Pagina documente » Stiinte Economice » Particularitati ale dezvoltarii afacerilor in cadrul retelelor sau grupurilor hoteliere

Despre lucrare

lucrare-licenta-particularitati-ale-dezvoltarii-afacerilor-in-cadrul-retelelor-sau-grupurilor-hoteliere
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-particularitati-ale-dezvoltarii-afacerilor-in-cadrul-retelelor-sau-grupurilor-hoteliere


Cuprins

Cuprins
Introducere............-4-
Capitolul I. Citeva aspecte si concepte utilizate in - 6 -
managementul hotelier - 6 -
1.1 Hotelurile si importanta lor. Organizarea hotelurilor - 6 -
1.1.1 Hotelurile si importanta lor - 6 -
1.1.2. Organizarea hotelurilor - 8 -
1.1.3. Indicatori de eficienta agregati - 20 -
1.2 Hotelurile independente, grupurile hoteliere si lanturile hoteliere voluntare. Generalitati. - 28 -
1.2.1. Hotelurile independente - 28 -
1.2.2. Lanturile hoteliere voluntare - 29 -
1.2.3. Grupurile hoteliere - 30 -
1.3 Alte definitii si concepte utilizate in managementul hotelier - 33 -
Capitolul II. Aspecte specifice privind grupurile - 35 -
si lanturile hoteliere - 35 -
2.1 Avantajele grupurilor hoteliere in comparatie cu hotelurile independente - 35 -
2.1.1. Avantajele grupurilor - 35 -
2.1.2. Avantajele hotelurilor independente - 37 -
2.2. Problemele grupurilor hoteliere. Scopul centralizarii - 39 -
2.2.1. Problemele grupurilor hoteliere - 39 -
2.2.2. Scopul centralizarii - 40 -
2.3. Operatiuni hoteliere internationale prin intermediul lanturilor hoteliere dispersate - 42 -
2.3.1. Produsele - 44 -
2.3.2. Pietele - 45 -
2.3.3. Investitorii si finantarea - 46 -
Capitolul III. Prezentarea lantului hotelier voluntar - 48 -
Best Western International - 48 -
3.1. Scurt istoric al grupului - 48 -
3.2. Despre corporatia Best Western International - 51 -
3.3. Informatii economico - financiare despre lantul hotelier Best Western International - 54 -
3.3.1. Rezultatul operatiunilor - 57 -
3.3.2. Pozitia financiara, situatia lichiditatilor si principalele proiecte - 59 -
Capitolul IV. Liderul grupurilor hoteliere prezent in Rominia - 48 -
prin Best Western Bucovina - Club de Munte - 48 -
4.1. Prezentarea hotelului Best Western Bucovina - Club de Munte - 61 -
4.1.1. Istoricul firmei - 62 -
4.1.2. Serviciile prestate - 63 -
4.2. Informatii economico - financiare - 64 -
4.3. Contractul de franciza - 66 -
4.4. Structura organizatorica a hotelului Best Western Bucovina - Club de Munte - 67 -
4.4.1. Organigrama - 68 -
4.4.2. Structura personalului angajat - 69 -
4.5. Proiecte in derulare - 70 -
4.6 Particularitati specifice aderentei la reteaua BestWestern - 71 -
4.6.1 Montajul financiar-juridic si contractual in cazul BWBucovina - 72 -
4.6.2 Particularitatile dezvoltarii afacerii in cadrul grupului Best Western - 73 -
Capitolul V. Concluzii si propuneri.........-79-
Bibliografie...........-83-
Anexe....-85-

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

Introducere

Lucrarea de fata trateaza complexa lume a afacerilor din cadrul retelelor hoteliere internationale punand accentul in principal pe latura obiectual analitica a particularitatilor ce se desfasoara intre participantii activi regasiti in cadrul lanturilor voluntare, integrate, dispersate sau independente.

