Pagina documente » Stiinte Economice » Platile internationale prin acreditiv

Despre lucrare

lucrare-licenta-platile-internationale-prin-acreditiv
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-platile-internationale-prin-acreditiv


Cuprins

Cuprins
ACREDITIVUL DOCUMENTAR
Scurt istoric
REGLEMENTARI. STANDARDIZARE
Securitatea formularului
Prezentare generala
Tipuri de acreditiv
Ordinul de deschidere a AD. Cerinte. Precizari
1. Ordonator
2. Banca emitenta
3. Data ordinului de deschidere
4. Valabilitatea AD si locul prezentarii documentelor
Locul prezentarii documentelor (denumit si domicilierea AD)
UTILIZAREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR
Instructiuni de completare a formularului DISPOZITIE DE PLATA VALUTARA EXTERNA/CERERE DE DESCHIDERE DE ACREDITIV
Avantajele utilizarii AD pentru exportatori
Dezavantajele utilizarii AD de catre exportator
AD si clauzele contractului comercial international
Prezentarea documentelor la banca

EXTRAS DIN DOCUMENT

?ACREDITIVUL DOCUMENTAR

Scurt istoric

Primele atestari documentare privind utilizarea acreditivului dateaza de la inceputul sec. al XlX-lea si se regasesc in arhivele bancilor din centrele comerciale ale lumii financiare de atunci: Paris, Amsterdam, Londra etc., fiind utilizat in negotul cu tari din Extremul Orient, incepand cu secolul al XX-lea, atestarile surit mult mai numeroase. Interesant este faptul ca elementele de structura ale acreditivului: caracterul documentar, fermitatea angajamentului bancar, siguranta pe care o confera partenerilor si, in buna parte insusi formalismul - imaginat de banci acum doua secole se regasesc si astazi in practica in materie. Intr-o acceptiune moderna insa despre acreditiv documentar se poate discuta dupa primul razboi mondial. In anul 1920, ca rezultat al Hotararii Conferintei Comertului International din 1919 ce a avut loc la Atlanta (SUA) a fost creata Camera de Comert International (C.C.I) cu sediul la Paris.

Intre domeniile prioritare de activitate ale C.C.I s-a inscris si elaborarea unor norme uniforme aplicabile comertului international pentru facilitatea tranzactiilor.

Absenta unor reglementari uniforme in materie de plati internationale con­stituia, indiscutabil, un obstacol major in dezvoltarea schimburilor internationale.

Debutul si elaborarea regulilor uniforme in materie de acreditive documentare l a fost lung si dificil. Un prim proiect, a carui elaborare a inceput in 1924, a fost prezentat de C.C.I la Conferinta de la Viena din 1933. Documentul, intitulat "Reguli si uzante uniforme privitoare la acreditivul documentar", desi a fost adoptat, nu a retinut atentia decat catorva tari, iar altele, prin care SUA, Marea Britanie l-au privit cu reticenta.

Interesant, ca dupa cel de al II-lea razboi mondial, dat fiind noua conjunctura economica si politica, atitudinea tarilor fata de uniformizarea regulilor in materie se schimba. Statele Unite, care in anii 50 devin primul si cel mai mare exportator pentru tarile Europei distruse de razboi, au devenit foarte interesate in punerea sistemului de plati internationale pe baze cat mai riguroase si sigure.

Se poate aprecia, ca SUA au fost principalul promotor al revizuirii Regulilor si Uzantelor, noul text fiind adoptat in 1951 la Conferinta de la Lisabona.

Numarul tarilor interesate si care aderau la aplicarea Regulilor si Uzantelor a inceput sa fie tot mai mare, iar practica acestora si experienta acumulata au impus o noua revizuire in 1962. Cu aceasta ocazie, toate bancile din diferite tari si teritorii care figurau in "Banker's Almanach" au aderat la aplicarea Regulilor si Uzantelor.

In acest context, problema realizarii unor reglementari cu adevarat internati­onale aplicabile in materie de acreditiv documentar devenea tot mai necesara. Problema isi avea originea, pe de o parte, in faptul ca in unele tari legislatia bancara nationala ignora existenta acreditivului documentar, iar pe de alta parte, in alte tari se mentineau si erau utilizate propriile reglementari nationale cum era exemplul Frantei: "Reglement de Paris" sau al Germaniei: "Regulativ des Akkredi-tivgeschofts der Berliner Sterupelvereiningung", fara a mai pune in discutie City londonez care era ostil oricarei codificari.

