Pagina documente » Stiinte Economice » Necesarul de caldura pentru aprovizionarea restaurantului cu energie termica

Despre lucrare

lucrare-licenta-necesarul-de-caldura-pentru-aprovizionarea-restaurantului-cu-energie-termica
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-necesarul-de-caldura-pentru-aprovizionarea-restaurantului-cu-energie-termica


Cuprins

EXTRAS DIN DOCUMENT

?I. CALCULUL NECESARULUI DE C?LDUR? PENTRU APROVIZIONAREA RESTAURANTULUI CU ENERGIE TERMIC?

1.1. Generalitati

Sistemul de incalzire este destinat crearii in incaperile cladirilor a parametrilor termice favorabile ce corespund conditiilor de confort si cerintelor proceselor tehnologice.

Încalzirea se numeste mentinerea artificiala a temperaturii aerului din incapere la nivelul stabilit prin substituirea pierderilor de caldura cu ajutorul unor instalatii speciale.

Încalzirea a incaperii poate fi efectuata de catre corpurile de incalzire prin convectie sau radiatie in dependenta de modul de transfer de caldura predominant.

Sistem de incalzire se numeste totalitatea elementelor constructive cuplate intre ele si destinate obtinerii, transportarii si transferarii cantitatii necesare de caldura aerului din incapere.

Elementele constructive principale ale sistemului sunt:

Fig. 1.1. Schema sistemului de incalzire.

1 – generator de caldura; 2 – conducte de transportare a caldurii; 3 – consumatorul.

Agentii termici utilizati in sisteme de incalzire la transportarea caldurii sunt: apa, abur, aer, gaze de ardere. Cel mai utilizat agent de caldura este apa. Restaurantul, de asemenea, va avea sistemul de incalzire cu apa. Agent termic circula in sistem, cedeaza caldura corpului de incalzire si se readuce in generatorul de caldura pentru a fi reincalzita.

Cazanul autonom va fi amplasat in subsolul cladirii pentru a forma diferenta mai mare de presiune in sistemul de tevi, ceea ce va usura circulatia agentului termic.

Pentru determinarea puterii necesare a instalatiei de incalzire si calculelor ulterioare a tuturor elementelor a sistemei (suprafetele aparatelor de incalzire si numarul de calorifere, debitul agentului termic, sectiunile conductelor) se produce calculul detaliat a pierderilor de caldura in toate incaperile a cladirii.

1.2. Calculul necesarului de caldura pentru incalzire

1.2.1. Întocmirea bilantului termic

Pierderile de caldura prin ingradiri exterioare la regimul de temperatura impus se determina prin marimea fluxului termic si depind de constructia si particularitatile termofizice a materialelor folosite. Deci, alegerea corecta a materialelor termoizolante a ingradirilor exterioare si bine gindita partea constructiva a cladirii ne asigura obtinerea sarcinii termice de calcul cu o economie avantajoasa.

Pentru determinarea puterii sistemului de incalzire, se alcatuieste bilantul termic pentru timpul de iarna:

Q = Qing + Qinf – Qd.c. ;

unde: Qing sunt pierderile de caldura prin ingradirile de protectie, in W;

Qinf .– pierderile de caldura prin infiltrari, in W;

Qd.c. – degajarile de caldura de la iluminat, aparate de uz casnic, oameni, in W.

Pierderile de caldura prin ingradiri includ pierderile prin podea, ferestre, usi, tavan, deci, formula se poate prezenta in felul urmator:

Q = Qpod + Qfer.,usi + Qper. + Qtavan + Qinf. – Qd.c.,

in care: Qpod sunt pierderile de caldura prin podea, in W;

Qfer.,usi – pierderile de caldura prin ferestre si usi, in W;

Qper. – pierderile de caldura prin perete, in W;

Qtavan – pierderile de caldura prin tavan, in W;

Qinf .– pierderile de caldura prin infiltrari, in W;

Qd.c. – degajarile de caldura de la iluminat, aparate de uz casnic, oameni, in W.

Bilantul se intocmeste pentru conditiile stationare cind apare cel mai mare deficit de caldura.

1.2.2. Calculul pierderilor de caldura prin podea

Pierderile de caldura prin podea neizolata termic se determina dupa metoda calculului aproximativ. Pentru aceasta suprafata pardoselei se imparte in fisii paralele cu perete exterior a cite 2 m fiecare (zone conventionale). Fisia din apropierea nemijlocita cu peretele exterior se noteza cu numarul 1, urmatoarele doua zone cu numerele 2 si 3 respectiv, iar restul se refera la zona 4. Calculul pierderilor de baza de caldura se efectuiaza dupa formula:

unde: k este coeficientul global de transfer de caldura, in W/(m2?K)?

in care: Rp – rezistenta termica globala a ingradirii de protectie, in m2?K/W;

F – aria suprafetei ingradirii perpendiculara pe directia fluxului de caldura, in m2;

tin – temperatura de calcul a aerului interior, in °C;

tex – temperatura de calcul a aerului exterior, in °C;

n – coeficientul de micsorare la calcularea pierderilor pentru diferite ingradiri (se ia din tab. p.47 [1])

Temperatura de calcul se ia pentru zona Republicii Moldova in timpul de iarna tex = -16 °C. Deoarece diferenta de temperaturi se considera egala cu cea pentru pereti si nu variaza de la o zona la alta, ceea ce nu este in realitate, se considera variabila rezistenta termica globala a podelei. De aceea rezistente globale termice pentru fiecare zona se iau:

Ca exemplu, mai jos vom prezenta calculul pentru camere cu 1 perete exterior si cu 2 pereti exteriori.

Formula generala pentru calcularea rezistentei globale a podelei: