Pagina documente » Stiinte Economice » Moneda si credit. Circulatie monetara

Despre lucrare

lucrare-licenta-moneda-si-credit.-circulatie-monetara
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-moneda-si-credit.-circulatie-monetara


Cuprins

CUPRINS
I. CONSIDERATII GENERALE
I.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND CIRCULATIA MONETARA
I.1.1 CONCEPTUL DE CIRCULATIE MONETARA
I.1.2 SFERA, FUNCTIILE SI FACTORII CARE STAU LA BAZA CIRCULATIEI MONETARE
I.1.3 CORELATIA DINTRE CIRCULATIA MONETARA SI CIRCULATIA MAFURILOR
I.2 MASA MONETARA
I.2.1 DEFINITIA MASEI MONETARE
I.2.2 STRUCTURA MASEI MONETARE
I.2.3 FORMELE SI AGREGATELE MASEI MONETARE
I.2.4 PARTICULARITATILE MASEI MONETARE IN ROMANIA
I.2.5 SUMA DE BANI NECESARA CIRCULATIEI MONETARE
I.2.6 VITEZA DE CIRCULATIE A BANILOR
I.3 SISTEME MONETARE
I.3.1 NOTIUNEA SI ELEMENTELE SISTEMULUI MONETAR
I.3.2 CLASIFICAREA SISTEMELOR MONETARE
I.3.3 SISTEMUL MONETAR ROMAN
II. EMISIUNEA MONETARA
II.1 DEFINIREA EMISIUNII MONETARE.
II.1.1 EMISIUNEA SEMNELOR MONETARE
II.1.2 EMISIUNEA MONEDEI SCRIPTURALE
II.2 BANCA DE EMISIUNE SI FUNCTIILE SALE
II.2.1 FUNCTIA DE EMISIUNE SI DE CREDITARE
II.2.2 CONDUCEREA POLITICII MONETARE
II.2.3 FUNCTIA DE CENTRU VALUTAR
II.2.4 BANCA DE EMISIUNE - BANCA A BANCILOR
II.2.5 BANCA DE EMISIUNE - BANCA A STATULUI
III. STABILITATE SI ECHILIBRU MONETAR
III.1 STABILITATEA MONETARA, PUNCT DE PLECARE PENTRU INTARIREA MONEDEI NATIONALE
III.1.1 PUTEREA DE CUMPARARE A BANILOR
III.1.2 STABILITATEA MONETARA.
III.1.3 DEVALORIZAREA MONETARA.
III.2 REALIZAREA ECHILIBRULUI MONETAR
III.3 CEREREA SI OFERTA MONETARA
III.3.1 CEREREA DE BANI SI FACTORII DETERMINANTI AI ACESTEIA
III.3.2 OFERTA MONETARA
IV. INFLATIE, DEFLATIE, DEZINFLATIE SECTIUNEA
IV.1 CONCEPTUL FENOMENULUI INFLATIONIST SI FACTORII DETERMINANTI AI ACESTUIA
IV.1.1 INFLATIA - CONCEPT, CLASIFICARE
IV.1.2 FACTORII CARE CONDITIONEAZA INFLATIA
IV.2 SCURT ISTORIC
IV.2.1 EVOLUTIA INFLATIEI PANA IN SEC.XVIII - XIX.
IV.2.2 EVOLUTIA INFLATIEI IN SEC.XX.
IV.3 CONSECINTELE ECONOMICE SI ADAPTAREA LA INFLATIE
IV.3.1 STATUL
IV.3.2 INTREPRINDEREA.
IV.3.3 BANCA
IV.3.4 CONSUMATORUL FINAL
IV.4 DEZINFLATIA, POLITICI DE COMBATERE A INFLATIEI
IV.4.1 EXEMPLUL FRANTEI
IV.4.2 EXEMPLUL STATELOR UNITE ALE AMERICII
IV.5 DEFLATIA MONETARA
V. POLITICA MONETARA IN ROMANIA

EXTRAS DIN DOCUMENT

?{p}

{p}

?

CAPITOLUL I - CONSIDERATII GENERALE

SECTIUNEA 1.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND

CIRCULATIA MONETARÅ.

1.1.1 Conceptul de circulatie monetarå

Circulatia monetarå este un proces extrem de complex, care are la bazå conexiunea existentå intre miscarea monedei, in timp si spatiu, si miscarea mårfurilor si serviciilor. Procesul circulatiei monetare implicå douå momente distincte: vanzarea (transformarea mårfurilor in bani) si cumpårarea (transformarea banilor in mårfuri). Prin urmare, circulatia monetarå constituie in principal procesul de miscare a banilor in cadrul sferei circulatiei mårfurilor si serviciilor.

Miscarea banilor si miscarea mårfurilor sunt fenomene ce se conditioneazå reciproc. Astfel, mårfurile si serviciile, care se aflå intr-o perioadå determinatå in circulatie, nu se pot comensura decat cu ajutorul monedei. Pe cale de consecintå, moneda necesarå satisfacerii miscårii mårfurilor påtrunde in circulatie prin emisiune si se mentine in circulatie atat timp cat nu perturbå circulatia normalå a mårfurilor.

