Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
1. Cardul - instrument modern de plata 5
1.1. Concept, istoric, avantaje ............. 5
1.2. Tipuri de carduri ........... 10
1.3. Smart - cardul 20
1.3.1. Portofelul electronic ........ 22
1.3.2. Mediul de functionare a sistemului de portofel electronic ......... 23
1.3.3. Caracteristici de operare . 24
1.4. Sisteme mondiale majore care asigura platile prin carduri ...... 29
I. Visa International ...... 29
I.1. Cardurile de tip Classic .............30
I.2. Cardurile de tip Visa Business 30
I.3.Cardurile de tip Gold Card Premier ......... 31
I.4. Cardurile de tip Electron Card ...... ......... 31
I.5. Visa Cash ... 31
I.6. Afinity Card .............. 31
I.7. Visa Travellers Cheques .......... 32
II. Europay International ( Mastercard ) ..... 32
II.1. Classic Card ............. 32
II.2. Cirrus ........ 33
II.3. Eurocard - ATM ...... 33
II.4. Eurocheque .............. 33
II.5. Maestro ..... 34
III. American Express ... 34
III.1. Business Card ......... 34
III.2. Gold Card 34
III.3. Classic Card ........... 32. 2. Piata cardurilor bancare in Romania 36
2.1. Derularea operatiunilor cu carduri in Romania ........ 36
2.1.1. Stadiul organizarii pietei bancare de carduri in Romania .......... 36
2.1.2. Obiective privind dezvoltarea pietei bancare de carduri in Romania ........ 48
2.2. VISA International in Romania .. 49
2.2.1. Ce este VISA International ? .......... 49
2.2.2. VISA International pe piata romaneasca a cardurilor .. 51
2.3. Rolul ROMCARD ........ 53
3. Operatiuni cu carduri bancare .......... 56
3.1. Emiterea cardurilor bancare ........ 56
3.2. Acceptarea de comercianti la plata a cardurilor bancare ......... 58
3.3. Sistemul electronic de transfer al fondurilor ............. 63
3.3.1. Distribuitorul de numerar (CD) ...... 63
3.3.2. Automatul bancar (ATM) .............. 64
3.3.3. Terminale electronice de vinzare la comercianti (EFT POS) ..... 65
3.4. Probleme privind utilizarea frauduloasa a cardurilor bancare si a ATM-urilor .... 67
4. Studiu de caz - Modalitati si procedee privind acceptarea si emiterea cardurilor bancare de catre Raiffeisen Bank ............. 70
4.1. Prezentarea generala a Raiffeisen Bank ..... 70
4.2. Cardurile Raiffeisen Bank ........... 74
4.3. Emiterea de carduri Raiffeisen Bank Visa Business 78
4.4. Efectuarea decontarilor pe baza cardurilor VISA ..... 95
4.4.1. Sistemul de operare pentru decontari pe baza cardurilor VISA si impactul acestuia asupra unitatilor Raiffeisen Bank ... 95
4.4.2. Operatiuni prin intermediul cardurilor Visa Business Raiffeisen Bank .... 102
4.4.2.1. Eliberarea de marfuri si prestarea de servicii de catre comercianti, cu achitarea prin carti de plata Visa ............. 102
4.4.2.2. Efectuarea operatiilor in numerara pe baza cardurilor Visa ....... 104
4.4.2.3. Tranzactii prin carti de plata Visa la unitatile de turism, societatile de inchiriere de autoturisme si unitatile Romsilva SA 105
5. Concluzii si propuneri ..... 109
6. Dictionar, intrebari .......... 112

Alte date

?Introducere - scurta prezentare

In toate domeniile cunoasterii umane, dorinta de a imbunatati si spori rezultatele, experienta si cercetarea, conduc spre aparitia unor idei de avangarda, unor idei a caror calitate -pentru domeniul respectiv- o depaseste pe cea a celor existente. Aceste concepte noi aparute in urma unor eforturi deosebite, atit cantitative cit si calitative, se regasesc sub un nume relativ obisnuit - progres. Daca acest cuvint este unul obisnuit, importanta mesajului ce il poarta nu cred ca mai are nevoie de vreun comentariu.

Tuturor ni se pare absolut firesc sa folosim autoturismul, sa aprindem lumina, sa pornim calculatorul sau televizorul, sa gatim la cuptorul cu microunde,sa vorbim la telefonul fix sau mobil... Nu stiu citi se mai gindesc ca aceste imense avantaje si multe altele de acest tip , care pentru noi sunt obisnuinta, au fost vreme de mii de ani doar vise irealizabile...

Si pentru a ajunge la subiectul in discutie, voi spune ca, in opinia mea, instrumentul de plata numit card bancar nu este altceva decit o parte din realizarile civilizatiei umane enumerate mai sus, un rezultat a evolutiei stiintei si practici economice, un virf de aisberg ce are ca baza zeci de ani de practica si teorie in domeniul tranzactiilor monetare.