Sintetizand practicile si experienta in materie, Comisia de Tehnica si Practica Bancara sub presedintia lui Bernard S. Wheble, elaboreaza o noua versiune, cea adoptatajn_Uai4. (Publicatia nr. 274)

Pe drumul succesivelor revizuiri ale Regulilor si Uzantelor, textul adoptat in 1974, ocupa un loc aparte.

Importanta momentului este data de recunoasterea textului de un organism ONU: Comisia Natiunilor Unite pentru Drept International, ceea ce i-a conferit un caracter mondial.

De precizat ca la elaborarea textului adoptat in 1974 au fost luate in conside­rare sugestiile formulate de institutiile bancare care nu erau reprezentate la CCI, dar ale caror propuneri au fost transmise acesteia prin intermediul Comisiei Natiunilor Unite pentru Drept International, ceea ce in final, i-a conferit o aplica­bilitate internationala.

Textul este din nou imbunatatit si adaptat cerintelor moderne in 1984 (Publi­catia nr. 400) si in 1993 (Publicatia nr. 500). Aceste revizuiri au fost necesare datorita noilor tehnici de producere si transmitere automata a datelor, mutatiilor in transportul international.

Studiile efectuate de Comisia CCI pentru Practica si Tehnica bancara privind imbunatatirea Regulilor si Uzantelor din 1984, au evidentiat ca aproximativ 50% din documentele prezentate pentru un acreditiv sunt respinse datorita neconcordantelor reale sau aparente. Astfel de situatii diminueaza eficienta utilizarii acreditivului si implicit au un impact financiar asupra partilor implicate, in acelasi context, s-a constatat cresterea marcanta a litigiilor in care sunt implicate acreditive.

Pentru rezolvarea acestor probleme, grupul de lucru pentru revizuirea Regulilor si Uzantelor nr. 400 a fost imputernicit:

* sa simplifice Regulile si Uzantele Uniforme nr. 400;

* sa cuprinda practicile bancare internationale, sa faciliteze si sa standardizeze practicile in evolutie;

* sa sporeasca integritatea si siguranta acreditivului prin intermediul prezum­tiei de irevocabilitate si clarificarea obligatiilor principale, nu numai pentru banca emitenta, dar si pentru banca confirmatoare;

* sa rezolve problemele referitoare la conditiile nedocumentare;

- sa enumere, in detaliu, elementele necesare pentru acceptarea fiecarui tip de document de transport.

Analiza comparata a ultimelor doua reglementari in materie este cuprinsa in Publicatia CCI nr. 511 - Acreditive: Reguli si Uzante Uniforme 500 si 400 Comparate.

REGLEMENT?RI. STANDARDIZARE

În decontarea tranzactiilor internationale acreditivul documentar ocupa un loc predominant - peste 70%. Larga sa utilizare este determinata de avantajele pe care le prezinta atat pentru exportator, cat si pentru importator.

Pentru ca cei implicati sa poata fructifica avantajele oferite de plata prin acreditiv documentar, este necesara cunoasterea regulilor si uzantelor in materie elaborate de CCI - Paris.

Acestea sunt:

* Reguli uniforme si practica acreditivelor documentare - CCI Publicatia nr. 500, revizuita in 1993 si care a inceput sa fie aplicata de la l ianuarie 1994. Banci din peste 170 de tari, inclusiv Romania, au aderat la aplicarea acestor reguli. In continuare, toate trimiterile din text referitoare la acreditivul documentar, sub forma "art..." se refera la Publicatia nr. 500 prezentata integral in anexa 1. Editia in limba engleza a Publicatiei 500 constituie textul oficial.

* Formulare standard privind acreditivele documentare - Publicatia 516, in care sunt prezentate formularele recomandate de CIC Paris pentru derularea pla­tilor prin acreditive documentare, modul de completare si intelesul termenilor utilizati, atat de comercianti, cat si de banci, in spiritul Publicatiei nr. 500. Ca urmare a dezvoltarii sistemelor de teletransmitere a documentelor, datelor etc. prin sisteme automate, atat in Publicatia nr. 500 cat si in Publicatia 516 se fac precizari privind utilizarea acestora in platile internationale.

