Pagina documente » Stiinte Economice » Managementul operatiunilor de creditare

Despre lucrare

lucrare-licenta-managementul-operatiunilor-de-creditare
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-managementul-operatiunilor-de-creditare


Cuprins

CUPRINS
1. Rolul bancilor comerciale in perioada de tranzitie 2
1.1. Rolul bancilor comerciale in sistemul bancar 2
1.2. Rolul B.N.R. 7
2. Creditul - Principiile si modul de organizare a creditari
economiei nationale 14
2.1. Creditul - Concept si trasaturi 15
2.2. Principiile de acordare a creditului 20
2.3. Clasificarea creditului 24
3. Activitatea de creditare in cadrul B.I.R. 35
3.1. Politica generala de creditare 35
3.2. Programul de resurse si plasamente 36
3.3. Particularitatile acordarii creditelor agentilor
economici de catre B.I.R. 39
3.4. Rambursarea creditelor 46
3.5. Garantiilor creditelor 48
3.6. Creditarea in valuta la B.I.R 54
4. Analiza si evaluarea riscului de creditare 56
4.1. Riscul de creditare 56
4.2. Provizioane specifice de risc 62
5. Studiu de caz privind activitatea de creditare a B.I.R
si performantele economice ale B.I.R. 65
Concluzii si propuneri 96
Bibliografie selectiva 98

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL 1. Rolul bancilor perioada de tranzitie

1.1. Rolul bancilor comerciale in sistemul bancar

1.2. Rolul B.N.R.

1.1. Rolul bancilor comerciale in sistemul bancar

În epoca contemporana, in tarile cu economie de piata, creditul si bancile au avut un rol determinant in desfasurarea proceselor economice, in reglarea circuitelor economice la nivel macro-economic si micro-economic, al lichiditati agentilor economici in ansamblul ei.

Primele banci au aparut prin secolul al XVI-lea in Venetia Genova si Milano. Bancile au luat o tot mai mare dezvoltare, pe masura extinderilor relatiilor de productie, contribuind la eliberarea creditului de conditiile robituale ale camatariei.

Bancile reprezinta intreprinderi particulare, societati in numar colectiv, societati anonime sau ale statului care concentreaza capitalurile disponibile din economie si le pune la dispozitia agentilor economici, inclusiv statului sub forme de credite.

În aparitia, bancilor literatura de specialitate acorda un loc important zarafului, pretuitor al monedelor si intermediar al circulatiei monetare.

Detinatori de moneda aveau in acesta un sprijin important in desfasurarea schimburilor si in dezvoltarea economica, dar detinerea si utilizarea banilor presupune si anumite riscuri. Aceste riscuri au orientat pe detinatori de capital sa incredinteze acest depozit uni intermediar, zaraful sau alte persoane, in scopul pastrari si al remunerarii sub forma de dobanda care provine de folosirea depozitului de catre intermediar ca sursa de creditare. În mod traditional acesti intermediari au fost bancile.

În epoca contemporana locul si rolul bancilor in viata economico-sociala este intrinsec legata de calitatea lor de intermediar principal in relatia economi-investitii, relatie determinanta in cresterea economica.

Locul si rolul bancilor in economie structura lor sunt determinate si de creatia monetara, factor specific al functionalitati bancilor in economie.

Legislatia din tara noastra (legea 33/1991) defineste societatile bancare ca „persoane juridice al caror obiect principal de activitate il constituie atragerea de fonduri de la persoane juridice si fizice sub forma de depozite sau titluri de valoare negociabile platibile la vedere sau la termen, si acordarea de credite.”

Bancile sau afirmat initial ca institutii monetare, ca intermediari monetari a caror caracteristica esentiala este posibilitatea de a pune in circulatie creante asupra lor insasi care sporesc masa mijloacelor de plata, volumul circulatiei monetara, caracteristica semnificativa acestor intermediari este transformarea activelor monetare in moneda.

Emisiunea de bancnote functie initial deschisa tuturor bancilor si restransa ulterior numai la banca de emisiune, reprezinta forma principala a creatiei monetare si cadrul primordial prin care are loc expansiunea masei monetare.

Bancile comerciale sunt institutii financiare specializate atat in atragerea de resurse si plasarea acestora prin acordarea de credite cat si in efectuarea platilor intre titulari de cont, agenti economici.

Bancile comerciale tipice au si ele un aport de pondere in creatia monetara transformand activele monetare, fara putere liberatorie, in instrumente de plata. Înscrierea in conturile de la banca a creditelor acordate constituie momentul creatiei unei monede aditionale specifice, moneda scripturala.

În cadrul sistemului bancar sau inclus in timp si intermediar monetar care au ca functii principale colectarea de economi sau acordarea de credite pe termen mijlociu si lung direct spre beneficiar sau prin angajarea de capitaluri pentru recreditare.

Desi statutul de intermediar remonetari este adesea foarte apreciat de cel al bancilor, acestea nu creeaza moneda si utilizeaza capitalurile pe care le colecteaza, sau care le sunt puse la dispozitie in Anglia, Franta, SUA, o mare parte a bancilor de depozit faceau si operati de misiune fapt ce, un timp, n-a creat probleme.

Cu timpul insa multiplicarea centrelor de emisiune a creat conditii de incarcare a normelor de emisiune si incarcarea canalelor circulatiei de bancnote emise, cu, sau fara justificare economica este suficient a preciza ca in ajunul reglementarilor acestei chestiuni in 1993, in SUA bancile nationale imputernicite sa emita bancnote erau in numar de 7500.

Astfel ca in momente istorice diferite in functie de conditiile proprii, toate tarile dezvoltate au trebuit sa delimiteze net functiile bancii de emisiune, acestea concentrandu-se de regula la o singura banca, banca centrala. Acelasi lucru s-a petrecut si in SUA, unde, desi exista 12 banci federale de emisiune, acestea actioneaza ca un tot untar sub egida unei unice autoritati federale.

Specializarea bancilor a fost o tendinta care s-a manifestat in sanul bancilor dintr-o intreaga epoca si, desi in descrestere continua sa caracterizeze lumea bancilor. Separarea si independenta bancilor specializate este si momentul delimitari stari de competenta si activitate a bancilor de depozit.

La inceputul afirmari tendintelor de specializare, acestea erau adesea declarative, propagandiste fara a obliga la exclusivitate sau interziceri.

Criza economica din ani 1923-1933 care a bantuit in toate tarile dezvoltate dar a facut ravagi in SUA, a impus o reglementare severa a regimului bancilor, care sa actioneze in scopul protejari deponentilor. Astfel ca, in mod necesar, statutul de banca comerciala, a trebuit sa fie bine conturat, intuindu-se un regim limitativ de control asupra institutiilor de credit ce primesc depuneri si asupra modului de folosire a acestor resurse in procesul creditarii.

În acest cadru s-a delimitat, mai exact, acceptiunea de banca comerciala sau de depozit, in opozitie sau spre deosebire, de celelalte banci.

Bancile comerciale sunt caracterizate prin aceea ca efectueaza toate tipurile de operatiuni bancare. Deci au o activitate care se poate modifica liber, functie de cerinte, posibilitati si propria orientare.

Initial, bancile comerciale au mijlocit creditul comercial direct intre agenti economici, prin preluarea de la acestia a titlurilor de credit comercial de unde si denumirea lor.

În ultimul an produsele si serviciile bancilor comerciale s-au diversificat foarte mult prin angajarea in operatiuni, altadata aflat in zona de granita cu alti intermediari financiari. Se manifesta dealtfel, o tendinta accentuata de diminuare a deosebirilor dintre bancile comerciale si bancile de afaceri care se ocupa in deosebi, cu investirea depozitelor pe termen lung evolutia lor fiind orientata catre tipul de banci universale.

Tuturor bancilor comerciale li se permite in cadrul legal sa functioneze ca banci „universale”. in realitate anumite functii din activitatea bancara universala nu sunt permise, cum ar fi activati de brokeraj la bursa, pentru care sunt necesare firme separate avand aceasta activitate la baza.

Legatura directa cu agenti economici in ce priveste constituirea si utilizarea depozitelor, in principal sub forma distribuirii de credite, constituie si confera bancilor si calitatea de centru de efectuare intre, titulari, a platilor.

Bancile comerciale sunt organizate ca societati comerciale si urmaresc obtinerea unui profit.

Bancile comerciale in special joaca rolul de intermediar. Acestea isi exercita rolul de intermediar nu numai intre agenti din afara sistemului bancar, ce au un rol major in redarea si valorificarea capitalului, in mobilizarea de resurse, si distribuirea de credite insasi sistemul bancar, deci intermediaza intre verigile bancare.

În acest proces se afirma si se detaseaza ca principale functii ale bancilor comerciale cele doua laturi ale intermedieri: mobilizarea resurselor si distribuirea creditelor.

În indeplinirea functiilor la bancile comerciale indeplinesc anumite operatii specifice considerate si reunite dupa sensul lor in pasive si active.

Functia de intermediere a bancilor comerciale a fost puternic afectata pana in 1994 datorita unui mediu inflationist si al dobanzilor real negative. Dupa 1994 s-a inregistrat o crestere a sistemului bancar .

Raportul active externe-pasive externe a fost, incepand cu 1990 favorabil clasamentelor externe. Acest report s-a schimbat dupa 1995 datorita preferintei bancilor comerciale de a acorda credite interne in valuta, care au asigurat o fructificare mai buna decat clasamentele in depozite in strainatate. Depozitele clientilor nebancari au inregistrat an de an cresteri nesemnificative, depasind, incepand cu anul 1994, rata de crestere a preturilor in economie. Aceasta evolutie pozitiva constitue un semnal important in privinta mentinerii increderii in moneda nationala si totodata o sursa de finantare ne inflationista a cresterii economice.

Volumul fondurilor proprii au crescut de la an la an in cifre absolute, fiind in general superior ratei inflatiei. Acest lucru confirma dezvoltarea sistemului bancar in Romania, reflectand atat infiintarea de noi societati bancare cat si preocuparea bancilor existente pentru ameliorarea bazei proprii de capital.

Mentinerea inflatiei ridicate, cu mici exceptii, in perioada 1990-1998 a avut o influenta importanta asupra evolutiei sistemului bancar romanesc. Efectul asupra agregatelor monetare si creditului din economie, a fost semnificativ, masa monetara in termeni reali, comprimandu-se, ca si creditul din economie. Dezintermedierea financiara si dolarizarea economiei au fost fenomene care au aparut in mod normal in acest context.

1.2. B.N.R.

1.2.1. Rolul B.N.R.