Pagina documente » Stiinte Economice » Moneda electronica, instrument de plata cu acces la distanta

Despre lucrare

lucrare-licenta-moneda-electronica-instrument-de-plata-cu-acces-la-distanta
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-moneda-electronica-instrument-de-plata-cu-acces-la-distanta


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE..3
CAPITOLUL 1. MONEDA - SCURT ISTORIC..........4
1.1 - Aparitia si functiile monedei..4
1.2 - Etape in evolutia monedei.......7
1.3 - Clasificarea semnelor monetare...........10
1.4 - Puterea de cumparare a monedei.........13
CAPITOLUL 2. MONEDA ELECTRONICA - CARDURI......14
2.1 - Aspecte generale privind utilizarea cardurilor....14
2.1.1 - Scurt istoric al aparitiei si evolutiei cardurilor.....14
2.1.2 - Caracteristici tehnologice ale cardurilor16
2.2 - Functiile cardurilor bancare..18
2.2.1 - Functia de retragere de fonduri (CASH CARD)..18
2.2.2 - Functia de plata (DEBIT CARD)..........19
2.2.3 - Functia de credit (CREDIT CARD)......19
2.2.4 - Functia de garantie a cecurilor ( CHEQUE
GUARANTED CARD)............20
2.2.5 - Cardurile cu functii multiple...20
2.3 - Tipuri de carduri in raport de functiile specifice pe care le
indeplinesc............21
2.3.1 - Credit cardurile........21
2.3.2 - Debit cardurile.........24
2.3.3 - Store cardurile..........25
2.3.4 - Cardurile multifunctionale......26
2.3.5 - SMART cardurile....26
2.4 - Tipuri de carduri in functie de calitatea emitentului..........27
2.4.1 - Cartile bancare.........27
2.4.2 - Cartile private ale comertului.31
2.4.3 - Cartile emise da alte institutii si organizatii.........33
CAPITOLUL 3. MONEDA ELECTRONICA - INSTRUMENTE DE
PLATA CU ACCES LA DISTANTA.36 3.1 - Notiuni generale.....36
3.2 - Drepturile si obligatiile participantilor in cadrul
tranzactiilor derulate prin intermediul instrumentelor de
plata electronica....39
3.2.1 - Drepturi si obligatii generale..42
3.2.2 - Obligatiile si responsabilitatile emitentului si ale
bancii acceptante.......44
3.2.3 - Obligatiile si raspunderile detinatorului46
3.2.4 - Obligatiile comerciantului acceptant.....46
3.3 - Masuri de prevenire a riscurilor utilizarii instrumentelor de
plata electronica....47
3.4 - Activitati cu risc potential si fraude in utilizarea
instrumentelor de plata electronica....49
CAPITOLUL 4. AVANTAJELE MONEDEI ELECTRONICE LA BRD
GROUPE SOCIiTi GiNiRALE...52
4.1 - Servicii asociate cardurilor...64
4.1.1 - Confort......64
4.1.2 - Mobilis......65
4.1.3 - Vocalis......66
4.1.4 - Simplis Debit...........67
4.2 - Cash Management - MultiX.68
4.3 - Internet Banking - BRD NET.............69
CONCLUZII........73

EXTRAS DIN DOCUMENT

?INTRODUCERE

În intreaga lume, afacerile electronice (e – Business) si, in primul rand, comertul electronic bazat pe moneda electronica, au devenit un fenomen bine cunoscut si acceptat.

Motivatia intrinseca este cea a tranzactiilor accelerate, a costurilor reduse si a interactiunii cu clientul prin solutii personalizate. E – Business-ul nu mai este o noutate tehnica, este o tendinta globala, un generator de schimbari importante in valoarea adaugata.

Fenomenul e – Business a devenit global si are implicatii in intraga lume.

Un fenomen global, intr-adevar, dar exista numeroase decalaje. Un decalaj important separa SUA de Uniunea Europeana. Exista importante difernte intre tarile Uniunii Europene. La randul lor, acestea se distanteaza puternic de tarile central si est-europene si de restul lumii. Se vorbeste, nu fara temei, de o prapastie digitala (Digital Divide), care separa lumea dezvoltata de aceea mai putin dezvoltata in ceea ce priveste tehnologiile informatiei si, implicit, dezvoltarea afacerilor electronice.

