Pagina documente » Stiinte Economice » Perspective de promovare in circuitul turisctic international (S.C. XYZ S.A.)

Despre lucrare

lucrare-licenta-perspective-de-promovare-in-circuitul-turisctic-international-s.c.-xyz-s.a.-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-perspective-de-promovare-in-circuitul-turisctic-international-s.c.-xyz-s.a.-


Cuprins

CUPRINS
Cap. Pag.
INTRODUCERE... 1 1. SITUATIA TURISMULUI PE PLAN MONDIAL 3
1.1. Situatia turismului pe plan mondial.......... 3
1.2. Oferta turistica mondiala ........... 5
1.2.1. Produsele turistice ...... 5
1.2.2. Structurile de primire turistica 6
1.2.3. Transportul turistic .... 6
1.3. Cererea turistica mondiala ......... 6
1.3.1. Turismul international .............. 6
1.3.2. Turismul intern .......... 7
2. PREZENTAREA GENEREALA A S.C.T.B. BUZIAS S.A .......... 8
2.1. Cadrul natural al statiunii Buzias ............. 8
2.1.1. Asezarea geografica .... 8
2.1.2. Cai de acces .. 8
2.1.3. Relieful .......... 8
2.1.4. Clima ............ 8
2.1.5. Hidrografia ... 9
2.1.6. Apele minerale ........... 9
2.1.7. Vegetatia si fauna...... 10
2.2. Dezvoltarea istorica a statiunii Buzias .....11
2.3. Situatia prezenta a statiunii........ 12
2.4. Apele minerale si termalismul la Buzias.. 13
3. ANALIZA STRUCTURILOR EXISTENTE iN STATIUNEA BUZIAS.........15
3.1. Structurile de cazare ... 15
3.2. Structurile de alimentatie publica .............31
3.3. Structurile de tratament ..............33
3.4. Patrimoniul si animatia 34
4. PRINCIPALII INDICATORI AI ACTIVITATII TURISTICE .
DESFASURATE LA SCTB BUZIAS S.A. ............21
4.1 Indicatorii potentialului economic.............21
4.1.1 Indicatorii bazei materiale ...........21
4.1.2 Resurse umane ..............22
4.2 Indicatorii circulatiei turistice.....24
4.2.1 Indicatorii de volum .......24
4.2.2 Indicatorii intensitatii si densitatii circulatiei turistice............26
4.3 Indicatorii eficientei economice a activitatii turistice.............29
5. PERSPECTIVELE INTEGRARII S. C. . T. B. BUZIAS S.A. iN CIRCUITUL TURISTIC INTERNATIONAL.....34
5.1 Tendinte in turismul intern si international a Rominiei .......34
5.2 Perspectiva dezvoltarii durabile a turismului rominesc si principalii
factori care influenteaza circulatia turistica..............35
5.3 Publicitatea si promovarea desfasurata de S.C.T.B. Buzias SA.......40
CONCLUZII ........44
BIBLIOGRAFIE..46
ANEXE...47

EXTRAS DIN DOCUMENT

?INTRODUCERE

Turismul se manifesta ca un fenomen cu implicatii ample in existenta umana prin efectele sale directe si pozitive asupra sectoarelor sociale, economice, culturale si educative ale societatii.

În cea mai simpla definitie: “Turismul este actiunea, dorinta arta de a calatori pentru propria placere” (M. Peyromanre Debord), se releva numai motivatia de agrement a calatoriei turistice, in timp ce o definitie mai completa arata ca “Turismul este o activitate din timpul liber care consta in a voiaja sau locui departe de locul de resedinta, pentru distractie, odihna, imbogatirea experientei si culturii datorita cunoasterii unor aspecte ale activitatii umane si a unor peisaje necunoscute”.

În general exista doua mari categorii generice de turism:

• turism de soare (agrement);

• turism de cunoastere.

Turismul cel mai des intalnit se incadreaza in categoria celui de cunoastere, iar in cadrul acestui tip se pot distinge mai multe tipuri caracteristice:

a) turismul de afaceri: practicat de oamenii de afaceri, mai ales in centrele urbane bine dezvoltate fiind reprezentat de centre puternice din punct de vedere economic si societati comerciale care isi desfasoara activitatea mai ales in domeniul comertului;

b) turismul cultural si stiintific: este practicat de oamenii de stiinta si de arta in centrele urbane importante;

c) turismul balnear: practicat de oamenii bolnavi si batrani si face parte din turismul organizat. Cele mai importante zone din vestul tarii: Baile Felix, Baile Herculane, Baile Buzias, Lipova etc.

d) turismul de revenire (vizitare) practicat mai ales de cetatenii straini care au fost cetateni romani si au emigrat in alte state si care revin pe locurile natale, vizitandu-le;

e) turismul de tranzit: practicat mai ales de oamenii de afaceri, de soferii si insotitorii camioanelor de marfuri, drumurile europene dand nastere unui adevarat turism;

f) turismul rural: practicat mai ales de persoanele care au proprietati acolo, au rude, sau de persoane urbanizate care simt nevoia ca la sfarsit de saptamana sa petreaca timpul liber intr-o zona curata, nepopulata.

Denumit in diferite chipuri, de la turismul de sanatate, la turismul termal sau termalism, termenul balnear, reprezinta de fapt, deplasarea unor persoane, de diferite varste, sex si profesii in statiuni balneoclimaterice sau climatice, ori in localitati cu factori naturali de cura pentru ingrijirea sanatatii, odihna, cura cu substante balneare naturale (ape minerale sau termominerale, namoluri terapeutice etc.) cu extracte sau medicamente pe baza de plante, pentru profilaxie, respectiv prevenirea unor maladii, pentru infrumusetare, intinerire sau pur si simplu pentru turism.

