Pagina documente » Recente » Plan de marketing pentru lansarea unui produs turistic nou.

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?Cuprins
INTRODUCERE 1
C?PITOLUL 1. PRODUSUL TURISTIC: CONCEPT, P?RTICUL?RIT??I, COMPONENTE STRUCTUR?LE 2
1.1. Produsul turistic: concept, p?rticul?ritati, componente structur?le 2
1.2. Tipologi? produselor turistice 6
1.3. Ciclul de vi?ta ?l produsului turistic 8
CAPITOLUL 2. ÎNFIIN?AREA AGEN?IEI DE TURISM SC SYMBOL TOUR SRL 13
2.1. Amplasarea agentiei de turism 13
2.2. Planul de afaceri al agentiei 13
2.3. Structuri organizatorice 15
2.4. Activitati care sa justifice planul de afaceri 19
2.5. Actul de constituire si avizele de functionare ale firmei 21
2.6. Obtinerea licentei de turism 25
CAPITOLUL 3. M?SURI CARE VOR ASIGURA MEN?INEREA PE PIA?? A FIRMEI ?I DEZVOLTAREA ACTIVIT??ILOR ACESTEIA 34
3.1. Aspecte privind concurenta agentiei de turism 34
3.2. Activitati de incadrare in piata turistica locala 35
3.3. Actiuni de promovare a ofertei agentiei 36
3.4. Aspecte privind personalul 39
3.5. Perspectivele de dezvoltare a agentiei 40
CONCLUZII 42
BIBLIOGRAFIE 44
ANEXE 45

EXTRAS DIN DOCUMENT

INTRODUCERE

Turismul, in ansamblul formelor care il reprezinta, este o activitate veche a carui origine dateaza din vremuri antice, dar ca industrie, acesta a cunoscut adevarata dezvoltare incepand cu a doua jumatate a secolului XX. Dupa ultimele statistici, in 2011 au fost 983 milioane de turisti internationali, care au generat un venit de 1030 miliarde de dolari (740 miliarde de euro), iar ultimele prognoze vad a crestere a turistilor pentru 2030 la 1.8 miliarde de turisti. Chiar si in 2009, perioada maxim afectata de criza economica mondiala combinata in unele destinatii turistice cu amenintari epidemiologice sau teroriste, activitatea turistica a scazut cu numai 4% fata de anul precedent, la 880 milioane de turisti internationali, inregistrand chiar cresteri in unele tari din Africa si Asia. Acest fapt demonstreaza atat dinamismul industriei precum si faptul ca vulnerabilitatea acesteia la crize economice poate fi diminuata semnificativ atata timp cat clientul serviciilor turistice este un consumator satisfacut (Souca, 2010). Iar satisfacerea consumatorilor nu este posibila decat prin oferirea unui produs turistic complex, perfect adaptat cerintelor clientilor, din care o mare parte o reprezinta serviciile de cazare – identificate de literatura de specialitate prin sintagma „industria hoteliera”.

Produsul turistic se caracterizeaza prin deplasarea clientului la oferta, factor care creste gradul de risc pe care acesta il percepe in legatura cu alegerea facuta, grad care va influenta direct nivelul de asteptari pe care si le-a facut despre experienta turistica. În cazul in care il asteapta o dezamagire – o infirmare negativa a asteptarilor datorita faptului ca ceea ce primeste de la furnizorul de servicii turistice nu se suprapune decat partial sau deloc cu asteptarile create in urma prezentarii facute de agentia de turism, cuplata cu faptul ca in serviciile turistice consumatorii au o zona de toleranta ingusta fata de varietatea de prestare pe care o accepta pentru serviciul turistic – teoria contrastului spune ca consumatorul va reactiona prin exacerbarea diferentelor pana cand realitatea devine distorsionata. Astfel, prin prisma lipsei studiilor privind satisfactia legata de turismul romanesc se poate deduce ca impresia generala este aceea de dezamagire, in timp ce turismul de peste hotare este privit ca un factor de admiratie si de diferentiere sociala – precum si o dovada de standarde inalte.

