Pagina documente » Recente » Mediul de afaceri european versus mediul de afaceri american

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?CUPRINS
CAPITOLUL 1: PARTICULARITATI ALE MEDIULUI DE AFACERI DIN EUROPA SI SUA 1
1.1. Mediul de afaceri in perspectiva globalizarii tranzactiilor 1
1.2. Mediul de afaceri european 2
1.2.1. Europa occidentala – cel mai mare bloc economic 3
1.2.2. Europa Centrala si fosta URSS 4
1.3. Mediul de afaceri din SUA 5
1.3.1. Regiunea Nord-Est 6
1.3.2. Regiunea Central-Sudica 7
1.3.3. Regiunea Vestul Mijlociu 8
1.3.4. Regiunea de Vest 9
CAPITOLUL 2: EUROPA VERSUS SUA LA NIVEL SOCIAL 11
2.1. Poltica Sanatatii 11
2.1.1. Politica europeana in domeniul sanatatii 11
2.1.2. Sistemul de sanatate al SUA 17
2.2. Politici in domeniul educa?ie 24
2.2.1. Europa 24
2.2.2. Statele Unite ale Americii 33
CAPITOLUL 3: EUROPA VERSUS SUA LA NIVEL ECONOMIC 38
3.1. Economia statelor Uniunii Europene 38
3.2. Economia S.U.A 48
CONCLUZII 54
BIBLIOGRAFIE 55

EXTRAS DIN DOCUMENT

CAPITOLUL 1: PARTICULARITATI ALE MEDIULUI DE AFACERI DIN EUROPA SI SUA

1.1. Mediul de afaceri in perspectiva globalizarii tranzactiilor

Mediul de afaceri in lumea tranzactiilor economice internationale este un concept complex care cuprinde ansamblul relatiilor si factorilor de natura interna si externa firmelor in care se realizeaza diversitatea tranzactiilor internationale.

Mediul de afaceri cuprinde doua componente: una interna si alta externa. Componenta interna se refera la modul cum sunt organizate – gestionate resursele unei firme in vederea optimizarii afacerilor, corespunzator misiunii si obiectivelor strategice alese de firma, in timp ce componenta externa se constituie dintr-un ansamblu de relatii care se stabilesc intre operatorii/actorii economici participanti la diverse tranzactii comerciale si celelalte componente structurale ale economiei nationale (daca tranzactiile comerciale sunt interne) sau ale doua sau mai multor economii nationale (daca partenerii sunt din tari diferite).

Mediul de afaceri in care se realizeaza tranzactiile comerciale actuale este, cu deosebire, dinamic si in continua transformare, ca urmare a relatiilor, raporturilor dintre firma, ca subiect de tranzactii comerciale si mediul sau de actiune.

Prin scanarea numarului si naturii factorilor (determinantilor) mediului extern, managerul descopera daca serviciul sau organizatia superioara opereaza intr-un mediu simplu sau complex, stabil sau instabil. Complexitatea si stabilitatea mediului extern afecteaza structura, stilul managerial si cultura organizationala. Complexitatea mediului arata numarul de factori care afecteaza organizatia. Un mediu simplu este acela unde numarul factorilor este de 4 sau 5. Un mediu complex este cel in care peste 10 factori au impact asupra organizatiei. Stabilitatea arata gradul si frecventa schimbarii factorilor. Daca acestia isi schimba continuu intensitatea, iar serviciul se schimba, mediul poate fi considerat instabil. Turbulentele nu intotdeauna influenteaza organizatiile in acelasi mod si in acelasi timp.

Avand in vedere diversitatea si amploarea relatiilor dintre componentele sale, se pot anticipa urmatoarele forme tipologice ale mediului de desfasurare a tranzactiilor internationale:

a) mediul stabil – care se caracterizeaza printr-o evolutie previzibila, anticipata, a fenomenelor si proceselor din lumea afacerilor. Firma, omul de afaceri, nu sunt supusi unor factori/riscuri greu de stapanit, iar efortul de adaptare al firmei este relativ mic; resursele necesare sunt relativ usor de alocat;

b) mediul instabil – care presupune multiple si frecvente miscari; firma/omul de afaceri care trebuie sa se integreze este intens solicitata. Aici riscurile sunt mai greu de stapanit, fiind necesara o capacitate de adaptare sporita, iar instrumentele/tehnicile de atenuare mai greu de stapanit;

c) mediul turbulent – provoaca schimbari structurale imprevizibile in fizionomia sa, inclusiv a componentelor. Riscurile sunt multiple si contradictorii, cu efecte greu de cuantificat.

