Pagina documente » Recente » MIGRATIA FORTEI DE MUNCA IN CONTEXTUL ACTUAL IN UNIUNEA EUROPEANA.

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?Cuprins
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1. MIGRATIA FORTEI DE MUNCA 4
1.1. Definitia conceptului de migratie 4
1.2.Evolutia fenomenului migrationoist al fortei de munca 7
1.3.Tendinte actuale in domeniul migratiei 11
CAPITOLUL 2. CONTEXTUL GENERAL AL MIGRA?IEI ECONOMICE LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE 15
2.1.Migratia in Europa de Vest 19
2.2.Migratia in Europa de Sud 20
2.3.Miscari de migranti in interiorul Europei Centrale si de Est 23
2.4. Efectele principale ale fortei de munca asupra tarilor-gazda 24
CAPITOLUL 3. MIGRA?IA ÎN UNIUNEA EUROPEANA, OPORTUNIT??I ?I PROVOC?RI 27
3.1.Rezolvarea problemei imigra?iei ilegale 27
3.2. Imigratia legala este in interesul tuturor 29
3.3.Beneficiile fuxului de migranti in UE 31
3.4.Reducerea imigratiei ilegale 32
CAPITOLUL 4. MIGRATIA FORTEI DE MUNCA ÎN JUDETUL SIBIU – STUDIU DE CAZ LOCALITATEA PORUMBACU DE SUS 34
3.1. Asezare geografica 34
4.2. Migratia fortei de munca in localitatea Porumbacu de Sus 38
4.3.Prezentarea esantionului si interpretarea acestuia 43
4.4.Interpretarea chestionarului 44
CONCLUZII ?I PROPUNERI 49
BIBLIOGRAFIE 55

EXTRAS DIN DOCUMENT

Astfel, in contextul fenomenului de globalizare, reconstruirea unitatilor de civilizatie si a valorilor democratice din spatiul european capatata noi valente, fapt care a determinat orientarea Romaniei spre Uniunea Europeana si spre NATO.

Integrarea tarii noastre in cele doua organisme internationale a fost conditionata de indeplinirea unor cerinte. Spre exemplu, Actul Unic European preconiza suprimarea completa a functionarii frontiere¬lor din interiorul spatiului comunitar. Astfel, el „prevedea sa dispara formalitatile si con¬troalele la frontiera, s-ar putea spune chiar ca el prevedea ca frontierele sa dispara (daca nu formal, cel putin practic). Pentru aceasta, alaturi de dezvoltarea cooperarii interguvernamentale in mate¬rie de politie, in lupta contra terorismului, stupefiantelor si traficului de arme, Comisia prevede armonizarea legislatiilor nationale, mai ales pentru introducerea unei politici comune a vizelor, a unui sistem comun de extradare, de lupta impotriva imigrarii clan¬destine etc. Din nefericire, aceasta implica si o intarire a frontierelor externe ale comunitatii” .

De aici rezulta faptul ca printre cerintele de baza se enumara si realizarea securizarii frontierelor de stat ale Romaniei.

Pozitia geografica a Romaniei la frontiera externa a Uniunii Europene si pe cele doua axe principale ale migratiei mondiale (est-vest si sud-nord), permeabilitatea frontierelor fata de trecerile ilegale, criza economica prelungita, dezvoltarea economiei subterane, lipsa unei protectii sociale adecvate si amplificarea coruptiei reprezinta principa¬lele coordonate pe care s-a grefat fenomenul migratiei ilegale la noi in tara si nu de putine ori in conexiune cu celelalte componente ale criminalitatii transfrontaliere.

Dealtfel, in ultimul deceniu al mileniului II, Romania a inregistrat o crestere de peste trei ori a traficului de persoane si mijloace de transport la frontiera de stat si de peste 60 de ori a numarului de treceri ilegale peste granita, fapt ce denota ca migratia ilegala a im¬bracat caracteristicile unui adevarat fenomen.