* A/T 700 Message Formats, elaborate de Society for Worldwide Interbank Finan­cial Telecomunication (SWIFT) cuprinde formatele de Teletransmisie Standard pentru acreditivele documentare. În acest mod, preocuparile privind standardizarea acopera atat spatiul intoc­mirii documentelor cat si al transmiterii, intre acestea existand o stricta corelatie din punct de vedere al terminologiei utilizate, specifice Publicatiei nr. 500.

Referitor la Formularele Standard privind acreditivele documentare se fac urmatoarele recomandari generale:

Securitatea formularului

* Individual si prin colaborare mutuala, bancile trebuie sa continue efortul lor pentru combaterea fraudei in domeniu. Este o obligatie a bancilor avizatoare notificatoare de a verifica cu o grija rezonabila autenticitatea aparenta a acreditivului (art. 7 a).

* Se recomanda ferm ca:

* Originalul AD pentru Beneficiar si

* Originalul AD pentru Banca Notificatoare sa fie tiparite pe hartie ce asigura securitatea inscrisului, iar tehnoredactarea sa fie realizata potrivit:

* Formular Standard pentru emiterea acreditivului documentar

* Formular Standard de continuare a acreditivului documentar

* Formular Standard pentru amendamente la acreditivul documentar

Prezentare generala

Acreditivul documentar (Letter of Credit, L/ C) este modalitatea de plata cea mai frecvent utilizata in tranzactiile internationale, fiind solicitat in mod deosebit in cazul contractelor de valoare ridicata sau atunci cand exista indoieli in ceea ce priveste solvabilitatea partenerului/ partenerilor de afaceri (principalul avantaj al acestei tehnici de plata fiind garantia pe care o ofera celor implicati - exportator, importator, banci - cu referire la apararea intereselor acestora in procesul efectuarii de plati, fara a mai lua in calcul faptul ca buna sa executare cere din partea exportatorului o munca de administrare riguroasa - avand consecinte benefice in buna desfasurare a relatiilor contractule datorita obligativitatii de respectare a clauzelor de acreditiv - iar din partea importatorului suportarea de costuri specifice, motiv pentru care se afirma ca, acreditivul documentar constituie un mijloc de siguranta si de control reciproc, avand drept scop sa asigure pe vanzator ca va incasa contravaloarea marfurilor livrate, daca a efectuat livrarea in termenii si in conditiile stabilite de cumparator.

El reprezinta angajamentul ferm asumat de catre o banca (emitenta, ordonatoare) la ordinul/ cererea si in conformitate cu instructiuni precise transmise catre aceasta, in contul clientului sau (exportatorul), de a plati o anumita suma de bani (reprezentand contravaloarea exportului) catre o terta persoana (beneficiarul acreditivului, vanzatorul) contra documentelor atestand efectuarea obligatiei (livrarea marfii) pe care exportatorul se obliga sa le emita si sa le prezinte in conditiile si termenele stabilite de ordonatorul acreditivului. In plus exista posibilitatea ca banca emitenta/ ordonatoare sa plateasca sau sa accepte, ca urmare a ordinului dat de beneficiarul acreditivului, cambii care au fost trase de catre beneficiar, sa accepte sau sa negocieze cambii.

In derularea unui acreditiv documentar sunt implicate 4 parti, si anume:

- ordonatorul (importatorul/ cumparatorul), cel care solicita bancii sale deschiderea acreditivului documentar - pentru acesta acreditivul consta intr-o declaratie de plata irevocabila in favoarea expostatorului, conditionata de prezentarea documentelor, solicitate contractual si inserate drept clauze de acreditiv, de catre beneficiar la banca sa;

- banca emitenta (banca importatorului), cea care la solicitarea importatorului isi asuma angajamentul de plata;

- beneficiarul acreditivului (exportatorul/ vanzatorul), cel in favoarea caruia a fost deschis acreditivul si cel care prezinta setul de documente in banca in vederea incasarii contravalorii marfurilor livrate - pentru acesta acreditivul documentar apare ca o promisiune irevocabila de plata din partea unei banci, conditionata de prezentarea de catre el, intr-un anumit termen, a setului de documente care atesta expeditia marfii sau care sunt solicitate expres contractual si se reflecta in conditiile de derulare a acreditivului documentar;

- banca exportatorului (banca avizatoare/ notificatoare/ platitoare/ negociatoare), cea care il deserveste pe beneficiarul acreditivului.