Durata sejurului in cazul acestei forme de turism este una dintre cele mai ridicate: 14,21 sau chiar 29 zile pe an, uneori chiar de doua ori pe an. Serviciile prestate sunt diversificate, la cele de cazare, adaugandu-se cele legate de tratament si agrement specific.

Turismul balnear are, asa cum declara dl. Guy Ebrard, presedintele Federatei Internationale a Termalismului si Climatologiei "F.I.T.E.C." — "nu numai valente medicale, profilactice, de recuperare si readaptare functionala, dar si un potential economic major."

Aspectul major reiese atat din activitatea specifica de turism, generatoare de capital, cat si la un nivel mult mai putin vizibil, ca generator de importanta economica in cadrul bugetului social, prin reducerea semnificativa a cheltuielilor de spitalizare, consumuri de medicamente si a numarului total al "zilelor de boala".

Statiunile balneoclimaterice reprezinta localitati cu conditii naturale, protejate de lege, centre de importanta economico-sociala deosebite.

La conferinta O.N.U. pentru turism si calatorii internationale de la Roma din 1963, s-a recomandat tarilor membre sa adopte pentru termenul de vizitator international aceiasi semnificatie. Astfel, termenul de vizitator international

desemneaza orice persoana care calatoreste intr-o alta tara decat cea de resedinta, pentru orice alt motiv decat exersarea unei profesii remunerate in tara vizitata”. De aici cele doua criterii retinute pentru a face distinctia intre vizitatori si ceilalti calatori internationali, care sunt:

- tara de resedinta

- motivul voiajului

Prezenta lucrare reprezinta o analiza a principalelor aspecte rezultate din studiul efectuat la Societatea Comerciala de Tratament Balnear “BUZIAS” S.A. privind perspectiva dezvoltarii statiunii si a intrarii acesteia in circuitul turistic international.

Prin potentialul sau balneoclimateric, orasul Buzias se inscrie printre cele mai inzestrate statiuni din tinut.

Daca am incerca o ierarhizare a statiunilor, ar ocupa o pozitie fruntasa, conditionata de o serie de atribute specifice care, cumulate in mod armonios i-au adus, de peste 170 de ani o faima ce trece de hotarele tarii. Mentionate succint, cele mai reprezentative ar fi:

• valentele terapeutice deosebite ale apelor minerale si dioxidului de carbon liber;

• bioclima sedativ indiferenta, deosebit de favorabila sanatatii, datorita complexului de factori climatici cu actiune biologica terapeutica (asa numitul climat de crutare);

• accesibilitatea usoara, folosindu-se orice mijloc de transport;

• posibilitati multiple si variate de a organiza excursii de agrement in imprejurimi, in marile orase din vestul tarii;

• varietatea sub aspect folcloric si etnografic, colectia “Juliana Folea Troceanu”, ca si asezarile din jur (Silagiu, Bacova, Racovita, Capat, Hitias);

• posibilitatea de a cunoaste realizarile obtinute de-a lungul timpului, unele de importanta nationala, in domeniile medicinii balneare si ale hidrologiei.

1. SITUATIA TURISMULUI PE PLAN MONDIAL

1.1. SITUATIA TURISMULUI PE PLAN MONDIAL

Piata mondiala a turismului a intrat intr-o noua faza a evolutiei sale‚ prin maturizarea turistului in calitate de consumator, dar si a industriei specifice, apreciata ca cea mai voluminoasa ramura din lume.

O firma americana de consultanta, W.E.F.A., ale carei estimari au fost insusite de O.M.T., considera ca industria turistica genereaza o cifra de afaceri anuala de peste 2000 miliarde $‚ utilizand 6,3 % din forta de munca activa pe plan mondial.

În pofida masivitatii sale, industria turistica este privita cu suspiciuni si in general nu este agreata. În tarile slab dezvoltate, ea este acuzata de poluarea plajelor si contaminarea valorilor morale. În tarile industrializate este considerata a fi cauza poluarii prin mijloace de transport, a distrugerii unor valori universale (de exemplu Venetia) si a criminalitatii in crestere.

Economistii semnalizeaza ca turismul cuprinde activitati in care valoarea adaugata este foarte scazuta, iar forta de munca este inferior calificata. De asemenea pana nu demult, guvernele de tip conservator sau socialist al majoritatii statelor lumii au ignorat sau au acordat o prea mica importanta industriei turistice.

Pentru salvarea acestui “monstru” pe picioare de nisip, pentru a-i mari popularitatea, pentru a-i disciplina comportamentul, oamenii de afaceri, managerii si specialistii din turism si-au unit eforturile pentru cunoasterea, previzionarea si dirijarea sa.

Vom prezenta in continuare cateva din cele mai interesante aspecte privind piata turistica in deceniul noua si a sfarsitului de secol.

Odata cu cresterea veniturilor si a timpului liber, turistii si-au fractionat toi mai mult vacantele incercand sa utilizeze cat mai diversificat posibilitatile materiale si bugetul de timp de care dispun. De exemplu intre 1977 si 1985 vacanta medie in Germania a scazut de la 18,4 zile la 17,3 zile, iar turistii englezi, desi si-au marit numarul de vacante cu 20%‚ numarul innoptarilor a crescut numai cu 10%. În America de Nord, insa, a crescut numarul calatoriilor mai lungi de o saptamana cu 30%‚ in timp ce calatoriile scurte au scazut spectaculos.

Rezulta influenta evidenta a conjuncturii economice asupra duratei de sejur si asupra intregului comportament al turismului. Iata de exemplu doua modele de comportament turistic standard: in perioada de recesiune si in perioada de boom economic.

A. Pentru perioada de recesiune:

- o singura vacanta;

- cu autoturismul;

- aproape de casa;

- combina munca cu placerea;