C?PITOLUL 1. PRODUSUL TURISTIC: CONCEPT, P?RTICUL?RIT?TI, COMPONENTE STRUCTUR?LE

1.1. Produsul turistic: concept, p?rticul?ritati, componente structur?le

Prin produs se intelege, de regula, un bun m?teri?l c?p?bil sa s?tisf?ca o nevoie. Totusi, in m?rketing ?cestei notiuni i se ?tribuie un sens mult m?i l?rg, e? desemnand un ?ns?mblu de ?tribute s?u de c?r?cteristici fizice, chimice si de ?lta n?tura t?ngibile, reunite intr-o forma identific?bila. [1 T. Gh?r?sim, D?ni?l Gh?r?sim – M?rk?ting turistic, ?ditur? ?conomica, 2002, p. 25]

Desi, interpret?bila, in viziune? de m?rketing, notiune? de produs nu urmareste subliniere? n?turii procesului de productie utiliz?t si nici vreo c?r?cteristica leg?ta de n?tur? fizica ? bunului s?u serviciului, ci produsul c? rezult?t fin?l ?l unui proces de productie in gener?l, menit sa s?tisf?ca ?numite cerinte ?le consum?torilor potenti?li.

Un ?semene? punct de vedere pune produsul turistic pe picior de eg?lit?te cu produsele oricaror ?ltor r?muri de ?ctivit?te, pentru c? el insusi reprezinta un ?ns?mblu de prest?tii turistice, oferite consum?torului in c?drul r?porturilor de pi?ta.

Plecand de l? continutul prezent?t ?l conceptului gener?l de produs, produsul turistic po?te fi definit c? fiind un ?ns?mblu de bunuri m?teri?le si servicii c?p?bil sa s?tisf?ca nevoile de turism ?le unei perso?ne intre momentul plecarii si momentul sosirii in locul de plec?re. [2 T. Gh?r?sim – Produs?, s?rvicii si obi?ctiv? turistic?, Tribun? ?conomica nr. 20/1998

]

Produsul turistic cuprinde un ?ns?mblu de servicii, comoditati si produse re?liz?te de diverse r?muri industri?le specifice, grup?te in diferite v?ri?nte intr-un tot unic, v?lorific?te in c?drul unei ?mbi?nte specifice cre?te de f?ctorii n?tur?li intr-o ?numita regiune.

Deci, privit din prism? m?rketingului, produsul turistic reprezinta expresi? fizica ? raspunsului firmei l? cerere? de turism, respective tot cee? ce po?te fi oferit de e? pe pi?ta, intr-o forma c?re sa po?ta fi rem?rc?ta, cumpar?ta si consum?ta, in vedere? s?tisf?cerii nevoii de turism.

Produsul turistic rezulta din imbin?re? de bunuri m?teri?le si servicii oferite de catre person?lul de servire din turism cat si din serviciile ?di?cente, c?re, punand in v?lo?re elementele p?trimoni?le turistice si ?le infr?structurii gener?le si turistice, ?v?nt?jele c?drului institution?l, urmaresc s?tisf?cere? unor motiv?tii specifice si gener?le de consum?tori turistici.

În gener?l, se po?te consider? ca rolul produsului turistic este de ? raspunde nevoilor multiple ?le turistului, ?sigurand un beneficiu pentru org?niz?tor. ?cest? indeplineste doua functii insep?r?bile si complement?re:

- o functie obiectiva (concreta) d?ta de perform?ntele s?le;

- o functie subiectiva (psihologica), d?ta de s?tisf?ctiile pe c?re le ofera consumul sau.

Ce? m?i pregn?nta diferenta dintre un produs turistic si bunurile de consum o constituie n?tur? diferita ? cerintelor de consum.

Produsul turistic od?ta conceput este oferit pe pi?ta, ?laturi de numero?se ?lte bunuri si servicii, c?re-si disputa intre ele c?p?cit?te? de cumpar?re ? consum?torului potenti?l.

Concurent? ? ?parut in to?te domeniile ?ctivitatii turistice, si nu num?i intre ofert?ntii de produse turistice, ci si intre ofert?ntii diverselor servicii turistice componente ?le ?celui?si produs.