De aceea, pentru ca procesul så se desfåsoare, apare necesitatea indeplinirii a douå conditii: så existe in circulatie cantitatea de mårfuri si servicii ce urmeazå a se schimba in bani si så existe o cantitate de monedå suficientå pentru a mijloci schimbul de mårfuri. ïn circulatie, trebuie så råmanå constant o cantitate de bani (numerar si monedå de cont) care så permitå realizarea miscårii mårfurilor si serviciilor pe o perioadå de timp determinatå si in conditii normale ale circuitului. Aceastå cantitate de bani aflatå in circulatie nu este determinatå numai de cantitatea mårfurilor si serviciilor destinate schimbului, ci si de calitatea acestora, de preturi, de raportul cerere - ofertå, de ståri conjuncturale, putere de cumpårare, concurentå sau chiar de politicile sau strategiile monetare ale statelor.

Putem concluziona cå circulatia monetarå constå in totalitatea operatiunilor efectuate cu masa monetarå, operatiuni determinate in procesul realizårii si circulatiei mårfurilor si serviciilor in cadrul unui stat.

1.1.2 Sfera, functiile si factorii care stau la baza circulatiei monetare

Cu caracter de legitate, se poate spune cå sfera si dimensiunile circulatiei monetare sunt conditionate in primul rand de productia si circulatia mårfurilor.

Transformarea mårfurilor in bani are loc in trei directii principale: in primul rand, o parte din mårfuri si servicii se vand si se cumpårå cu ajutorul numerarului, situatie in care moneda functioneazå ca måsurå a valorii si ca mijloc de circulatie; in al doilea rand, o cantitate importantå de mårfuri si servicii sunt vandute pe credit, moneda functionand ca mijloc de platå; in al treilea rand, o anumitå cantitate de mårfuri si servicii se vand in cadrul comertului exterior, fenomen ce influenteazå puternic circulatia monetarå internå.

Prin urmare, circulatia monetarå reprezintå unitatea dintre cele trei mari modalitåti in care are loc miscarea de ansamblu a monedei. Procesul circulatiei monetare trebuie de asemenea strict delimitat in circulatie internå a monedei si circulatie pe plan international.

Circulatia monetarå cuprinde douå componente structurale: sfera numerarului si sfera banilor de cont (scripturali). Aceasta din urmå se realizeazå cu ajutorul viramentelor, adicå al acelor operatiuni bancare prin care un beneficiar nu plåteste cu numerar mårfurile si serviciile pe care le-a cumpårat, ci dispune virarea contravalorii lor din contul såu, in contul furnizorului. Trebuie precizat cå sfera monedei de cont preseazå asupra sferei numerarului, imprimandu-i o tendintå relativå de restrangere.

Principalele functii ale circulatiei monetare sunt: aparitia, dezvoltarea si perfectionarea sistemului monetar cu toate elementele componente ale acestuia, precum si emisiunea monetarå, atat ca punere a banilor in circulatie, cat si ca retragere a acestora, in conditiile determinate de evolutia proceselor economice.

Circulatia monetarå apare ca o variabilå dependentå relativ de o complexitate de factori printre care regåsim: circulatia mårfurilor si serviciilor pe plan intern si international, preturile interne si internationale, situatia balantei de plåti externe, productivitatea muncii, situatia economicå a tårii, puterea de cumpårare monedei nationale, structura masei monetare, politica monetarå a statului, situatia valutar - monetarå pe plan mondial, etc.

1.1.3 Corelatia dintre circulatia monetarå si circulatia måfurilor

Dupå cum am aråtat in paragrafele anterioare, circulatia monetarå (båneascå) cuprinde douå procese distincte: metamorfoza mårfurilor in bani si apoi a banilor in mårfuri. Cele douå procese au ca elemente comune banii si mårfurile, care au un comportament diferit, in functie de transformarea cåreia ii sunt supuse.

Banii isi pun in evidentå functia de måsurå a valorii si mijloc de schimb, respectiv functia de mijloc de platå, iar mårfurile se transformå din valoare de schimb in valoare de utilizare, aceste procese permitand efectuarea schimbului si continuarea productiei. 1

Ca urmare a functionårii banilor, marfa iese din procesul schimbului, in timp ce banii råman in continuare in circulatie. Desi aceasta este regula, existå si exceptia ca o parte din bani så fie tezaurizatå, adicå transformatå in monedå inactivå. Astfel, circulatia banilor naste o nouå contradictie si anume in ceea ce priveste functia lor de mijloc de schimb si cea de mijloc de rezervå. Continuitatea procesului de schimb poate fi asiguratå numai dacå moneda inactivå este din nou transformatå in monedå activå (mijloc de schimb).

