Pagina documente » Stiinte Economice » Perfectionarea metodelor de management prin utilizarea managementului prin exceptie

Despre lucrare

lucrare-licenta-perfectionarea-metodelor-de-management-prin-utilizarea-managementului-prin-exceptie
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-perfectionarea-metodelor-de-management-prin-utilizarea-managementului-prin-exceptie


Cuprins

CUPRINS
1.FUNDAMENTELE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI FIRMEI
1.1. OBIECTUL DE STUDIU
1.1.1. DEFINIREA STIINTEI MANAGEMENTULUI
1.1.2. PROCESELE DE MANAGEMENT
1.1.3. RELATIILE DE MANAGEMENT
1.2. FUNCTIILE MANAGEMENTULUI FIRMEI
1.2.1. PREVIZIUNEA
1.2.2.ORGANIZAREA
1.2.3. COORDONAREA
1.2.4. ANTRENAREA
1.2.5. CONTROLUL - EVALUAREA
1.2.6. INTERDEPENDENTELE SI DINAMICA FUNCTIILOR MANAGEMENTULUI
1.3. PRINCIPIILE SI SITEMUL DE MANAGEMENT
1.3.1. PRINCIPIILE GENERALE ALE MANAGEMENTULUI FIRMELOR
1.3.2. DEFINIREA SI COMPONENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL FIRMEI
1.4. EVOLUTIA MANAGEMENTULUI PE PLAN MONDIAL SI iN ROMiNIA
1.4.1. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND FORMAREA SI DEZVOLTAREA STIINTEI MANAGEMENTULUI
1.4.2. ABORDARI ALE MANAGEMNTULUI PE MAPAMOND
1.4.3. MANAGEMENTUL ROMiNESC
1.5. RAPORTUL DINTRE STIINTA MANAGEMENTULUI SI MANAGEMENTUL STIINTIFIC
1.5.1. DEFINIREA SI CONTINUTUL MANAGEMENTULUI STIINTIFIC AL FIRMEI
1.5.2. INTERDEPENDENTELE DINTRE STIINTA MANAGEMENTULUI SI MANAGEMENTUL STIINTIFIC
1.5.3. INTERDEPENDENTELE SI DINAMICA FUNCTIILOR MANAGEMENTULUI
2. SISTEME METODE SI TEHNICI DE MANAGEMENT
2.1. CONCEPTELE DE SISTEM SI METODA
2.2. TIPOLOGIA SISTEMELOR, METODELOR SI TEHNICILOR DE MANAGEMENT
2.3. SISTEME SI METODE GENERALE DE MANAGEMENT
2.3.1. MANAGEMENTUL PRIN OBIECTIVE
2.3.2. MANAGEMENTUL PRIN PROIECTE
2.3.3 MANAGEMENTUL DE PRODUS
2.3.4. MANAGEMENTUL PRIN BUGETE
2.3.5.MANAGEMENTUL PRIN EXCEPTII
2.3.6.MANAGEMENTUL PARTICIPATIV.
2.4.METODE SI TEHNICI SPECIFICE DE MANAGEMENT.
2.4.1. METODA DIAGNOSTICARII.
2.4.2. SEDINTA.
2.4.3. DELEGAREA
2.4.4 TABLOUL DE BORD
2.4.5. BRAINSTORMING
2.4.6.SINECTICA
2.4.7. METODA DELPHI
3. MANAGEMENTUL PRIN EXCEPTIE
3.1. DEFINIREA, PARTICULARITATILE SI POTENTIALUL MANAGEMENTULUI PRIN EXECPTIE
3.2. DESCRIEREA METODEI SI A ETAPELOR DE OPERATIONALIZARE A MANAGEMENTULUI PRIN EXCEPTIE
3.2.1. STABILIREA MARIMILOR PLANIFICATE
3.2.2. DETERMINAREA TOLERANTELOR SI A LIMITELOR ABATERILOR CONSIDERATE ADMISIBILE
3.2.3. COMPARAREA NIVELULUI REALIZAT CU CEL PRELIMINAT SI STABILIREA CAZURILOR EXCEPTIONALE
3.2.4. ANALIZA CAZURILOR EXCEPTIONALE SI INTERVENTIA MANAGERILOR
3.2.5. UTILIZAREA PRELUCRARII AUTOMATE A DATELOR, CONDITIE A IMPLEMENTARII METODEI
3.3. AVANTAJELE SI LIMITELE METODEI
3.3.1. AVANTAJELE METODEI
3.3.2. DEZAVANTAJELE (LIMITELE) METODEI
4. PREZENTAREA GENERALA A SC RIPS SA HOTEL 2000
4.1. METODOLOGIA DE CALCUL A LIMITELOR DE TOLERANTA PE BAZA CRITERIULUI STUDENT T
4.1.1 STABILIREA TOLERANTELOR ADMISIBILE PE BAZA COEFICIENTULUI K
4.1.2. CALCULUL LIMITELOR DE TOLERANTA LA INDICATORUL GRAD DE OCUPARE A CAMERELOR
4.1.3. CALCULUL LIMITELOR DE TOLERANTA LA INDICATORUL iNCASARI LUNARE
4.1.4. CALCULUL LIMITELOR DE TOLERANTA A PROFITULUI ANUAL
4.2. TABLOUL DE BORD
5. CONCLUZII PRIVIND PERFECTIONAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL PRIN APLICAREA MPE
BIBLIOGRAFIE