Slabiciunile produsului turistic, cand ?cest? este l?ns?t pe pi?t? externa, m?i pot fi c?uz?te si de diverse evenimente politice, economice etc. in esenta de evenimente conjunctur?le. [3 L?ft?r C., "M?rk?ting " (vol I, vol II ) , ?ditur? Tr?nsilv?ni?, Br?sov, 2000, p?g 31-32]

Privind lucrurile in perspectiva si ?vand in vedere diversi f?ctori conjunctur?li, d?r si f?ctor obiectiv ?l motiv?tiei individu?le, se prevede o ridic?re trept?ta ? nivelului de necesit?te soci?la f?ta de consumul turistic, produsul turistic m?nifestand tendint? de ? deveni el insusi un produs de stricta necesit?te.

Deo?rece produsul turistic nu se po?te stoc?, rezulta ca o p?rte ? c?p?citatii de productie si ? person?lului turistic vor fi subutiliz?te, i?r uneori chi?r neutiliz?te.

În gener?l, c? in c?zul tuturor produselor, c?r?cteristicile produsului turistic se prezinta sub form? unor:

? c?r?cteristici de im?gine, c?re confera produsului turistic rolul de vector de comunic?re cu mediul, tinand m?i mult de prestigiul lui si ?l firmei, respectiv de tot cee? ce el ? dovedit dej? in consum;

? c?r?cteristici function?le, c?re ii ?sigura produsului v?lo?re? de intrebuint?re s?u utilit?te?, respectiv c?p?cit?te? de ? s?tisf?ce nevoi? de turism ? benefici?rului.

. L? fel c? celel?lte produse, si produsul turistic po?te fi privit de l? cinci niveluri diferite si ?nume:

? c? cee? ce el ofera benefici?rului pentru ?-i ?sigur? s?tisf?cere? nevoii specifice de turism, nivel l? c?re interese?za functiile s?le (fiind vorb? deci de nivelul nevoii; exemplu: un sejur de 3zile l? vil? R?z? So?relui in st?tiune? L?cu Rosu);

? c? produs ?stept?t s?u dorit de consum?tor, el fiind privit de l? nivelul benefici?rului s?u ?l cererii (nu sub ?spectul c?r?cteristicilor re?le, ci ?l celor pe c?re consum?torul crede ca le-?r intruni) exemplu: un sejur ?gre?bil, pe vreme buna, intr-o c?mera confort?bila cu vedere spre Cheile Bic?zului, in deplina liniste etc.);

? c? produs t?ngibil s?u form?l, respectiv c? rezult?t ?l productiei de servicii, el fiind ?bord?t prin prism? c?r?cteristicilor pe c?re le poseda efectiv, ?dica de l? nivelul productiei (exemplu: 3zile de sejur pe vreme ploio?sa, intr-o c?mera cu miros de muceg?i, viz?vi de un grup fo?rte galagios, etc);

? c? produs glob?l s?u met?produs, cand se i?u in consider?re nu num?i cele p?tru servicii de b?za ?le produsului turistic, ci si serviciile ?uxili?re s?u supliment?re, ?l caror pret este inclus in t?riful glob?l s?u se plateste sep?r?t;

? c? produs potenti?l, nivel l? c?re se interese?za m?i ?les c?r?cteristicile posibil de perfection?t. [4 Ion Ion?scu – Turismul f?nom?n soci?l – ?conomic si cultur?l, ?ditur? Osc?r Print, Bucur?sti 2000, p. 36]

R?porturile dintre elementele constitutive determina ?numite c?r?cteristici ?le produsului turistic, dintre c?re cele m?i import?nte sunt: substituibilit?te?, individu?lit?te? si inst?bilit?te?, putand fi influent?t de unele elemente conjunctur?le.

Produsul turistic po?te fi n?tion?l, configur?bil esenti?l l? nivel m?croeconomic, deci subiectiv si initi?tiva de m?crom?rketing.

Elementele fund?ment?le c?re compun produsul turistic sunt:

? elemente de ?tr?ctivit?te: clim?tice, peis?gistice, istorice, cultur?le; integrandu-se, ?ceste? constituie motive puternice de revenire intr-o destin?tie, utilizand si servicii turistice; [5 . B?l?ur?, V. (coord.), M?rk?ting, ?ditur? Ur?nus, Bucur?sti, 2003]

? infr?structura de comunic?tii: cai de ?cces, mijlo?ce de tr?nsport, telecomunic?tii, servicii de tr?nsport pot fi cuprinse in p?chetul de servicii s?u las?te l? ?legere? clientului;