Pagina documente » Stiinte Economice » Marketingul expeditiilor maritime (S.C. XYZ S.A.)

Cuprins

lucrare-licenta-marketingul-expeditiilor-maritime-s.c.-xyz-s.a.-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-marketingul-expeditiilor-maritime-s.c.-xyz-s.a.-


Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL 1 - MARKETINGUL SERVICIILOR



1.1. Conceptul de marketing
1.1.1. Vechiul concept de marketing
1.1.2. Noul concept de marketing
1.2. Marketingul serviciilor
1.2.1. Conceptul de serviciu
1.2.2. Aparitia si dezvoltarea conceptului de marketing al serviciilor 1.2.3. Marketingul transporturilor
pag.3
pag.6
pag.6
pag.6
pag.8
pag.14
pag.16


CAPITOLUL 2 - EVOLUTIA TRANSPORTULUI MARITIM



2.1. Evolutia transportului maritim comparativ cu celelalte forme de transport
2.2 Baza tehnico-materiala a transportului maritm
2.3. Sisteme de transport maritim, agentii maritime
2.4. Contractul de transport maritim si cadrul juridic
2.5. Avantajele si dezavantajele transportului maritim
2.6. Exportul si importul pe cale maritima
pag.19
pag.35
pag.41
pag.49
pag.55
pag.59


CAPITOLUL 3 - S.C. ROMTRANS S.A. EXPEDITOR MARITIM



3.1. Istoric si activitate
3.2. Sistemul organizatoric teritorial
3.3. Avantajele oferite clientilor
3.4. Sectorul marketing
3.5. Activitatea de transport maritim in cadrul S.C. Romtrans S.A.
3.6. Locul S.C. ROMTRANS S.A. in topul firmelor din Rominia
pag.72
pag.75
pag.82
pag.84
pag.86
pag.87


CAPITOLUL 4 - MARKETINGUL EXPEDITIILOR MARITIME LA
S.C. ROMTRANS S.A.



4.1. Politica de promovare
4.2. Politica de produs
4.3. Politica de distributie
4.4. Politica de pret
4.5. Politica de personal
pag.91
pag.94
pag.96
pag.97
pag.100



STUDIU DE CAZ - Derularea transportului maritim international de marfuri la
S.C. ROMTRANS S.A.prin OCTOGON
SHIPPING&SERVICE CONSTANTA-ROMANIA
pag. 101
CONCLUZII SI PROPUNERI
pag.103


BIBLIOGRAFIE
pag.108







Alte date

?

CAPITOLUL 1 – MARKETINGUL SERVICIILOR

1.1. Conceptul de marketing

Conceptul ca atare este de origine anglo-saxona, dar, o data cu raspandirea practicilor sale, temenul a fost preluat, in diverse limbi, direct, fara traducere, fiind destul de dificil de gasit un altul care sa raspunda incarcaturii de semnificatii pe care le implica o asemenea notiune. [1 Gh. M. Pistol, Marketing, Editura Fundatiei “Romania de Maine”, Bucuresti, 1999, pag. 19]

În literatura de specialitate, ca si in practica economica, termenului “marketing” ii sunt atasate mai multe acceptiuni. Deosebirile dintre acestea vizeaza atat continutul concret acoperit de termenul in discutie, cat si unghiul de abordare a acestuia. Astfel, prin termenul “marketing” sunt desemnate, deopotriva, un domeniu al stiintei, o disciplina, un demers, o activitate practica, o functie a intreprinderii etc. [2 Florescu C. (coordonator), Marketing, Editura Marketer, Bucuresti, 1992, pag. 13 - 14.]

Unii specilisti definesc marketingul in termeni care reprezinta doar parti ale lui, cum ar fi vanzarea sau reclama. Acestea sunt numite definitii “inguste” (narrow definitions). Ele se concentreaza pe efectuarea unor activitati la o firma de afaceri individuale (definitii la nivel micro). Cea mai reprezentativa definitie ingusta data marketingului este cea formulata de AMA in 1960. [3 Florescu C. (coordonator), Marketing, Editura Marketer, Bucuresti, 1992, pag. 15]

Alti specialisti definesc marketingul ca fiind “crearea si furnizarea unui standard de viata” [4 J. McCarthy si W.D. Perreault Jr. - Basic Marketing (Irwin, Homewood, III, Ninth Edition, 1987, pag. 7)]. Aceasta este considerata o definitie “larga” (broad definitions) [5 Definitii “largi” au fost formulate si de alti autori consacrati: W.J. Staton, Ph. Kotler, W. Alderson, E.J. McCarthy ]. Ea se concentreaza pe bunastarea economica a intregii societati (definitie la nivel macro).

