Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE 5
CAPITOLUL 1 8
STATUTUL SOCIAL 8
1.1. Definitia conceptului de statut social 8
1.2. Aspecte teoretice ale conceptului de statut social 11
1.3. Statut social, autoritate, prestigiu si putere 14
CAPITOLUL 2 17
PARTICULARITATI ALE STATUTULUI SOCIAL AL 17
FUNCTIONARULUI PUBLIC 17
2.1. Statutul social al functionarului public 18
2.1.1. Situatia politico-juridica a functionarului public 22
2.1.2. Situatia profesionala a functionarului public 26
2.1.3. Pozitia economica reala a persoanei 34
2.2. Aspecte deontologice privind functionarul public 39
2.2.1. Disfunctionalitati deontologice privind functia publica 40
2.3. Statutul functionarului public in perspectiva comparata 45
CAPITOLUL 3 50
PARTICULARITATI ALE STATUTULUI SOCIAL AL OFITERULUI 50
3.1. incadrarea ofiterului in categoria functionarilor publici cu statut special 50
3.2. Particularitatile statutului social al ofiterului 52
3.3. Experienta altor state privind statutul social al ofiterului. 60
CAPITOLUL 4 64
STUDIU PRIVIND PERCEPTIA STATUTULUI SOCIAL ACTUAL AL
OFITERULUI CA FUNCTIONAR PUBLIC CU STATUT SPECIAL 64
4.1. Designul cercetarii 65
4.2. Ipoteze de cercetare 67
4.3. Obiectivele cercetarii 69
4.4. Operationalizarea conceptului 70
4.5. Universul populatiei, esantionarea 73
4.6. Construirea instrumentelor de lucru 75
4.6.1. Tipuri de intrebari 76
4.6.2. Designul chestionarului 79
4.7. Analiza si prelucrarea datelor obtinute 81
Concluzii si propuneri 100
Bibliografie 104
Anexe

Alte date

?

INTRODUCERE

Stiinta sociologiei constituie astazi unul dintre domeniile fascinante ale societatii umane, importanta ei crescand treptat pe parcursul secolului XX. Printre obiectele ei de studiu se regaseste si cel privind statutul social al unui individ, sau, mai mult, a unui grup. Un exemplu de grup poate fi din care poate face parte un individ este si cel formal, categoria profesionala careia ii apartine. De aceea, scopul lucrarii de fata este acela de a compara doua astfel de categorii socioprofesionale, pentru a vedea daca exista deosebiri de perceptie ale statutelor sociale ale membrilor ce fac parte din acele categorii profesionale.

Statutul social constituie, o pozitie realmente determinata a individului sau a grupului. În aceasta pozitie, el asteapta si pretinde anumite comportamente si o anumita consideratie din partea membrilor societatii din care face parte. Tocmai de aceea am considerat ca un studiu comparativ intre statutele sociale pe care le au indivizii avand profesii diferite este interesant, prin felul acesta care dintre cele doua profesii au parte de o consideratie mai mare din partea societatii.

Categoriile socioprofesionale alese sunt de ofiter al armatei romane si functionar public in administratia publica locala. Motivul pe care l-am avut atunci cand am ales a fost unul personal: sunt viitor cadru militar, ofiter, iar specializarea pe care o am este „Administratie publica”, un domeniu ce are ca reprezentant functionarul public. Avand asadar legatura cu ambele categorii profesionale, am considerat interesant de analizat statutele lor sociale din perspectiva comparata.

În contextul evolutiilor si transformarilor sociale care au loc la nivel national incepand din 1989, viata curenta a institutiilor romanesti, deci si a celor militare si administrative, este influentata in mod semnificativ. O problema importanta in acest context o reprezinta reforma nationala a administratiei locale si fortelor armate, proces realizat atat la solicitarea opiniei publice cat si a institutiilor internationale ( OSCE, NATO sau UE ). Acum, dupa integrarea Romaniei in NATO si Uniunea Europeana, este important sa vedem cum s-a transformat sistemul militar si cel administrativ si care este statutul membrilor lor intr-un context social aflat inca in plina transformare.

Este stiut ca interpretarile oferite de asimilarea unor teorii, devin sisteme de referinta in actiunile intreprinse de oameni, in aprecierea unor situatii sau orientarea comportamentelor manifeste. Pornind de la aceasta premisa devine valida ideea potrivit careia este important ca oamenii sa dispuna de cat mai multe teorii cu posibilitati explicative cat mai mari. Progresele realizate in domeniul teoriilor si cercetarilor teoretice sunt surse inepuizabile in oferirea de noi orizonturi ideologice actorilor sociali.