Aceasta introducere - prezentare a lucrarii de diploma “ Operatiuni cu carduri in Romania “ nu se vrea a contine informatii specifice, punctuale despre subiectul amintit. Acest tip de informatii se gasesc atent detaliate si structurate in interiorul lucrarii. Ceea ce as vrea sa evidentieze introducerea sunt citeva idei generale, de ansamblu, asupra banilor electronici, a circulatiei acestora si a impactului pe care il au asupra vietii noastre de zi cu zi.

Este cunoscut ca valoarea instrumentelor monetare este data de o conventie, de prestabilirea faptului ca o bancnota de hirtie ori plastic nu reprezinta doar o bucata de hirtie sau plastic ci este purtatoarea unor beneficii conferite tocmai de acest acord pe care il agreeaza orice participant la viata economica. Fara acest acord, bancnota respectiva ar insemna exact cit orice alta bucata de hirtie de aceleasi dimensiuni.

Acceptarea acestei intelegeri a fost primul pas in civilizarea si dezvoltarea schimburilor economice ce presupuneau prestatie monetara. Importanta sa este evidentiata la justa valoare daca vom spune ca in urma cu sute de ani se foloseau ca instrumente de schimb ce indeplineau rolul de moneda, animale, pietre, sau bucati de argint ori alt metal rar care erau verificate in dinti.

Odata aparute, bancnotele confereau detinatorului capacitatea de a face o plata a unui bun sau serviciu, de a stinge o datorie, sau de a forma rezerve proprii, prin economisire, tezaurizare. Toate acestea cu o singura conditie : ca cel care desfasura vreuna din actiunile enumerate mai sus sa posede moneda in mod fizic, sa o aiba asupra sa. Au aparut apoi si instrumente de plata care permiteau realizarea functiilor monedei si fara prezenta ei efectiva.

Acest proces evolutiv dureaza de citeva sute de ani, iar modul lui de exprimare cel mai modern se numeste card bancar. Aceasta este dovada valorii gindirii economice in ceea ce priveste schimburile monetare a civilizatiei umane. Acesta este stadiul cel mai avansat la care s-a putut ajunge pina acum.

Principalele argumente pentru ca cele afirmate mai sus sa nu fie considerate simple supozitii sunt nenumarate si pot fi regasite in lucrare. Doua dintre ele sunt insa fundamentale pentru a sustine ideea conform careia cardul bancar face parte din familia marilor descoperiri : primul - raportul dintre avantajele si dezavantajele unui card bancar - raport care este covirsitor in favoarea avantajelor acestuia (simplitate, confidentialitate, siguranta, rapiditate, disparitia obstacolelor legate de spatiu, controlabilitate,etc), iar al doilea- faptul ca toate aceste avantaje sunt accesibile oricui doreste acest lucru ( si daca nu sunt inca, in scurt timp vor fi ). Publicul tinta al cardului este format din populatia lumii.

CAPITOLUL 1.

CARDUL - INSTRUMENT MODERN DE PLATA

1. 1. CONCEPT, ISTORIC, AVANTAJE

Cardul este un instrument cu ajutorul caruia se poate efectua plata unui produs sau serviciu, avind la baza un sistem organizat pe baze contractuale, intre detinator, emitent si comerciantul sau prestatorul de servicii. De asemenea, cu ajutorul anumitor carti de plata, detinatorul poate dispune sau retrage numerar in si din contul personal. Este deci un instrument de plata fara numerar, prin care un posesor autorizat poate achita contravaloarea unor bunuri si/sau servicii cumparate de la comercianti abilitati sa il accepte sau prin utilizarea caruia poate obtine lichiditati de la banca emitenta.

In 1946, John C. Biggins creeaza premisele aparitiei cartii de plata bancare. Lucrind ca specialist in domeniul creditelor de consum la Flatbush National Bank din Brooklyn, New York, Biggins s-a gindit sa lanseze un nou plan de creditare denumit “ Charge - It “ care sa utilizeze script-uri ( bonuri valorice) in schimbul carora se puteau face achizitii de la comerciantii participanti la acest nou plan de creditare. Principiul acestui plan era relativ simplu : comerciantii depuneau aceste bonuri valorice obtinute in urma vinzarilor efectuate ( in general de mica valoare) intr-un cont bancar, iar banca factura cumparatorii pentru contravaloarea lor.

De la acest plan de creditare pina la aparitia efectiva a primei carti de credit moderne nu mai era decit un pas, pas care in 1951 este facut de Franklin National Bank din New York.

In 1950, Dinners Club introducea prima carte pentru calatorii si amuzament ( T & E Card). Aceasta noua carte a stirnit interesul bancilor de a considera o noua forma de acordare de credite pe baza unei carti de plastic, care functiona intr-un mod similar cu bonurile valorice introduse de Biggins. Ideea de creditare pe baza cartilor de plastic s-a transformat in realitate abia in 1960 intr-un instrument propriu zis, cind Bank of America a lansat BankAmericard ( in prezent denumita VISA ).