În aceasta categorie a definitiilor “largi” poate fi incadrata si definitia formulata de Ph. Kotler: “Marketingul contemporan reprezinta un mecanism economic si social prin care indivizii si grupurile isi satisfac nevoile si dorintele lor prin intermediul creerii si schimbului de bunuri, servicii si idei intre semeni” [6 Ph. Kotler, B. Dubois, MARKETING-MANAGEMENT, 7-e édition, Publi-Union Éditions, Paris, 1992, pag. 6].

O definitie moderna a marketingului poate fi aceea care defineste acest concept ca fiind un sistem complex de activitati efectuate atat la nivelul micro si macro ca si un proces social.

Micromarketingul reprezinta indeplinirea acelor activitati care fac posibila relizarea obiectivelor organizatiei (intreprinderii) prin anticiparea nevoilor cumparatorilor si dirijarea fluxului de bunuri si servicii de la producator la cumparator sau client.

Macromarketingul este un proces prin care sunt conduse fluxurile economice de bunuri si servicii de la producatori la consumatori intr-un fel in care se imbina efectiv oferta cu cererea, realizandu-se astfel obiectivele societatii.

Odata cu amplificarea si imbunatatirea practicilor de marketing a evoluat si abordarea acestora in cadrul teoriei economice. Drept consecinta, asistam la completarea sau inlocuirea, de la o perioada la alta, a definitiilor atribuite marketingului. Astfel, se apreciaza ca definitiile din prima jumatate a secolului nostru caracterizeaza “vechiul” concept de marketing, iar in cea de-a doua jumatate a secolului (dupa anii `60) are loc o revizuire profunda a conceptului de marketing, materializata intr-o paleta de noi definitii, respectiv, ale “noului” concept de marketing. Se poate aprecia ca, in esenta, teoria marketingului s-a cristalizat abia in anii `60-`80.

De asemenea, majoritatea definitiilor atribuite marketingului mai pot fi grupate in doua categorii principale:

? cele care pun accentul pe dimensiunea filosofica;

? cele ce se concentreaza pe abordari mai concrete ale marketingului.

Cei care privesc conceptul de marketing ca filosofie vad in client principala forta a activitatilor sale, considerand ca afacerea ca atare poate rezista numai daca reuseste sa satisfaca cererea, respectiv nevoile consumatorilor. Pentru a avea succes in atragerea consumatorilor, punctul de plecare este identificarea a ceea ce vor clientii, iar apoi se incearca sa se raspunda unor asemenea cerinte pe cat posibil mai bine decat concurenta. Altfel spus, “marketingul ca filosofie de afaceri inseamna abilitatea de a crea si pastra o clientela favorabila” [7 Gh. M. Pistol, Marketing, Editura Fundatiei “Romania de Maine”, Bucuresti, 1999, pag. 19].

Potrivit celor ce se concentreaza pe abordarea concreta, palpabila a conceptului, marketingul reprezinta “procesul de management responsabil pentru identificarea, anticiparea si satisfacerea, in mod profitabil, a cerintelor clientului” [8 Gh. M. Pistol, Marketing, Editura Fundatiei “Romania de Maine”, Bucuresti, 1999, pag. 20]. În aceste conditii, functia manageriala a marketingului trece dincolo de activitatile administrative, avand un caracter interogatoriu, care ajuta la corelarea nevoilor consumatorilor potentiali cu scopurile si obiectivele firmei.

Trebuie evidentiat faptul ca si literatura romaneasca de specialitate propune definitii proprii pentru conceptul de marketing. Sunt de luat in discutie definitiile propuse de-a lungul ultimilor 25 - 30 de ani de catre Al. Zamfir, P. Malcomete, C. Manolescu si G. Paraianu, M.C. Demetrescu, J.C. Dragan, Em. Dobrescu, C. Ionete, Al. Puiu, D. Patriche, I. Stoian, Constantin Florescu, I. Catoiu, V. Balaure, N. Pop, V. Olteanu, V. Adascalitei, St. Boboc, s.a. Potrivit acestora din urma, o definitie cuprinzatoare a marketingului ar trebui sa includa “o conceptie moderna in orientarea intreprinderilor, concretizata intr-un ansamblu coerent de activitati practice, programate si organizate, prin utilizarea unor metode si tehnici stiintifice” [9 Constantin Florescu (coordonator), Marketing, Editura Marketer, Bucuresti, 1992, pag. 21].