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL 1. fundamentele teoretice ale managementului firmei

1.1. obiectul de studiu

1.1.1. definirea stiintei managementului

Managementul ca stiinta, s-a cristalizat relativ recent prin eforturile depuse de specialisti ca raspuns la stringentele necesitati ale practicii sociale. Managementul a fost definit de Reece si O’Grady ca fiind „procesul de obtinere si combinare a resurselor umane, informationale, fizice si financiare in vederea realizarii scopurilor organizatiei”, iar Longeneker si Pringle il desemneaza ca fiind „procesul de obtinere si combinare a resurselor umane, financiare si fizice in vederea indeplinirii scopului primar al organizatiei – obtinerea de produse si servicii dorite de un anumit segment sl societatii”. În cunoscuta publicatie franceza Larousse managementul este „stiinta tehnicilor de conducere a intreprinderii”, iar profesorii Popov si Krasnipoiasa considera ca stiinta managementului se ocupa de „legile conducerii generale si de legile sintetice ale componentelor sale.

Managementul firmelor rezida in studierea proceselor si relatiilor de management din cadrul lor, in vederea descoperii legaturilor si principiilor care le guverneaza, a conceperii de noi sisteme, tehnici si modalitati de conducere, de natura sa asigure obtinerea si cresterea competitivitatii.

Elementele specifice stiintei managementului economic sun procesele de relatiile de management care nu trebuie confundate cu relatiile si procesele economice, ce au un continut total diferit.

Prin continut si mod de manifestare, procesele si relatiile de management prezinta o serie de trasaturi particulare ce confera acestei stiinte o pronuntata specificitate. Esenta stiintei managementului o reprezinta studiul relatiilor si proceselor de management.

Managementul are un caracter aplicativ, un rol major in cadrul sau el detine conceperea de noi sisteme, metod, tehnici, proceduri de management al intreprinderii in ansamblul sau si ale componentelor sale majore.

Caracteristic stiintei managementului firmei este situarea in centrul investigatiilor sale, a omului in toata complexitatea sa, ca subiect si ca obiect al managementului, prin prisma obiectivelor ce-i revin, in stransa interdependenta cu obiectivele, resursele, si mijloacele sistemelor in care este integrat. Efectul acestei abordari il constituie analiza multilaterala a relatiilor si proceselor de management ce se reflecta in caracterul multidisciplinar al cunostintelor manageriale subordonate direct sporirii eficientei intreprinderilor.

Mnagementul firmei reprezinta o componenta a stiintei managementului, de fapt cea mai dezvoltata, cunoscuta si importanta. Peste jumatate din literatura mondiala de management este consacrata firmei, situatie explicata prin doua cauze:

- firma este agentul economic al fiecarei economii, principalul generator de valoare si de valoare de intrebuintare, in cadrul careia isi desfasoara activitatea majoritatea populatiei ocupate in fiecare tara indiferent de nivelul sau de dezvoltare.

- primele cristalizari ale stiintei managementului au avut ca obiect firma, intreprinderea, care in continuare s-a manifestat ca unul din terenurile cele mai fertile ale inovarii pe planul teoriei si practicii managementului, cu contributia directa si nemijlocita a unui numar mare de persoane. Managementul firmei este o stiinta interdependenta cu celelalte stiinte in cadrul stiintei managementului lucrul reflectat de dublul sau caracter: - in primul rand este o disciplina economica de sinteza. Caracterul sau economic decurge din menirea sa - cresterea eficientei economice - din optica economica in care abordeaza problemele cu care este confruntata, din ponderea apreciabila pe care conceptele si metodele economice o au in cadrul sau, din natura economica a firmelor asupra careia se exercita. Este o stiinta economica de sinteza intrucat preia o serie de categorii economice si de metode de la alte discipline: economie politica, analiza economica, organizare, marketing, aprovizionare tehnico materiala, finante.

În al doilea rand, are un caracter multidisciplinar determinat de integrare in cadrul sau a o serie de categorii si metode sociologice, matematice, psihologice, statistice, juridice folosite intr-o maniera specifica, reflectoare a particularitatii de management.

1.1.2. PROCESELE DE MANAGEMENT

Ansamblul proceselor de munca ce se desfasoara in orice sistem uman, inclusiv firma se pot diviza in doua categorii: procese de executie si procese de management.

Procesele de executie se caracterizeaza prin faptul ca forta de munca fie ca actioneaza nemijlocit asupra obiectelor muncii prin intermediul mijloacelor de urmat, fie in mod indirect, cu ajutorul unor categorii speciale de mijloace de munca, asigura un ansamblu de produse si servicii corespunzator naturii proceselor de munca implicate si obiectivelor previzionate.