Nu numai intre tari exista diferente, ci si intre ramuri ale economiei. Se constata ca la e-Business sunt mai receptive ramurile de inalta tehnologie, automobilele, constructiile aerospatiale, in timp ce ramanerile in urma se observa la banci, mass-media, comert.

Indiferent de decalaje, tendinta generala este clara: e-Business-ul se dezvolta rapid.

În Romania, afacerile electronice aduc noi oportunitati, avantajul comparativ creste, dar apare necesitatea unor investitii mari in infrastructura, mediul de afaceri si instruire, iar firmele care nu investesc isi pierd competitivitatea.

Problemele care impiedica raspandirea afacerilor electronice in Romania si in primul rand a comertului electronic, sunt numeroase si tin de o infrastructura inca slaba, de dimensiunea redusa a pietei interne pentru IT si, nu in ultimul rand, de mentalitate.

Infrastructura este insuficienta nu numai in ceea ce priveste raspandirea internetului si densitatea relativa a telecomunicatiilor, dar, mai ales, in ceea ce priveste platile electronice, inclusiv folosirea cardurilor.

Un factor important este si va fi o perioada de timp mentalitatea. Ea se manifesta prin folosirea limitata a cardurilor, prin patrunderea slaba a internetului si, in general, prin efectul de respingere a noilor tehnologii.

Nu se poate vorbi de comert electronic fara calculatoare, telecomunicatii si sisteme de plati.

Toate acestea justifica, o data in plus, preocuparile pentru studierea si promovarea monedei electronice cu tot ce inseamna aceasta: carduri bancare, sisteme de plati, servicii de Internet bancar.

CAPITOLUL 1

MONEDA – SCURT ISTORIC

1.1. APARITIA SI FUNCTIILE MONEDEI

Aparitia monedei este rezultatul dezvoltarii productiei si schimbului, cu care a evoluat paralel si neintrerupt. A intrat in existenta sociala ca element de lagatura intre om si viata sa economica si, totodata, ca expresie generalizata a activitatii practice.

Cu cat viata economica este mai activa si afacerile comerciale si financiare mai intense, cu atat moneda este mai solicitata. Cantitatea de moneda tranzactionata de fiecare individ este, aproximativ, proportionala cu fluxul veniturilor sale. Cand, de exemplu, dobanda imprumuturilor, economiilor si a altor operatiuni este la un nivel mai ridicat, cererea de moneda in vederea realizarii tranzactiilor va fi in scadere. Daca, dimpotriva, soldurile apartinand persoanelor care participa la tranzactii sunt minimale, la orice nivel de venit, cererea de moneda devine foarte putin sensibila la variatia dobanzilor.

Moneda a fost si este un mijloc care duce spre un imens numar de scopuri. Economia moderna se foloseste foarte mult de moneda, fluxurile ei irigand procesele economice. Ea detine o pozitie cheie in mecanismul de functionare al oricarei economii nationale si a celei internationle, reflectand sintetic schimbarile structurale ale acestora. Moneda a devenit indispensabila in raporturile zilnice si pe termen dintre oameni, agenti economici si economii nationale. Economia nu poate fi despartita de moneda, ele conditionandu-si evolutia si dezvoltarea.

Aflandu-se in centrul vietii economice si sociale, moneda, sub toate formele sale, reprezinta un instrument de utilitate permanenta pentru toti agentii economici. Unii cercetatori atribuie monedei doua insusiri esentiale si anume de a reprezenta si de a masura orice valoare, si au tras concluzia ca orice marfa poate fi moneda. Alti cercetatori prezinta moneda intr-o dubla acceptiune: atat ca marfa (cu insusiri intrinsece deosebite si avand o existenta obiectiva) cat si ca o creanta asupra emitentului sau a economiei, un semn al monedei marfa, o expresie a vointei oamenilor.