În primul capitol am adus in prim plan cateva aspecte avute in vedere in managementul hotelier, cu referire la organizarea si definirea, explicarea si clarificarea catorva termeni folositi in literatura de specialitate. Sunt avuti in vedere termeni specifici hotelariei precum “grup hotelier”, “lant hotelier voluntar”, “lant hotelier integrat”, “grup hotelier concentrat/dispersat”, “hotel independent (individual)”

În al doilea capitol am luat in considerare cateva aspecte uzitate in cadrul grupurilor si lanturilor hoteliere, punand in evidenta avantajele/dezavantajele categoriilor de asociere. (voluntar, integrat, concentrat, dispersat, independent) si eventualele modalitati de contractare

În capitolul al treilea am optat pentru prezentarea celui mai mare lant hotelier voluntar din lume si tratarea celor mai interesante particularitati care au facut din reteaua BestWestern un concern de talie mondiala. Sunt aduse in discutie principalele beneficii datorate extinderii si dezvoltarii retelei, caracteristici de ordin financiar, precum si politica de investitii reliefata prin intermediul proiectelor de finantare. De asemenea, de o importanta aparte sunt problemele inerente cu care se confrunta o companie hoteliera de anvergura, care a investit din 1997 si in Romania.

Capitolul patru are in prim plan implicarea corporatiei BestWestern in Romania, cu exemplificare pe BestWesternBucovina – Club de Munte, al saptelea pilon de infrastructura occidentala ce poarta semnatura BestWestern in tara noastra. Sunt privite si analizate aici principalele caracteristici de succes cu care iese in evidenta concernul magnat, precum si piedicile intampinate in procesul de evolutie al celui mai recent obiectiv de patru stele construit de marele grup hotelier in Romania.

Ultimul capitol, dar nu cel de pe urma, al cincilea, vine in intampinarea dificultatilor descoperite in mediul de afaceri romanesc prin trasarea unor linii de demarcatie sub forma unor concluzii si propuneri ce se vor a fi de bun augur pentru marii hotelieri straini interesati a investi pe piata hoteliera romaneasca.

Cu eleganta si originalitate se poate conchide in aceeasi nota disonanta ca lucrarea de fata, luand in calcul si volumul imens de informatii ce a trebuit structurat, a fost de un real folos pentru desavarsirea experientei mele ca tanar absolvent de Turism-Servicii, precum si completarea in linii de informare obiectuala a valorilor teoretice si practice inerente studiului.

Capitolul I. Cateva aspecte si concepte utilizate in

managementul hotelier

În acest capitol mi-am propus definirea, explicarea si clarificarea catorva termeni folositi in literatura de specialitate si pe care-i voi utiliza mai des in aceasta lucrare. Termeni specifici hotelariei precum “grup hotelier”, “lant hotelier voluntar”, “lant hotelier integrat”, “grup hotelier concentrat/dispersat”, “hotel independent (individual)” pot genera cofuzii, mai ales ca in literatura de specialitate se mai folosesc pentru unii din acesti termeni si alti echivalenti.

Termenii economici precum cash flow, economii de scara, contract de management hotelier, etc vor fi definiti si explicati in subcapitolul 1.4.

1.1 Hotelurile si importanta lor. Organizarea hotelurilor

1.1.1 Hotelurile si importanta lor

Din ce in ce mai mult oamenii incep sa calatoreasca, sa viziteze locuri noi. Omul secolului XXI traieste intr-o lume orientata spre universalism, spre daramarea granitelor si barierelor de orice tip (geografic, national, social, cultural, religios). Prin urmare, omul secolului XXI devine un calator, un explorator. Aproape tot ce ne inconjoara ne indeamna sa calatorim: accesul la informatii prin mass media, cresterea veniturilor (care chiar daca este mai lenta in Romania, este un proces ce nu poate fi negat), scaderea numarului de ore de munca, oferta turistica din ce in ce mai bogata si atractiva, nevoia de relaxare generata de stresul de la munca, nevoia de a iesi din rutina zilnica, etc.

Prin urmare, cuvinte precum “front office”, “catering”, “mise-en-place”, “bell boy”, etc. devin tot mai mult parte integranta din vocabularul romanului de rand, iesind din sfera exclusiva a limbajului tehnic. În acelasi timp, odata cu dezvoltarea mediului de afaceri, hotelurile devin din ce in ce mai cautate pentru negocieri “pe teren neutru”, conferinte, meetinguri, congrese, etc.