Procesele de management se caracterizeaza prin faptul ca o parte din forta de munca actioneaza asupra celorlalte parti, a majoritatii resurselor umane, in vederea realizarii unei eficiente cat mai ridicate, avand un caracter preponderent multilateral.

Procesul de management consta in ansamblul fazelor, a proceselor prin care se determina obiectivele acesteia si ale subsistemelor incorporate, resursele si procesele de munca necesare realizarii lor si executantii acestora, prin care se integreaza si controleaza munca personalului folosind un complex de metode si tehnici in vederea indeplinirii cat mai eficiente a ratiunilor ce au determinat infiintarea firmei respective.

În cadrul proceselor de management se delimiteaza mai multe componente principale carora le corespund functiile sau atributiile conducerii - previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea si control - evaluarea. Acestea sunt elementele procesului tipic de management, care se exercita in toate sistemele social-economice, indiferent de caracteristicile lor.

Procesul tipic de management se poate restructura in functie de modul in care sunt concepute si exercitate atributele sale, in trei faze sau etape principale:

a) faza previzionala, caracterizata prin preponderenta previziunii si prin exercitarea celorlalte atribute ale managementului intr-o viziune prospectiva, axata pe anticiparea de modalitati, metode, solutii, organizationale, predeterminate. Managementul de tip previzional se concentreaza asupra stabilirii de obiective pentru unitatea respectiva, deciziile strategic si tactice fiind prioritare, ceea ce ii confera un caracter anticipativ.

b) faza de operationalizare caracterizata prin preponderenta organizarii, coordonarii si antrenarii personalului la realizarea cotidiana a obiectivelor cuprinse in planurile si prognozele intreprinderii. Acestei faze ii corespunde managementul operativ, ce are un puternic caracter efectuoriu, in care predomina adaptarea si implementarea de decizii curente, majoritatea referitoare la activitatea de productie.

c) faza finala, de consemnare si interpretare a rezultatelor se caracterizeaza prin preponderenta exercitarii functiei de evaluare-control avand in vedere obiectivele si criteriile stabilite in prima faza. Ei ii corespunde managementul postoperativ, cu un puternic caracter constatativ, prin care se indice un ciclu managerial si se pregatesc conditiile pentru reluarea urmatorului.

„Materiile prime” pe care se fundamenteaza fazele si functiile proceselor de management sunt informatia si oamenii.

1.1.3. RELATIILE DE MANAGEMENT

Al doilea element cuprins in definitia stiintei managementului, ce determina intr-o masura decisiva specificitatea sa, il reprezinta relatiile de management.

Relatiile de management pot fi definite ca raporturile care se stabilesc intre componentii unui sistem si intre acestia si componentii altor sisteme, in procesele previzionarii. organizarii, coordonarii, antrenarii si control-evaluarii activitatilor firmei.

Analiza factorilor care conditioneaza caracteristicile relatiilor de management in cadrul firmelor releva o tripla determinare:

- social-economica;

- tehnico-materiala;

- umana.

a) Determinarea socio-economica rezida in dependenta relatiilor de management de natura si modalitatile de existenta ale proprietatii asupra mijloacelor de productie si in general de natura relatiilor de productie.

b) Determinarea tehnico-materiala consta in dependenta trasaturilor managementului de caracteristicile obiectelor muncii si mijloacelor de munca, ce constituie suportul tehnico-material al incadrarii firmelor in ramuri si subramuri.

c) Determinarea umana rezida din faptul ca o apreciabila influenta asupra relatiilor de management si componenta colectivitatii fiecarei firme si cultura sa organizationala.

Personalitatea managerilor, specialistilor, muncitorilor care isi pun amprenta asupra modului de manifestare a relatiilor de management in numeroase privinte. Acesti factori, carora li se acorda o importanta sporita in firma moderna reprezinta o reflectare a recunoasterii rolului pe care resursele umane in ansamblul lor il detin in managementul agentilor economici si in general in activitatile lor.

Principalele variabile care conditioneaza relatiile de management din firma sunt: natura proprietatii firmei, categoria de societate comerciala, dimensiunea sa, complexitatea productiei, caracteristica procesului tehnologic, dispersia teritoriala a subdiviziunilor firmei, continuitatea procesului de productie, caracteristicilor materiilor prime si materialelor, gradul de automatizare al tratarii informatiilor, potentialul uman, legislatia privind agentii economici.

Ansamblul proceselor prin care elementele teoretico-metodologice ale stiintei managementului sun operationalizate in practica sociala reprezinta managementul stiintific.

1.2. FUNCTIILE MANAGEMENTULUI FIRMEI

Cunoasterea si intelegerea functiilor managementului in mod aprofundat constituie o premisa majora pentru descifrarea continutului stiintei si practicii riguroase a managementului, pentru insusirea si utilizarea eficienta a sistemelor, metodelor, tehnicilor, procedurilor si modalitatilor ce-i sunt proprii.

Cel care a identificat si analizat procesele de management pentru prima data a fost Hemry Fayol, in cadrul lor definind cinci functii principale: previziunea, organizarea, comanda, coordonarea si controlul.

Procesul de management este definit de urmatoarele cinci functii de management:

- previziune;

- organizare;

- coordonare;