Firmele sunt cel mai adesea prinse pe nepregatite. Riscurile de natura politica dau tonul, genereaza multiple riscuri structurale, sectoriale, care modifica din temelii conceptii, principii cu privire la modul de realizare a tranzactiilor economice internationale.

1.2. Mediul de afaceri european

Afacerile europene se refera la o varietate de activitati agricole, industrial sau din domeniul serviciilor si care implica agenti economici de pe tot cuprinsul Europei.

O afacere europeana poate fi condusa de o singura persoana, poate fi o firma mica sau mijlocie, sau poate fi o organizatie care implica mii de persoane, cu un patrimoniu de sute de milioane de euro, cu baze de productie, distributie etc in mai multe tari. Nu este neaparat ca firma sa fie detinuta de cineva din Europa (de exemplu IBM – International Business Machines este americana). [1 Alina Miha?la Dima, M?diul ?urop?an d? afac?ri, ?ditura AS?, Bucur?sti, 2007]

Poate fi o companie cotata pe o bursa europeana (ABN-Amro din Olanda, BASF – produse chimice din Germania), poate fi o firma privata inchisa (necotata), poate fi inca in proprietatea statului (cum sunt multe firme inca neprivatizate din Europa Centrala si de Rasarit) – Gazprom sau firme mari din Europa Occidentala – Credit Lyonnais si Air France din Franta sau compania aeriana Iberia din Spania. Aceste firme sunt considerate a fi creatoare de bogatie si de locuri de munca.

Odata ce scopul principal, acela de maximizare a profitului, este indeplinit, si celelalte obiective (minimizarea costurilor, folosirea mai eficienta a resurselor) sunt realizate automat. Comportamentul firmelor nu are insa ca obiectiv doar maximizarea profitului. El este adaptat circumstantelor macroeconomice si fazelor ciclului economic prin care trec economiile europene. De exemplu, in fazele de recesiune ele vor cauta sa-si asigure supravietuirea pe piata, in dauna profitabilitatii. De asemenea, uneori tentatia maximizarii profitului este inlaturata prin practicarea unei rate de profit considerata adecvata. Firmele care primesc subventii de la stat nu sunt interesate neaparat de cresterea eficientei, supravietuirea fiind asigurata prin sprijinul financiar al autoritatilor (acesta este un argument pentru privatizare).

Sistemul europenizarii se accelereaza, europenizarea reprezentand un sector de concentrare. Fuziunile si achizitiile transfrontaliere se multiplica. Companiile transnationale sunt in crestere, extinzandu-si rolul in economia europeana. Expansiunea economiei europene este stimulata de liberalizarea politicilor si deschiderea pietelor nationale. Asistam la o specializare pe diverse segmente ale sistemului de productie europeana.

Din cele opt ansambluri regionale ale lumii doua apartin Europei. Este vorba, in primul rand, de Europa Occidentala, in care se include Uniunea Europeana si tarile vecine industrializate si, in al doilea rand, de Europa Centrala si fosta URSS, respectiv vechile tari comuniste si vechile republici sovietice.

1.2.1. Europa occidentala – cel mai mare bloc economic

Reprezinta unul dintre actorii principali de pe scena europeana si mondiala, in sensul ca detine o cincime din volumul comertului mondial, este pe locul intai in lume la exportul de bunuri si servicii si reprezinta o sursa importanta de investitii straine directe. În plus, reprezinta principala piata de export pentru un numar de peste 130 de tari din intreaga lume.

În legatura cu semnificatia deosebita si cu particularitatile specifice se impune ca Europa Occidentala sa fie analizata din numeroase puncte de vedere, dintre care cele mai semnificative ne apar urmatoarele:

- se intinde pe o suprafata de 3978571 Km, cuprinde 25 de membri cu o populatie de 455 milioane si un PIB de peste 9225 miliarde de euro;

- noua extindere, de la 1 mai 2004, prin intrarea a 10 tari (Polonia, Ungaria, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Lituania, Letonia, Estonia, Malta, Cipru) ridica serioase probleme politice, institutionale, financiare socio-economice, de natura repunerii in discutie a politicii agricole comunitare, a dezbaterilor despre viitorul politicii regionale comunitare sau a reformei institutiilor. În concret noua extindere se manifesta ca o rupture calitativa majora, caracterizata prin urmatoarele:

- numarul ridicat de noi candidati, cu semnificative probleme de natura politica si institutionala;

- aparitia unor noi probleme geopolitice (enclave din Kaliningrad, divizarea Ciprului);

- intarzierea socioeconomica masiva determinate de faptul ca la o crestere a suprafetei Uniunii cu 23% si a populatiei cu 20%, PIB-ul creste doar cu 4,5 %;

- nivelurile de exigenta calitativa sunt ridicate cand se adreseaza unor structuri fragile, ceea ce face ca statele sa le puna in aplicare cu pretul unor tensiuni interne greu de suportat.

- are loc o micsorare a consumului, investitiilor si comertului, ca urmare a urcarii pretului la petrol si indoielilor legate de conflictul irakian. În aceste conditii, euro atinge cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, ceea ce face ca urmarile sa fie suportate de comertul european.

În zona euro, exporturile au crescut doar cu 1,2%, iar importurile au scazut cu 0,3%;

- stagnarea economica a Uniunii Europene ridica probleme Pactului european de stabilitate si crestere in sensul ca daca acesta va fi aplicat ad literam zona euro ar putea sa cada in recesiune;

- in domeniul reformei politice agricole comunitare are loc o decuplare a ajutoarelor financiare, cu o plata unica catre exploatari;

- se adopta o „foaie de drum” in scopul de a se ameliora coeziunea dintre dreptul national si cel comunitar;

- se pune in functiune o politica europeana a locurilor de munca bazata pe elaborarea pana in anul 2005 a unor planuri de integrare pentru toti somerii inainte de a patra luna de somaj si de asigurare a formarii profesionale inainte de a douasprezecea luna.

1.2.2. Europa Centrala si fosta URSS

Se impune o abordare separata, pe care o vom face in cele ce urmeaza.

Europa Centrala si de Est, cu urmatoarele probleme semnificative:

- extinderea europeana istorica cu 10 noi tari duce la cresterea populatiei, sporirea ponderii economice din punct de vedere al PIB-ului si al relatiilor comerciale, Uniunea Europeana devenind astfel cel mai mare bloc economic, cu cea mai mare piata unica, depasind Statele Unite ale Americii, dupa extindere, frontierele estice ale Uniunii Europene s-au deplasat spre est cu mai mult de 500 Km.

În felul acesta, Uniunea Europeana dobandeste o noua granita cu cinci noi state (Croatia, Serbia, Romania, Ucraina, Belarus). Nivelurile diferite de dezvoltare economica pot genera riscul unei noi „cortine” in estul si sudul mai indepartat al Europei intre tarile bogate si cele sarace;

- decizia de a mari NATO-ul pentru noi provocari necesita redefinirea Organizatiei in gestiunea noilor amenintari, mai ales de tip terorist;

- summitul european de la Tesalonic din 20-21 iunie 2003 a reamintit vocatia europeana a Balcanilor de Vest, fara insa sa furnizeze un calendar precis pentru eventuala lor integrare in Uniunea Europeana;

- statele CSI, care trebuie analizate sub urmatoarele aspecte: [2 Alina Miha?la Dima, M?diul ?urop?an d? afac?ri, ?ditura AS?, Bucur?sti, 2007]

- spatiul post sovietic genereaza noi organizari regionale. Se are in vedere crearea „Uniunii in 4” care include Rusia, Ucraina, Bielorusia, Kazahstan si prin care se urmareste relansarea ideii unei veritabile zone vamale integrate;

- in afara Uniunii celor 4, mai exista „Uniunea celor doua” (Rusia-Bielorusia) si Forumul Economic centrasiatic (Kazahstan, Kirghistan, Uzbekistan, Tadjikistan)

care nu au reusit sa adopte adevarate reguli de functionare comune asociate organismelor de gestiune si de control;

- statele membre sunt stapanite de motive de neintelegeri indeosebi de interventia in Irak;

- organismul concurent al CSI, cunoscut sub denumirea de GUUAM incearca sa initieze organe de coordonare in patru domenii (lupta impotriva terorismului, protectia frontierelor si a vamilor, situatiile de urgenta, educatia);

- organizatia Cooperarii din Shanghai este preocupata de formalizarea existentei sale ca o adevarata organizatie regionala de securitate;