Pagina documente » Stiinte Economice » Politica de comunicare la XYZ in sezonul competitional 2003-2004

Despre lucrare

lucrare-licenta-politica-de-comunicare-la-xyz-in-sezonul-competitional-2003-2004
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-politica-de-comunicare-la-xyz-in-sezonul-competitional-2003-2004


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE
5


CAP. 1 IMPACTUL MARKETINGULUI ASUPRA FOTBALULUI
6
1.1. Sportul si contributia sa asupra societatii
6
1.2. Mass - media sportiva
8
1.3. Consumatorul de sport
9
1.4. Tipurile de organizatii sportive
11
1.5. Fotbalul - sportul nr. 1 in Rominia
13
1.6. Caracteristicile serviciului fotbal
18
1.7. Marketingul sportiv
19
1.8. Impactul marketingului aplicat in fotbal asupra economiei
21


CAP. 2 MIX-UL DE MARKETING iN FOTBAL
27
2.1. Politica de produs
27
2.2. Politica de pret
35
2.3 Politica de distributie
38
2. 4 Politica de promovare
41


CAP. 3. PREZENTAREA FC DINAMO BUCURESTI
46
3.1. Istoric FC Dinamo Bucuresti
46
3.1.1. De la inceputuri si pina in anii 70
46
3.1.2. Anii 80
48
3.1.3. Anii 90
49
3.1.4. Anii 00
52
3.2. Palmaresul lui FC Dinamo Bucuresti
55
3.2.1. Campionatul intern (17 titluri)
55
3.2.2. Cupa Rominiei (11 titluri)
55
3.2.3. Bilantul rezultatelor obtinute de FC Dinamo Bucuresti in Cupele Europene
56
3.2.3.1. Cupa Campionilor (15 participari)
56
3.2.3.2. Cupa Cupelor (5 participari)
57
3.2.3.3. Cupa UEFA (15 participari)
58
3.3. Cei mai valorosi jucatori din istoria FC Dinamo Bucuresti
59
3.4. FC Dinamo Bucuresti in sezonul competitional 2003 - 2004
62
3.4.1. Lotul de jucatori
62
3.4.2. Staff-ul tehnic
64


CAP. 4. POLITICA DE COMUNICARE LA FC DINAMO BUCURESTI
65
4.1. Comunicarea in marketingul sportiv
65
4.2. Particularizare: FC Dinamo Bucuresti
69
4.3. Politica de comunicare sustinuta de FC Dinamo Bucuresti in sezonul
competitional 2003-2004
72
4.3.1. Tehnici de comunicare in marketingul sportiv
73
4.3.1.1. Sponsorizarea
74
4.3.1.2. Relatiile publice
77
4.3.1.2.1. Dineuri oficiale
78
4.3.1.2.2. Lansari de stiri (comunicate de presa)
78
4.3.1.2.3. Conferinte de presa
79
4.3.1.2.4. Fan-cluburi
79
4.3.1.2.5. Folosirea unor purtatori de cuvint specializati
80
4.3.1.2.6. Actiuni umanitare
80
4.3.1.2.7. intilniri
81
4.3.1.2.8. Articole de importanta caracteristica
81
4.3.1.2.9. Sarbatorirea ocaziilor speciale
82
4.3.1.2.10. Distinctii cistigate
83
4.3.1.2.11. Ultima victorie in campionat
83
4.3.1.3. Promovarea vinzarilor
83
4.3.1.3.1. Reducerile temporare de pret
84
4.3.1.3.2. Facilitati acordate consumatorilor de sport
85
4.3.1.3.3. Primele si cadourile
86
4.3.1.3.4. Concursurile si jocurile promotionale
86
4.3.1.3.5. Tehnicile de punere in valoare a produselor la locul vinzarii
87
4.3.1.4. Publicitatea
89
4.3.1.4.1. Publicitatea prin sport
89
4.3.1.4.2. Publicitatea pentru sport
90
4.3.1.4.2.1. Publicitatea la radio si televiziune (broadcastingul)
91
4.3.1.4.2.2. Afisajul si publicitatea exterioara
92
4.3.1.4.2.3. Publicitatea prin tiparituri
92
4.3.1.4.2.4. Publicitatea speciala
93
4.3.1.4.2.5. Sistemele de adresare publica
93
4.3.1.4.2.6. Publicitatea prin internet
93
4.3.1.5. Comunicarea prin eveniment
96
4.4. Concluzii
99
BIBLIOGRAFIE
101

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INTRODUCERE

Lucrarea de fata, a doua de acest gen creata sub indrumarea d-lui conf. univ. dr. Laurentiu-Dan Anghel, de la Catedra de Marketing din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti, urmareste sa evidentieze legatura dintre marketing si sport, in general, si cea dintre marketing si fotbal, in special.