Din pacate insa, spre deosebire de lucrarile din alte domenii, oferta de actualitate in domeniul cercetarii, mai ales in cel al sociologiei militare, este saraca. Si mai putine sunt studiile care abordeaza problematica statutului social al cadrelor militare in contextul actual al tarii noastre.

Astfel, lucrarea de fata incearca sa descrie si sa analizeze, pe cat posibil, pozitia sociala a cadrelor militare in contextul unei societati aflate in plin proces de tranzitie vis-a-vis de pozitia sociala a functionarului. Care este statutul social al acestora in perioada actuala? Care este experienta altor state in aceasta privinta? Care este perceptia asupra statutului social al ofiterului comparativ cu cel al functionarului public, in conditiile actuale? Acestea sunt intrebarile principale la care vom incerca sa raspundem pe parcursul acestei lucrari.

În vederea relevarii celor expuse am structurat lucrarea pe patru capitole, organizate la randul lor pe subcapitole si am finalizat cu un set de concluzii si propuneri referitoare la problematica dezbatuta.

Astfel, primul capitol introduce conceptul de statut social, prezinta cadrul teoretic al acestuia si descrie conceptele aflate in stransa interdependenta cu cel de status, si anume cele de autoritate, prestigiu si putere.

Capitolul doi incearca sa surprinda care este identitatea functionarului in dinamica unui proces de tranzitie. Se prezinta cadrul teoretic privind particularitatile statutului social al functionarului public, cu cele trei dimensiuni ale acestuia: situatia politico-juridica, situatia profesionala, pozitia economica reala a functionarului. Subcapitolul doi reliefeaza aspecte de ordin deontologic privind functionarul public, cat si disfunctionalitatile deontologice privind functia publica. Subcapitolul trei prezinta statutul functionarului public in perspectiva comparata, evidentiind pozitia sociala a functionarului in alte state europene.

Capitolul trei patrunde mai mult in problematica lucrarii prin investigarea particularitatilor statutului social al ofiterului, prezentand, pe scurt, cateva consideratii generale asupra statutului social al ofiterului, incadrarea acestuia, din punct de vedere teoretic, in categoria functionarilor publici, si experienta catorva state referitoare la problematica dezbatuta. Pe parcursul intregului capitol, analiza statutului cadrelor militare se face pe baza unor indicatori clari, grupati pe cinci dimensiuni, si anume: pozitia economica reala, situatia politico - juridica a persoanei, situatia profesionala, statutul cultural si pozitia sociala a familiei acestuia.

În capitolul patru, cel mai important al lucrarii de fata, am realizat o investigatie comparativa asupra perceptiei statutului social al ofiterilor vis-a-vis de cea al functionarului public. Investigatia a fost realizata prin intermediul anchetei pe baza de chestionar, aplicat unui esantion format din ofiteri ai Academiei Fortelor Terestre „Nicolae Balcescu” si functionari publici ai Administratiei publice locale Sibiu. Investigatia a fost intarita de un interviu nestructurat pe aceasta tema, la baza acestuia situandu-se indeosebi acele aspecte despre care se doreste a se afla mai multe amanunte. Vom mentiona insa, inca de la inceput, faptul ca, deoarece aspectele vizate prin intermediul acestei cercetari se refera doar la identificarea perceptiei statutului social al ofiterilor si functionarilor publici, explicarea cazuisticii ce sta la baza acestei perceptii facand obiectul unor alte investigatii, nu vom insista in mod deosebit asupra acesteia. Concluziile si propunerile din finalul capitolului vin sa intareasca sau sa nege ipotezele ce stau la baza realizarii cercetarii.

Desi este evident faptul ca in aceasta lucrare au fost tratate doar cateva dintre aspectele problematicii, aceasta vizand un nivel mult mai inalt la care nu ne putem raporta de pe aceste pozitii, neavand nici instrumentele, nici experienta necesara, speram totusi ca lucrarea de fata sa realizeze o constientizare mai profunda a problemei si poate chiar, ca urmare a realizarii unor alte investigatii pe aceasta tema, sa reuseasca sa sensibilizeze factorii de decizie acreditati, de nivel national, in luarea unor decizii in acest sens.