Pagina documente » Informatica, Matematica » Planificarea activitatii unei firme de calculatoare

Despre lucrare

lucrare-licenta-planificarea-activitatii-unei-firme-de-calculatoare
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-planificarea-activitatii-unei-firme-de-calculatoare


Cuprins

Cuprins
Introducere...5
Capitolul 1
Prezentare generali a sistemelor informatice....6
1.1 Evolutie in lumea infomatiei.6
1.2 Previziuni de dezvoltare.....17
1.3 Piata gri..........20
Capitolul 2
Impactul social al folosirii sistemelor informatice............24
2.1 Necesitate......24
2.2 Intranetul la nivelul firmei, prezent si viitor............29
2.3 Metodologii folosite pentru realizarea unui sistem informatic.....30
2.4 Clasificarea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice......32
Capitolul 3
Analiza activititii firmei............35
3.1 Prezentarea firmei..........35
3.1.1 Descrierea firmei.35
3.1.2 Cadrul organizatoric...........36
3.2 Descrierea activititilor specifice........37
3.2.1 Activitatea de facturare......37
3.2.2 Activitatea financiar - contabili........37
3.2.3 Reprezentarea activititii de interactiune dintre beneficiar si operatorul de sistem ( folosind cazurile de utilizare).....38
3.2.4 Prezentarea activititii de evidenti si urmirire a contractelor devinzare..........40
3.2.5 Conducerea activititii de decontare cu furnizorii
si beneficiarii..........40
3.3 Modelul fizic al sistemului existent.......40
3.3.1 Diagramele de flux de date (DFD)......40
3.3.2 DFD-urile in cazul aplicatiei Decontiri.............41
3.4 Modelul structural (modelul datelor)......44
3.4.1 Tipuri de legituri ..44
3.4.2 Modelul entitate asociere.....45
3.5 Modelul logic al sistemului.47
Capitolul 4
Proiectarea bazei de date....51
4.1 Despre bazele de date.......51
4.1.1 Conceptul de baza de date........51
4.1.2 Obiective fundamentale ale unei baze de date..............52
4.1.3 Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date......53
4.2 Restrictiile si normalizarea bazelor de date.............54
4.3 Modelele bazei de date......57
4.3.1 Modelul conceptual..............57
4.3.2 Modelul logic (relational)........59
4.3.3 Modelul fizic.........60
Capitolul 5
Crearea modelului fizic folosind ACCESS 2000
5.1 Crearea tabelelor..............61
5.2 Crearea formularelor (forms)..............64
5.3 Interogarea bazei de date (queries).......68
5.4 Crearea rapoartelor (reports)72
5.5 Limbajul SQL..74
Capitolul 6
Descrierea sistemului informatic..76
6.1 Structura si functiile sistemului informatic............76
6.2 Interfata grafici a sistemului informatic..81
Concluzii.....90
Bibliografie..93
Anexa 1 - Interogiri SQL94
Anexa 2 - Codul sursi pentru formulare............96
3

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INTRODUCERE

Care sunt problemele ce trebuiesc rezolvate?

Probelemele cu care se confrunta desfasurarea activitatii intr-o firma sunt dintre cele mai diverse. Acestea pot fi de ordin organizatoric, administrativ, economico-social, etc.

Ce se doreste a se realiza?

Se doreste realizarea unui produs informatic ce are ca scop optimizarea activitatii firmei, iar cu ajutorul sau sa se poata realiza o evidenta cat mai buna a intrarilor si a iesirilor.

Obtinerea unei inalte eficiente este determinata de parametrii tehnico - economici ai tehnologiei folosite, de modul de desfasurare a actului managerial si de suportul lui informational.

Cum se realizeaza produsul informatic?

Modul in care se realizeaza produsul informatic este acela de a observa intr-o prima etapa modul de circulatie a informatiei in cadrul firmei, structura logica si fizica a acesteia iar intr-o a doua etapa prin modelarea unui sistem informatic ce are ca scop satisfacerea cerintelor cu care se confrunta managementul firmei.