Sportul face parte dintre cele mai fertile domenii pentru crearea si aplicarea unor instrumente de comunicare in marketing. Rolurile marketingului in sport sunt bine conturate: atragerea fondurilor si consumatorilor de sport, comunicarea cu partile direct interesate, promovarea imaginii, punerea in valoare a resurselor organizatiei, orientarea organizatiei catre tendintele internationale.

Datorita reactiilor emotionale puternice pe care le declanseaza si efectului de socializare, fotbalul este sportul-rege din Romania. Cum anul 2004 a apartinut echipei de fotbal FC Dinamo Bucuresti, prin obtinerea eventului, lucrarea de fata s-a oprit asupra acestui club.

Despre FC Dinamo Bucuresti s-au scris multe, dar subiectul este departe de a fi epuizat. În 1994, Asociatia Fotbal Club Dinamo Bucuresti a fost infiintata ca persoana juridica de drept privat, fara scop patrimonial. Activitatea Consiliului de Administratie al F.C. Dinamo Bucuresti a cunoscut noi sensuri in materie de management, marketing si comunicare, incepand din primavara anului 1999, mai exact de la alegerea domnului Nicolae Badea in functia de presedinte al C.A. În acea perioada au fost demarate primele programe de marketing, imagine si comunicare.

Politica de comunicare a clubului din Soseaua Stefan cel Mare este de departe cea mai bine realizata de pe piata interna, fiind creata dupa modelele marilor cluburi europene. Deoarece in fotbalul intern, comunicarea are un impact puternic atunci cand se impleteste cu performanta, cele doua au contribuit impreuna in sezonul competitional 2003-2004 la consolidarea imaginii clubului, acesta adjudecandu-si cel de-al 17-lea trofeu din campionatul intern si cea de-a 11 Cupa a Romaniei.

Autorul

Bucuresti, februarie 2005

CAP. 1. IMPACTUL MARKETINGULUI ASUPRA FOTBALULUI

1.1. Sportul si contributia sa asupra societatii

« Sportul reprezinta o mare cucerire umana, finalmente urmarind realizarea unei armonii depline intre frumusetea trasaturilor fizice si a celor spirituale ». [1 Mihalache, Marin, Sportul in arta romaneasca, Editura Stadion, Bucuresti, 1974, p. 17]

Pentru a intelege mai bine ce este sportul, trebuie lamurita diferenta dintre activitatea fizica si sport. Activitatea fizica reprezinta punctul de plecare al tuturor activitatilor umane, inclusiv al sportului, pe cand sportul este “o activitate fizica institutionalizata cu elemente de competitie, in care performanta fizico-psihica este importanta ca rezultat, iar participarea este guvernata de reguli care emana de la organizatii sportive oficiale”. [2 Oprisan, Virginia, Marketing si comunicare in sport, Editura Uranus, Bucuresti, 2002, p. 34]

Sportul detine poate, pozitia cea mai privilegiata din lume, prin nivelul ridicat de interes si gradul de implicare foarte mare al consumatorilor. Oameni de pretutindeni considera ca se pricep la sport, comenteaza evolutia acestuia si traiesc la intensitate maxima fiecare etapa a sa, varsand adesea lacrimi de fericire sau de tristete, in functie de rezultatele pe care acesta le aduce. Nici o alta activitate din lume nu implica un angrenaj sentimental atat de mare si o identificare la nivel personal asa de ridicata. Raportul organizatiei Miller Brewing Company, intitulat „Miller Lite cu privire la atitudinile americane fata de sport” [3 Miller Brewing Company, Miller Lite Report on American Attitudes Towards Sports, Milwaukee, ’83] este foarte sugestiv in acest sens. La intrebarea: “Credeti ca ati putea juca intr-o echipa profesionista daca v-ati antrena?” - 52% din respondenti au raspuns “Da”. La intrebarea “Considerati ca v-ati descurca mai bine decat majoritatea arbitrilor daca ati arbitra?” – 74% din respondenti au raspuns “Da”, iar la intrebarea “Considerati ca ati putea antrena mai bine decat un antrenor obisnuit?” – 51% din respondenti au raspuns afirmativ.

Castigarea unui meci de fotbal decisiv de catre echipa favorita, ii determina pe suporteri sa se simta in centrul universului, sa se bucure ca si cand ar detine cheia tuturor succeselor. Fotbalul poate actiona diferit asupra consumatorilor, in functie de rezultatele obtinute. Daca acestea sunt pozitive, fotbalul devine un motiv de bucurie si relaxare, dar daca sunt negative, acesta reprezinta un factor de enervare sau de tristete.

Unele forme de sport (snowboard-ul, schiul extrem, scuba diving-ul, surf-ul) au aparut ca urmare a nevoii de libertate a indivizilor, de indepartare a barierelor sociale, reprezentand un mod de protest fata de lumea din jur.

Sportul ocupa un loc la granita domeniilor economic, social si cultural. Domeniile economic si social se intrepatrund destul de usor, influentandu-se reciproc.

Aportul social al sportului este foarte vizibil, cuprinzand autorealizarea, disciplina, competitia, sucesul, munca, o subcultura specifica si un stil de viata care pune in prim-plan comunicarea cu ceilalti. Sportul contribuie la cresterea bunastarii sociale prin optiunile pe care le ofera pentru petrecerea timpului liber si prin imbunatatirea sanatatii consumatorilor sai.

Aportul in economie al sportului rezulta din legatura directa dintre sport, calitatea vietii si cresterea economica. Legatura rezulta ca urmare a faptului ca este cei mai importanti indicatori ai cresterii economice, durata timpului liber si speranta medie de viata, sunt determinati in mare masura de activitatile sportive. Sportul influenteaza domeniul economic prin cresterea pietei muncii si a consumului.

Practicarea sportului sau urmarirea competitiilor sportive contribuie la obtinerea sentimentului de satisfactie personala. Participarea consumatorului la sport conduce la socializare (dezvoltarea abilitatilor si cunostintelor), implicare (afectiva – a placea sau nu un sport, cognitiva – a cunoaste informatii despre/din sport, comportamentala – a practica activ sau pasiv un sport) si la angajare – se refera la intensitatea implicarii emotionale intr-un sport.

Cheltuielile facute pentru achizitionarea produselor si serviciilor sportive reflecta standardul de viata al societatii. În tarile dezvoltate din Europa, ponderea cheltuielilor legate de sport reprezinta aproximativ 2% din totalul cheltuielilor de consum. Structura cheltuielilor pe care le implica sportul este formata din:

? Cheltuieli rezultate ca urmare a participarii active la sport, in calitate de practicant al unui sport (cotizatii la club, cheltuieli de informare, de asigurare, de cazare si transport, cheltuieli pentru procurarea echipamentelor si materialelor sportive, cheltuieli pentru serviciile prestate de furnizori, cheltuieli pentru utilizarea terenurilor de sport);

? Cheltuieli legate de participarea pasiva la sport, in calitate de spectator (cheltuieli cu deplasarea, cheltuieli facute pentru achizitionarea produselor de consum aflate la locul desfasurarii competitiei);

? Cheltuieli facute cu pariurile sportive.

Aceste cheltuieli contribuie la cresterea sperantei de viata a indivizilor, ca urmare a imbunatatirii starii generale a sanatatii, la ocuparea timpului liber, la cresterea educatiei sportive individuale, la dezvoltarea industriei sportului si la crearea unor noi locuri de munca.

Indiferent daca atractia magica a evenimentelor sportive provine dintr-o nevoie colectiva reala sau este rezultatul unei manipulari subtile prin divertisment, ea a determinat la nivel psihologic o noua pozitionare a sportului, iar la nivelul societatii, evolutia catre o industrie cu trasaturi distincte. [4 Oprisan, Virginia, Marketing si comunicare in sport, Editura Uranus, Bucuresti, 2002, p. 15]

1.2. Mass – media sportiva

Cu toate dimensiunile ei modeste, nici o alta industrie in afara de cea sportiva, nu se bucura de o vizibilitate mai mare la televiziune: ¼ din timpul destinat stirilor pe majoritatea posturilor TV, la care se adauga transmisiile sportive separate.

Media scrisa dedica zilnic acestei industrii aproximativ cateva pagini in fiecare ziar local si national, la care se adauga suplimentele sportive.

Televiziunile isi disputa drepturile de transmisii sportive pe care le platesc organizatorilor de competitii majore (Comitetul Olimpic Roman, federatiile internationale, nationale, ligi si echipe) cu sume din ce in ce mai mari.

Drepturile de transmisii/retransmisii sportive sunt negociate pe piata specializata. Aceasta poate imbraca urmatoarele forme:

? Monopol (o organizatie sportiva ofertanta, mai multe canale solicitante);

? Monopson (un canal TV, mai multe oferte);