Treptat migratia ilegala a devenit o afacere pro¬fitabila pentru exponentii lumii interlope internationale, care dincolo de castigurile ma¬teriale imediate urmaresc si crearea unor retele de executanti ai infractiunilor traditio¬nale ce apartin acestei lumi (traficul de stupefiante, traficul de “carne vie”, contrabanda, furturile internationale, spalarea banilor murdari, jafuri, talharii, omoruri la comanda etc.) si exploatarea in propriul interes a acestui fenomen.

Din cele 92 de state declarate oficial „tari sursa” in migrarea populatiei, Romania s-a confruntat cu migrati ilegali din Afganistan, Albania, Algeria, Angola, Armenia, China, Bangladesh, Burundi, Congo, Egipt, Etiopia, Iordania, Irak, Iran, India, Liban, Nigeria, Pakistan, Rwanda, Sierra-Leone, Siria, Somalia, Sri-Lanka, Sudan si Turcia, carora li s-au alaturat cetateni apartinand R. Moldova, din state membre CSI si din alte tari care nu sunt incluse in aceasta lista. Pentru majoritatea migratilor Romania re¬prezinta doar o tara de tranzit in drumul catre Occident, dar o parte dintre acestia isi manifesta intentia de a ramane definitiv pe acest teritoriu. Astfel, la nivelul anului 2005, numarul imigrantilor ilegali aflati pe teritoriul statului roman se ridica la aproximativ 20000 de persoane, dar semnalele primite din strainatate au obligat expertii in domeniu sa reconsi¬dere aceasta cifra ca fiind prea mica.

Cel putin pana la derularea primei runde de largire a UE, Romania ramanea singura tara candidata din Europa Centrala si de Est (ECE) care nu avea frontiera comuna cu una din tarile UE. Influentele pe care aceasta pozitionare geografica le avea asupra evolutiei tipurilor de mobilitate inainte si dupa aderarea efectiva sunt dificil de prevazut. Dupa renuntarea la controlul emigrarii specific perioadei comuniste, Romania a devenit un camp extrem de complex al fenomenului de migrare. Principala caracteristica a constat in trecerea de la emigrarea pe considerente dominant etnice, la o migratie de tip circulator, derulata pe termen scurt si mediu, in principal de catre cei interesati in obtinerea unui venit mai mare. Aceasta este adeseori caracterizata de actiuni informale sau ilegale in diferitele etape ale ciclului migrator (intrari legale urmate de prestarea de munca ilegala, intrari ilegale urmate de conformarea la mediul legal din respectivele tari.

Acordurile incheiate de statul nostru cu alte state in materie de emigranti ilegali a condus la schimbarea raportului de origine a migratiei ilegale. Astfel numarul resorti¬santilor autohtoni care incearca sa paraseasca Romania se diminueaza continuu in vreme ce cifra migratilor de pe continentele Africa si Asia, precum si a celor apartinand R. Moldova sau spatiului C.S.I. ori ai altor state, sa fie in continua crestere.

CAPITOLUL 1. MIGRATIA FORTEI DE MUNCA

1.1. Definitia conceptului de migratie

Migratia fortei de munca in Uniunea Europeana in ultimul deceniu,inregistreaza o crestere semnificativa pe fondul schimbarilor structurale provocate de accesul unor state noi in Uniune.

Migratia este procesul de trecere a unor populatii dintr-o tara in alta, in vederea desfasurarii unei activitati in afara tarii de origine. Deplasarea populatiei dintr-un loc intr-altul reprezinta o caracteristica fundamentala a populatiei zilelor noastre. Foarte raspandit este fenomenul migratiei fortei de munca, cei care migreaza urmand sa fie retribuiti pentru activitatile pe care le desfasoara.

Dreptul populatiei de a migra dintr-o tara intr-alta a fost stabilit odata cu adoptarea Declaratiei Drepturilor Omului, care stipuleaza in articolul 13 faptul ca orice persoana are dreptul sa se mute si sa traiasca in interiorul granitelor oricarui stat, oricine are dreptul sa-si paraseasca tara de origine si sa se reintoarca in ea.