Structura lucrarii

Primul capitol prezinta un scurt istoric al evolutiei informatiei si descrie succint “Piata gri”.

Al doilea capitol descrie modul in care societatea raspunde in fata dezvoltarii sistemelor informatice si aminteste cateva dintre metodologiile ce pot fi folosite pentru realizarea lor.

Al treilea capitol analizeaza firma din mai multe puncte de vedere si modul in care informatia circula intre un departament si altul.

Capitolul patru descrie baza de date si etapele care sunt necesare pentru creare.

Capitolul cinci descrie modul in care este realizata aplicatia in Access

Capitolul sase trateaza modul de folosire al aplicatiei.

Avantajele folosirii programului Access 2000

Aceess este unul dintre cele mai puternice programe pentru gestionarea bazelor de date si unul dintre cele mai folosite. Cu ajutorul acestui program se pot realiza introducerea datelor direct intro baza de date sau importul lor dintr-un alt program, sortare, indexare si organizarea datelor in forma dorita, alcatuirea rapoartelor si a etichetelor de corespondente in mod rapid folosind toate datele gestionate sau doar o parte dintre ele, crearea formularelor personalizate, rularea cererilor care, bazandu-se pe anumite conditii, substrag seturi de date din baza de date.

CAPITOLUL 1

Prezentare generala a sistemelor informatice

1.1 Evolutie in lumea infomatiei (de la masini de calcul la supercomputere)

În decurs de peste un secol, observam dezvoltarea surprinzatoare a masinilor de calcul de la o simpla idee transformata in ceea ce vedem astazi – V.I.P.-urile lumii informatiei.

Totul a inceput in 1871 cand J.C. Maxwell a avut primul ideea stabilirii unei legaturi intre notiunea de informatie si notiunile de baza ale energeticii. L. Boltzmann usureaza aceasta legatura prin aprofundarea notiunii de entropie si definirea ei ca logaritmul probabilitatii formarii unei anumite configuratii intr-o multime de alte configuratii posibile [13].

L. Szilard face inteleasa invazia notiunii de informatie in domeniul energeticii cand, in 1929, in cadrul celebrului paradox al “demonului lui Maxwell” demonstreaza ca o informatie de 1 bit ar trebui sa atraga o reducere a entropiei ansamblului egala cu Klog , in timp ce entropia sursei de unde provine aceasta informatie ar trebui sa creasca cu aceeasi cantitate sau, altfel spus, entropia se plateste cu informatie. Dar lucrarile lui L. Szilard nu gasesc ecouri pana la cel de-al II-lea razboi mondial, cand are loc un rapid avant al teoriei informatiei. D. Gabor extinde energetica cuantica in domeniul de actiune al informatiei selective, stabilindu-i discontinuitatea cea mai mica cantitate de entropie negativa (negentropie dupa cum o numea L. Brillouin) necesara obtinerii informatiei de 1bit x 0.7K, K fiind constanta lui Boltzmann (1.380622 ±0.000059) · 10 –23 J/K.

Lucrarile lui Szilard, Gabor precum si ale lui Mackay, R. Vallée clarifica ideea potrivit careia teoriile matematizate ale informatiei trebuie sa fie plasate la baza oricarei teorii riguroase a masurarii in stiintele fizice deoarece ele permit sa observam in mod convenabil interactiunea dintre operatiile prin care se masoara fenomenele observate si observator [14].

Alta teorie ce a cauzat progresul informational de astazi este teoria comunicatiilor care studiaza problemele puse de emisia, transmisia si receptia informatiilor selective. Aici si-au adus aportul J. Ville, D. Gabor si Tuller prin punerea la punct a teoriei matematice a semnalului, un mesaj fiind format dintr-o succesiune de semnale care reprezinta informatii convenabil codificate.

