Const?ntin Opr??n , M?n?g?m?nt int?gr?t ?l c?litatii , ?ditur? Univ?rsitatii Luci?n Bl?g? , Sibiu , 2005 ]

1.2.Obtinerea calitatii

Calitatea reprezinta ansamblul insusirilor unei valori de intrebuintare, ce exprima gradul in care aceasta satisface nevoia sociala in functie de parametrii tehnico-economici, estetici, gradul de utilitate si eficienta economica in exploatare, respectiv consum. [6 Dr.ing. M?gd?l?n? Tr?nd?fir, C?lit?t??, ?ditur? Sylvi Bucur?sti, 1970, p?g. 5]

Pentru a obtine calitatea, trebuie asadar sa se plece de la cunoasterea nevoilor clientilor.

Pe baza acestei cunoasteri, se va realiza o planificare a activitatilor orientata catre satisfacerea necesitatilor reliefate anterior pentru ca, in continuare, sa se realizeze programarea.

O excelenta imagine a acestei idei este cea prezentata de Asociatia Spaniola pentru Calitate (Programul Calitatii Totale. Fundamentul si Ghidul de Implementare, 1987), bazata pe trei cercuri concentrice care reprezinta trei tipuri de calitate.

1. CALITATE NECESAR? – cea de care clientul are nevoie, aceasta fiind ceruta si asteptata de acesta intr-un mod mai mult sau mai putin explicit. Acest concept constituie Calitatea Reala si obiectivul este de a o realiza.

2. CALITATEA PROGRAMAT? – cea care se doreste a fi obtinuta si care a fost deci obiectul planificarii.

3. CALITATEA REALIZAT? – calitatea obisnuita, fiind de fapt (in realitate) produsul activitatii unitatii.