În concluzie, continutul marketingului implica, in acelasi timp, o atitudine, un ansamblu de activitati practice si un instrumentar de lucru. De asemenea, este de remarcat faptul ca orientarea de marketing a activitatii unei firme scoate in evidenta o serie de trasaturi caracteristice, respectiv:

? receptivitate fata de cerintele pietei, ale societatii in general si orientarea intregii activitati catre nevoile de consum;

? cunoasterea riguroasa a unor asemenea cerinte, urmarirea lor sistematica si nu in ultimul rand anticiparea acestora printr-o abordare stiintifica a mediului, prin utilizarea unui instrumentar adecvat de lucru;

? o inalta capacitate de adaptare a intregii activitati la evolutia cerintelor de consum, la dinamica pietei, acestea fiind dublate de o flexibilitate ridicata in mecanismul de functionare al intreprinderii;

? spirit creator, inventivitate, permanente preocupari pentru innoire si modernizare, asemenea preocupari urmand sa aiba in vedere in primul rand produsele si serviciile, precum si formele de distributie, modele de promovare, relatiile cu piata etc.;

? o viziune unitara asupra ciclului economic complet al bunurilor si serviciilor, incepand cu momentul proiectarii acestora si terminand cu intrarea efectiva a lor in consum;

? eficienta maxima, privita in toata complexitatea sa si avand in vedere toate laturile acesteia: economica, sociala si ecologica.

În urma consultarii literaturii de specialitate in ceea ce priveste definirea conceptului de marketing, am ajuns la concluzia ca definitia care ilustreaza cel mai bine continutul marketingului este aceea potrivit careia marketingul reprezinta “o conceptie moderna in orientarea intreprinderilor, concretizata intr-un ansamblu coerent de activitati practice, programate si organizate, prin utilizarea unor metode si tehnici stiintifice”, elaborata in cadrul colectivului Catedrei de Marketing a Academiei de Studii Economice.

1.1.1. Vechiul concept de marketing

O definitie vizibil tributara vechii orientari a activitatii economice, in care punctul de pornire il constituia nu clientul (consumatorul) ci produsele existente care trebuiau desfacute, este definitia din 1960 care apartine prestigioasei Asociatii Americane de Marketing (A.M.A. - American Marketing Association), potrivit careia prin marketing se intelege “realizarea activitatilor economice care dirijeaza fluxul bunurilor si serviciilor de la producator la consumator sau utilizator”. [10 Committe of Definitions, Ralph S. Alexander, Chairman, marketing definitions: a glossary of marketing

terms, American Marketing Association, Chicago, 1960, p. 15]

În urma consultarii mai multor lucrari de specialitate, am desprins ideea ca acest concept se potrivea perioadei in care acesta a fost formulat. În timp, vechiul concept de marketing si-a pierdut valabilitatea datorita, in principal, aparitiei unui numar mare de ofertanti, ceea ce a obligat agentii economici sa acorde un mai mare interes consumatorului, pentru a se putea mentine pe piata.

1.1.2. Noul concept de marketing

Noul concept de marketing, in care punctul de pornire nu il mai constituie produsele existente care trebuie desfacute ci clientul, respectiv consumatorul, presupune utilizarea unui instrumentar de marketing, stiintific si adecvat pentru cercetarea nevoilor de consum, investigarea pietei, optimizarea actiunilor practice - in general, pentru fundamentarea stiintifica a deciziilor de marketing si asigurarea conditiilor realizarii lor eficiente in practica. Intuitia, empirismul, rutina cedeaza locul procedeelor si tehnicilor investite cu girul unor discipline stiintifice.

1.2. Marketingul serviciilor

Marketingul serviciilor s-a constituit ca un domeniu distinct in urma unui proces relativ indelungat si deosebit de complex, caracterizat printr-o serie de delimitari produse in diferitele planuri care definesc continutul concret al marketingului.

În ceea ce priveste tehnicile si conceptele utilizate in cadrul marketingului serviciilor, se poate prezenta urmatoarea grupare [11 Valerica Olteanu, Marketingul serviciilor - Teorie si practica - editia a 2 - a, Editura Uranus, Bucuresti, 2000,

pag. 15]:

a) tehnici si concepte comune serviciilor si bunurilor, preluate ca atare ori adaptate corespunzator diferitelor tipuri de servicii;

b) tehnici si concepte specifice serviciilor in ansamblu, diferite de cele utilizate in domeniul bunurilor, care asigura caracterul autonom si specific al marketingului serviciilor;

c) tehnici si concepte specifice fiecarui tip de serviciu, care sta la baza adancirii si specializarii marketingului serviciilor.