Problemele codificarii si decodificarii constituie obiectul a numeroase lucrari printre care semnalez teoria scandarii lui B. Mandelbrot.

Studiul transmisibilitatii unui mesaj intr-un timp dat este dominat de o teorie fundamentala a lui C.E.Shannon ce pune in evidenta o viteza masurabila cunoscuta ca viteza de informtie [12].

Daca M este ansamblul a 2 mesaje M1 si M2 aceasta valoare a informatiei R are proprietatea R(M) = R(M1) +R(M2) daca (?) N1 posibilitati pe de o parte si N2 pe de cealalta care dau N1N2 posibilitati, atunci R(N1) +R(N2) = R(N1N2).

Transmisia unui mesaj poate fi afectata de diverse deformari: dispersie, distorsiune, zgomot. Cibernetica permite studiul matematic al notiunii generalizate de zgomot. Înca din 1940, Kolmogorov si Wiener au aratat interesul de a se considera zgomotul ca un fenomen aleator.

Informatia lui Wald poate fi considerata ca o informatie cu zgomot.

“Informatia metrica” a lui Mackey corespunde aproximativ raportului intre intensitatea semnalului si a zgomotului care ii acopera semnificatia.

Redundanta o intalnim in diverse fenomene, studiul sau fiind dominat de o teorema enuntata de Shannon si demonstrata de Hincin.

La transmiterea unei serii, indiferent de natura si forma ei Hartley, Wiener si Shannon (1949) demonstreaza ca exista un maxim posibil al cantitatii de informatii transmis intr-o unitate de timp, Shannon dand si o formula ce exprima capacitatea unei linii de comunicatii care prezinta zgomot; rezultatul sau va fi extins de Gabor si in cazul domeniilor discontinue. Gabor inventeaza si o unitate de informatie, logon ce serveste la masurarea capacitatii canalelor de transmisie folosite [13].

Teoria informatiei si comunicatiilor este astazi folosita in cea mai mare parte a stiintelor, spre exemplu in psihofiziologie si numeroase domenii tehnice. Astfel s-a descoperit ca urechea umana este sensibila la 1 mil. de biti pe secunda, ochiul uman la 500 mil. biti / sec., iar creierul uman poate rationa asupra 10 biti pe secunda. Teoria lui MacKey despre senzatia de trecere a timpului este ca timpul nu este altceva decat aprecierea unei mai mari sau mai mici abundente informationale. Teoria informatiei se gaseste si in incercarile de exprimare a mecanismelor memoriei si recunoasterii formulelor.

Evolutia masinilor de calcul porneste din sec. al XVII-lea cu Schickard (1624). Pascal (1642) si Leibnitz (1672). Urmatoarea etapa a fost gandita si aproape realizata de catre matematicianul si actuarul Charles Babbage (1792-1871) care a inteles perfect care trebuie sa fie planul unei masini complexe, capabila nu numai sa combine numerele conform uneia din cele patru operatii aritmetice, ci sa asocieze aceste operatii intr-o ordine data corespunzatoare unei formule. Datorita unei subventii, el a reusit daca nu sa construiasca, cel putin sa fabrice diferitele piese ale unei astfel de masini, care desi prezentata la Expozitia universala de la Londra (1851), nu au fost niciodata reunite. Este de mentionat ca o astfel de masina nu ar fi functionat niciodata corect datorita dificultatilor mecanice, independente de conceptia sa. În 1879, Lord Kelvin a aratat posibilitatea de a rezolva ecuatii diferentiale cu o masina, schema fiind reluata in 1923 de L. Wainwright. În 19925 V. Bush a fabricat un prim analizator diferential, iar in 1942 i-a incorporat un program de calcul [13].

H.H. Aiken cu ajutorul tehnic al Companiei I.B.M. a reluat problema masinilor complexe de la punctul la care o lasase Babbage.