Hotelurile joaca un rol important in cele mai multe tari deoarece:

o Hotelurile faciliteaza tranzactii, afaceri, conferinte, intalniri, recreerea si distractia. În acest sens, hotelurile sunt la fel de esentiale pentru economie precum transporturile, telecomunicatiile, etc.

o De asemenea hotelurile sunt importante atractii pentru vizitatori care tind sa cheltuie mai mult decat cheltuie acasa; deci au o influenta benefica asupra economiei locale atat direct cat si indirect.

o Hotelurile pompeaza fluxuri de devize, contribuie la echilibrarea balantei de plati, mai ales in zonele/tarile in care exporturile sunt reduse.

o Hotelurile atrag forta de munca, existand o intreaga industrie hoteliera, plus angajari indirecte pentru industriile complementare.

o De asemenea hotelurile sunt importante piete de export pentru alte industrii: comert (suveniruri), constructii, mobila, alimentatie, utilitati publice (apa, gaz, electricitate,), deci generator de angajari indirecte.

o Hotelurile sustin economia locala si prin consumul pe care turistii il fac in baruri, restaurante, cluburi.

Produsul hotelier – parte integranta a produsului turistic

La modul general, elementele unui produs turistic se pot imparti in trei mari categorii:

1) Patrimoniul resurselor naturale, culturale, artistice, istorice sau tehnologice, care tind sa atraga turistul si-l incita sa voiajeze.

2) Echipamentele care prin ele insele nu sunt factori care sa motiveze calatoria, dar care lipsind o restrictioneaza.

3) Facilitati de acces care sunt in legatura directa cu modul de transport pe care il va utiliza turistul pentru a ajunge la destinatia aleasa. Aceste facilitati de acces se calculeaza mai mult in functie de accesibilitatea lor economica decat in functie de distanta fizica.

Acestor trei grupe de baza li se pot atasa serviciile prestate si implicit, satisfactiile create prin utilizarea si valorizarea lor.

Pentru un hotel, aceasta clasificare va trebui sa sufere unele modificari, intrucat produsul hotelier este un produs concret si cu destinatie precisa.

De cele mai multe ori, cazarea ca serviciu si hotelul ca echipament, fac parte dintr-un produs turistic mult mai extins. În cadrul lui, cazarea are atuul ca, in ciuda faptului ca nu este scopul vizat de client, este principalul element de preocupare pentru acesta, o data ce a fost aleasa o destinatie precisa.

Fara a mai dezvolta importanta hotelurilor pentru economia nationala, vom trece la explicarea termenului de hotel asa cum este el definit in literatura de specialitate. Dictionarul poliglot explicativ de termeni utilizati in turism [1 Gabriela Stanciulescu, Nicolae Lupu, Gabriela Tigu, Dictionar poliglot explicativ de termeni utilizati in turism,Ed. All Beck, 2002, pg. 78] defineste astfel hotelul: “Unitate amenajata in cladiri sau corpuri de cladiri, care pune, temporar, la dispozitia turistilor, prin receptie, camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, dispune de statii de alimentatie si asigura prestarea altor servicii specifice.”

Acelasi dictionar, la aceeasi pagina defineste si termenul de hotelier: “proprietarul sau administratorul, cel care “tine” un hotel. Sensul larg, de ansamblul persoanelor calificate in profesiile de receptioner, lucrator de concierge, casier hotel, guvernanta, bucatar, chelner, barman nu e recomandat.”

1.1.2. Organizarea hotelurilor

O organizatie poate fi definita ca un sistem de activitati coordonate ale unui grup ce coopereaza in vederea atingerii unui scop comun, respectand o autoritate si o conducere.

Un hotel poate fi privit ca o organizatie deoarece:

? Urmareste sa atinga anumite obiective ce pot include producerea serviciilor de cazare, de alimentatie pentru clientii sai in vederea obtinerii unui profit;

? Planifica si coordoneaza activitatile personalului sau pentru a-si atinge obiectivele;

? Împarte personalul in departamente functionale, fiecare cu propria arie de autoritate si responsabilitate.

Deoarece un hotel cuprinde un numar mare de personal responsabil pentru diferite domenii de activitate, exista nevoia de a coordona activitatile diferitelor departamente si ale angajatilor. Fiecare angajat trebuie sa-si inteleaga precis responsabilitatile si datoriile precum si modul in care munca sa se coreleaza cu cea a restului personalului sau departamente ale hotelului.

Conexiunile dintre diversele posturi dintr-un hotel pot fi reprezentate printr-o organigrama care ne ofera o imagine despre diferitele posturi si modul in care acestea se intercoreleaza.

Organigrama ajuta managerul sa stie pozitiile personalului din hotel, precum si cine este responsabil pentru ce. De asemenea ii da angajatului o imagine clara despre cine ii este „boss-ul”. Figura urmatoare(1.1) reprezinta organigrama unui mic hotel.

Fig. 1.1. Organigrama unui mic hotel independent