Rezolvarea vine din efectuarea de tranzactii financiare; acestea constituie calea prin care banii sunt transferati de la subiectii economici care ii au, dar nu pot sau nu doresc så ii foloseascå intr-o anumitå perioadå, la subiectii economici ce doresc så ii foloseascå, dar nu ii au (a cåror cerere de mårfuri si servicii este mai mare decat sumele de bani de care dispun).

Astfel de solutii sunt: vanzarea mårfurilor pe credit, fårå utilizarea banilor, situatie in care vanzåtorul mårfii este si creditor, iar in locul banilor se utilizeazå instrumente financiare; intermedierea financiarå, care constå in colectarea banilor de cåtre intermediarii financiari (bånci si alte institutii financiare) care nu ii folosesc pentru cumpåråri de mårfuri, ci ii pun la dispozitia altor agenti economici financiari sau nefinanciari, prin diverse instrumente financiare.

În plan macroeconomic, fenomenele financiare permit accelerarea schimbului de mårfuri, deoarece constituie calea de rezolvare a contradictiei dintre functia banilor de mijloc de påstrare a averii si cea de mijloc de schimb. Metamorfoza banilor este un proces continuu si, in definitiv, reflectå metamorfoza mårfurilor, iar in anumite conditii, la un nivel ridicat de dezvoltare a productiei de mårfuri, devine un element esential al desfåsurårii normale a proceselor economice.

Functionarea banilor si a fenomenelor financiare nu inseamnå desfiintarea pe deplin a contradictiilor productiei de mårfuri; aceste paradoxuri sunt doar rezolvate, in sensul cå productia si schimbul de mårfuri pot continua så se desfåsoare si så se dezvolte, dar aceste contradictii pot la fel de bine så existe si så evolueze conducand, in anumite conditii, la crize economice.

SECTIUNEA 1.2. MASA MONETARÅ

1.2.1 Definitia masei monetare

Sfera circulatiei monetare o constituie in mod permanent un volum oarecare de semne monetare si, respectiv, de monedå de cont. Acest volum alcåtuieste partea activå a masei monetare, alåturi de care mai apar si anumite rezerve, economii, care, desi sporesc cantitatea de monedå, teoretic nu circulå.

Cantitatea de monedå existentå in sfera circulatiei este conditionatå de diversi factori cum ar fi: modul in care este absorbitå moneda respectivå; structura monetarå (dacå in circulatie predominå structurile mari, viteza de deplasare, fiind mai reduså, va influenta cantitatea de monedå in sensul sporirii acesteia); raportul cerere - ofertå; sistemul preturilor; factorul timp (intervalul necesar deplasårii monedei din mana cumpåråtorului in cea a vanzåtorului).

Cantitatea de monedå (activå) din circulatie nu prezintå omogenitate, mai ales cå in structura sa se intersecteazå aproape toate functiile economice si monetare pe care le presupune economia unei tåri. Tinand seama de fluxurile monetar - financiare, economice si valutare ce stau la baza masei monetare, aceasta se prezintå ca un sistem de ecuatii cu numeroase variabile si necunoscute. De aici, explicatia cå nici o scoalå monetarå din lume nu a reusit så formuleze un råspuns definitiv si nici så construiascå un model care så satisfacå exigentele mai multor tåri.

Masa monetarå reprezintå deci ansamblul mijloacelor monetare, indiferent de formå, cantitate, structurå, surså, care sunt necesare efectuårii tuturor plåtilor existente la un anumit moment, in sfera circulatiei. Desi nu este o mårime constantå, masa monetarå se raporteazå la pretul mårfurilor si serviciilor supuse realizårii. Ea nu se confundå cu suma de bani necesarå circulatiei, care este mult mai elasticå si se modificå mult mai rapid.

Masa monetarå tine, in primul rand, de acea cantitate de monedå care, conform legitåtilor circulatiei monetare, råmane si se miscå in permanentå in circulatie. Masa monetarå reprezintå partea covarsitoare a necesarului de monedå in circulatie, deci implicit partea cea mai activå a acestuia. Cunoasterea nivelului masei monetare serveste la dimensi-onarea sferei numerarului si, prin extindere, a sferei banilor de cont.

1.2.2 Structura masei monetare

Masa monetarå este o variabilå influentatå de numerosi factori dintre care amintim: sistemul preturilor, dar si capacitatea statului, a agentilor economici si financiari, a pietei de a absorbi o parte din moneda aflatå in circulatie prin intermediul impozitelor, taxelor, creditelor, salariilor, incasårilor sau plåtilor, etc.

Între structura masei monetare si viteza de circulatie a monedei existå un raport de inverså proportionalitate, definitoriu pentru dimensi-onarea mårimii acestei mase. Concomitent, gradul de elasticitate si de relativå stabilitate a monedei imprimå masei monetare dimensiuni si proportii determinate. Cresterea sau reducerea masei monetare are inså si cauze obiective. Astfel, in perioadele de inflatie sau de crizå monetarå si de credit, aceasta creste foarte mult sau se diminueazå.