Moneda-marfa si-a pierdut definitiv locul in mecanismele monetare doar de cateva decenii. În acelasi timp, dezvoltarea vietii economice a dat castig de cauza si rol preponderent monedei semn, aceasta fiind astazi forma de existenta a monedei. Ea apare in aceasta calitate ca un bun indirect, reprezentand un drept de creanta. Utilitatea ei nefiind directa, ea trebuie cautata in utilitatea bunurilor si seviciilor ce pot fi achizitionate. Prin desprinderea sistemelor monetare de aur, etalonul marfa este eliminat de la baza mecanismelor monetare, moneda nemaifiind legata de aur nici macar teoretic. Mai mult, faptul ca in prezent moneda-semn se prezinta ca singura forma vizibila a monedei, alimenteaza si mai mult parerea potrivit careia aceasta reprezinta numai o creanta.

În sistemul etalon-aur, moneda-marfa era in acelasi timp etalon dar si materie prima produsa in cantitati adecvate pentru a face fata tranzactiilor. Astazi insa, aceasta conditie nu mai este realizabila intr-o lume a schimburilor dezvoltate si a monedei abstracte.

Indiferent de acceptiunea data monedei, moneda-marfa sau moneda-semn, exista o apreciere generala potrivit careia ea indeplineste mai multe functii.

Dintre aceste functii atribuite monedei, cele mai importante sunt:

1. moneda – instrument unic al tranzactiilor;

2. moneda – etalon al valorii;

3. moneda – rezerva a valorii.

1. Moneda – instrument unic al tranzactiilor

Într-o economie de schimb, moneda este instrumentul unic al tranzactiilor. Ea serveste drept contrapartida intre oferta si cererea tuturor bunurilor si serviciilor, pe toate pietele.

Aceasta functie a monedei poate fi analizata fie insistand asupra caracterului universal, ca instrument al tranzactiilor, fie dezvoltand rolul finantator al monedei, pentru ca ea reprezinta singurul mijloc de a cumpara bunuri si servicii. Referitor la primul aspect, o tranzactie poate avea loc si fara moneda, dar existenta ei usureaza realizarea de bunuri si servicii. Este stiut faptul ca, intr-o economie de troc bunurile se schimba contra altor bunuri. Realizarea trocului inseamna sa gasim pe cineva care doreste bunurile si serviciile pe care noi le oferim si, in acelasi timp, sa poata oferi, la randul sau, bunuri si servicii pe care dorim sa le obtinem la schimb. În legatura cu al doilea aspect, cel referitor la rolul finantator al monedei, consideram ca existenta prealabila a unor incasari in moneda este conditia tuturor tranzactiilor reale. Fiecare agent economic care vrea sa intre pe piata trebuie sa dispuna de o incasare egala sau, in raport de termenul de plata, de capacitatea de a procura aceasta incasare, ea fiind valabila atat pentru consum, cat si pentru investitii.

Concluzionand, moneda ca instrument unic al tranzactiilor usureaza realizarea schimbului de bunuri si servicii si are rol finantator.

2. Moneda – etalon al valorii

În aceasta functie, moneda masoara valoarea bunurilor si serviciilor tranzactionate. Întrucat valoarea bunurilor comercializate se exprima totdeauna prin moneda, aceasta se interpune intre ele, permitand compararea lor. De altfel, calitatile sale fac din moneda un numitor comun intre bunuri eterogene, acestea fiind grupate valoric pe baza unui etalon unic.

Functia de etalon al monedei este prima care se manifesta, deoarece o referire unica devine necesara odata cu sporirea si diversificarea bunurilor si serviciilor schimbabile. Ca orice etalon, moneda este invariabila, singura puterea ei de cumparare fluctueaza, respectiv scade in perioada de crestere a preturilor si invers.

Invariabilitatea monedei in calitate de etalon este o conditie necesara pentru asigurarea unui schimb de echivalente pe piata. În caz contrar, o reducere a valorii monedei-etalon va afecta interesele posesorului, avantajand pe cel care o datoreaza, si invers, adica daca moneda-etalon creste in valoare, avantajul trece de partea posesorului, aducand prejudicii celui care o datoreaza.

Moneda reprezinta in aceasta calitate o masura comuna pentru a calcula valorile, dar acesta masura va trebui sa fie totdeauna constanta si sa se conformeze unor reguli stabilite.