BankAmericard a fost utilizata la inceput de foarte putini consumatori, ca apoi, in numai 10 ani, statisticile sa indice existenta a peste 20 milioane de detinatori de carduri. In 1970 s-au prelucrat peste 170 milioane de bonuri de vinzari, fiecare reprezentind cite o singura achizitie. Pina in 1980 numarul cartilor ajunsese la 73 milioane, iar in 1991 aceasta cifra crescuse la 105 milioane.

In data de 26 iulie 2001 VISA International a sarbatorit 25 de ani din momentul in care BankAmericard si-a schimbat numele in VISA. Primul card marca VISA emis de Howard Bank a fost utilizat la 26 iulie 1976, la Thompson Travel, in statul american Vermont. Valoarea tranzactiei a fost de 178 USD, plata reprezentind contravaloarea unor bilete de avion.

Odata cu succesul nemaiintilnit al cartii BankAmericard, un grup de 17 bancheri din diferite institutii financiare s-au decis sa-si creeze propria retea prin care sa-si accepte reciproc cartile de credit locale.Astfel, in 1966, aceste 17 banci infiinteaza Asociatia Interbancara de Carduri, care se ocupa cu procesele de autorizare, de clearing si decontare. Pina in 1970, peste 5000 de institutii financiare aderasera la Master Charge si existau 36 milioane de detinatori de carduri. Odata cu dezvoltarea pe plan international a acestei organizatii, s-a redenumit in 1979 Mastercard. Aceasta organizatie a cunoscut, ca si BankAmerica (VISA) o dezvoltare rapida, ajungind ca in 1990 sa aiba peste 90 de milioane de carduri MasterCard in circulatie.

Utilizarea cartilor de plata in Europa a crescut mai repede decit utilizarea altor modalitati de plata. In ultimii doi ani, volumul platilor efectuate cu carti de plata a crescut cu 40% ajungind la peste 8 miliarde de tranzactii. De asemenea, numarul detinatorilor de carti de plata a crescut in ultimii doi ani cu 20%, ajungindu-se la 1,3 carduri/adult.

In prezent, exista 10 tari care au mai multe carti de plata decit numarul adultilor. Cea mai mare densitate este in Marea Britanie, unde sunt aproximativ doua carti de plata pentru fiecare adult. La cealalta extrema se situeaza Turcia, Irlanda si Grecia, care au 0,5 carti de plata/adult.

In ciuda faptului ca proportia detinuta de cardurile de debit in totalul cartilor de plata a inregistrat o scadere, acestea sunt totusi cele mai importante carduri din Europa, reprezentind 53% din totalul cardurilor emise.

Grafic 1.1. : Ponderea cardurilor de credit in totalul tipurilor de carduri

Astazi, in lume exista peste un miliard de carduri VISA, care genereaza anual un volum de vinzari de aproximativ 2.000 de miliarde dolari.

Cardurile prezinta anumite avantaje :

Din punct de vedere al comerciantilor :

a) vinzarile se puteau autoriza cu usurinta.

Daca numarul de card nu aparea pe lista neagra a comerciantului si valoarea tranzactiei se incadra sub limita de autorizare stabilita, atunci achizitia detinatorului de card era considerata solida. In cazul in care valoarea tranzactiei depasea limita de autorizare stabilita de banca, comerciantul lua legatura telefonic cu centrul de autorizare al bancii pentru a valida tranzactia. Prin aceasta procedura simpla comerciantii nu erau expusi riscurilor inexistentei de fonduri sau a validitatii cardurilor, sumele cuvenite platindu-se de catre banca in momentul in care acestia depuneau la banca chitantele in original.

b) cresterea volumului vinzarilor comerciantilor. Bancile si asociatiile nationale emitente de carduri, au cheltuit sume insemnate de bani pentru publicitate si directionarea posesorilor de carduri catre punctele de vinzare ce afisau autocolante cu insemnele bancii. Odata cu cresterea numarului detinatorilor de carduri, comerciantii au inceput sa accepte mai multe marci de carduri, contribuind astfel la cresterea volumului vinzarilor. Comerciantii agreau cardurile pentru motivul ca posesorii acestora faceau achizitii de valori mult mai mari decit ar fi facut cu numerar.

c) comerciantii au putut vinde pe credit odata cu aparitia Mastercard International si Visa International. Astfel, orice comerciant care accepta carduri putea sa vinda pe credit oricarui consumator care folosea carduri. Rezultatul imediat a fost o sporire a numarului de carduri, a volumului si valorii vinzarilor comerciantilor.

Din punct de vedere al bancilor care ofereau carduri clientilor lor :