În acceptiunea Organizatiei Internationale pentru Migratie, migratia se defineste ca fiind “Procesul de miscare a polulatiei in interiorul unui stat ( migratie interna: rural-urban, urban-rural, rural-rural, urban-urban) sau peste granite ( migratia internationala care include miscarea refugiatilor, a cautatorilor de azil, a migrantilor ecnomici) [1 International Organisation for Migration (IOM). 2006, p.11.].

În cadrul migratiei internationale, intalnim doua procese strans legate intre ele: imigratia si emigratia.

Daca ne referim la emigratie, ea este definita din perspectiva tarii de origine/tarii sursa/ tarii exportatoare ca fiind “ actul de a pleca dintr-un stat pentru a se stabili intr-o tara de destinatie/tara gazda/ tara importatoare”. [2 IOM, p. 37.] În conformitate cu principiile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, orice persoana este libera sa paraseasca orice tara, inclusiv pe cea de origine si, doar in anumite circumstante, statele pot restrictiona acest drept ( De exemplu, in cazul in care imigrantul depaseste perioada impusa de catre permisul de munca sau studii, statul-gazda are posibilitatea de a limita accesul pe teritoriul acestuia).

În cazul definirii imigratiei, accentul se muta pe tara de destinatie, imigratia este definita ca actul de a intra intr-un stat, altul decat cel de origine, cu intentia de a locui permanent in cadrul acelui stat.

Migratia internationala surprinde absenta (din tara de origine) si prezenta ( in tara gazda ), dificultatile aparand atunci cand comparam datele statistice colectate in tara de origine cu cele ale diverselor tari alese de emigranti ca destinatie, in sensul unor diferente care nu pot fi compensate prin simple extrapolari. [3 O noua dificultate este adusa de numarul de tari ( redus) care ii inregistreaza pe cei care revin in tara de origine ( return migrants).]

Luarea deciziei de a migra se face din motive personale, fara interventia unui factor exogen cu rol de constrangere, in acest mod fiind exclusi refugiatii, cautatorii de azil si alte personane care sunt fortate sa isi abandoneze tara de origine.

Se pot distinge migrantii voluntari si cei fortati sa emigreze.În cazul migratiei pentru munca, migrantii voluntari sunt persoane aflate in cautarea unor oportunitati, care analizeaza costurile si beneficiile emigratiei inainte de a parasi tara de origine, pentru acestia, migratia fiind o chestiune de alegere si nu o necesitate. Acesti migranti sunt mai atenti la semnalele de pe piata fortei de munca si la diferentele de venit si oportunitati economice intre tara de origine si tara de destinatie.Spre deosebire de migrantii voluntari, migrantii pentru supravietuire cauta o slujba obisnuita, iar obtinerea ei echivaleaza cu o crestere de salariu.De multe ori, plecarea se face pe canale ilegale [4 Dragoi Vasile, Migratia si azilul, Editura Ministerului Administratiei si Internelor, 2002 p. 43.], riscul de a intra in economia informala a tarii gazda fiind ridicat.

În categoria migrantilor, putem incadra:

? muncitori migranti temporari ( programele guest worker sau muncitorii cu contracte in teritoriile de peste mari );

? migrantii cu calificare inalta si in interes de afaceri ( persoane calificate ca manageri, directori, profesionisti, tehnicieni care sa fie activi pe piata interna a companiilor transnationale, fie pe cea a organizatiilor internationale sau persoane in cautarea unui loc de munca pe pietele internationale ale muncii care se confrunta cu deficite pentru aceste calificari. Acestia din urma fac parte din categoria dezirabililor , pentru care guvernele sau companiile intra in competitie prin programe de atragere a lor);

? migrantii constransi ( refugiatii, cautatorii de azil pe motive politice, persoanele dislocate din locul de origine din cauza unor catastrofe naturale);

? membrii familiei migrantului ( emigreaza prin sisteme de reintregire a familiei);

? migrantii de revenire ( dupa anumite perioade de sedere in strainatate, ei aleg sa revina in tara de origine);

? migrantii fara documente ( ei patrund intr-un anumit stat, altul decat cel de origine, in general in cautarea unui loc de munca, fara a detine documentele care sa confirme legalitatea acestui act de migratie).

O alta clasificare a migrantilor o realizeaza Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, unde categoriile de migranti sunt stabilite in modalitatea urmatoare:

* migrantii pe termen lung;

* migrantii pe termen scurt

*rezidentii care revin in tara de origine dupa o perioada in care au muncit in strainatate;

*nomazii [5 OECD- Glossary of Statistical Terms: Demographic and population statistics.Migration statistics.]

Migratia pentru munca poate fi definita ca fiind “ miscarea voluntara, in spatiu, a oamenilor dintr-o tara in alta, dintr-un sistem social in altul, cu intentia unei sederi de peste un an, motivate economic” [6 Cucuruzan Romana, Migratia si mobilitatea fortei de munca din Romania in contextul integrarii europene, Ed. Efes, 2009, p. 31.].De multe ori acest termen poate fi gasit si sub forma de migratie circulatorie, deoarece imbraca fie forma unor multiple fluxuri de plecari si reveniri chiar pe parcursul unui an, fie plecarea dintr-o tara gazda/de destinatie spre o alta tara tinta. [7 Vasile Valentina, Migratia fortei de munca si dezvoltarea durabila a Romaniei, Ed. Expert, 2005 p.112.]

În acceptiunea IOM, migratia internationala pentru muncaa se defineste ca “ miscarea persoanelor din tara de origine intr-un alt stat, cu scopul angajarii” [8 IOM, p.38]

În literatura de specialitate se face distinctie intre migrantul economic ( motivatia migratiei il defineste astfel) si lucratorul migrant. În baza Conventiei Internationale pentru protectia drepturilor Lucratorilor Migranti si a Familiilor lor, acestia sunt definiti ca “ acea persoana care urmeaza sa se angajeze, este angajat sau a fost angajat intr-o activitate remunerata intr-un stat al carei nationalitate nu o detine” [9 UN (1990).].

Studiile despre migratie clasifica tipologia acesteia dupa elementul legal in: migratie legala si migratie clandestina. (ilegala) [10 Iregulara]

Criteriul motivatiei de plecare evidentiaza formele imigratiei legale astfel: politica, economica, pentru studii, pentru reintregirea familiei.

Migratia economica si ea pentru studii, daca sunt pe perioada determinata, se considera a fi importante forme de mobilitate.

În functie de durata, migratia cunoaste urmatoarele forme: migratie de scurta durata( se poate include aici migratia circulatorie de tip back and forth), migrattie pe termen lung, migratie definitiva sau migratie permanenta.

1.2.Evolutia fenomenului migrationoist al fortei de munca

Pentru cetatenii Statelor Membre ale UE, libera circulatie a lucratorilor a fost unul dintre primele drepturi recunoscute in cadrul comunitar. Daca reglementarile initiale (Regulamentul nr. 1612/68 privind libera circulatie a lucratorilor si Directiva 360/68 privind dreptul de rezidenta al lucratorilor si membrilor de familie ai acestora) se refereau doar la cei care desfasurau o activitate economica, Actul Unic European a extins dreptul de rezidenta la toti cetatenii Statelor Membre, independent de desfasurarea unei activitati economice []9. În prezent, prevederile Tratatului asupra Comunitatii Europene stipuleaza dreptul oricarui cetatean al Uniunii Europene de a circula si a-si stabili resedinta, in mod liber, pe teritoriul Statelor Membre, cu respectarea conditiilor stabilite in Tratatul de la Roma.

În ultimii ani s-a inregistrat o crestere a migratiei permanente si a migratiei fortei de munca temporare ca urmare, pe de o parte, a intensitatii fazei de expansiune de la sfarsitul anilor `90, iar pe de alta parte, dezvoltarii tehnologiei informatiei si comunicatiei, sanatatii si educatiei, sectoare care necesita forta de munca inalt calificata. Totodata, a crescut cererea de mana de lucru straina necalificata, in special in agricultura, constructii si lucrari publice, precum si serviciile casnice (cazulItaliei, Spaniei, Greciei si Portugaliei).