Pagina documente » Turism, Sport » Potentialul turistic al defileului Toplita - Deda

Despre lucrare

lucrare-licenta-potentialul-turistic-al-defileului-toplita-deda
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-potentialul-turistic-al-defileului-toplita-deda


Cuprins

CUPRINS:
Introducere
1. Pozitie geografica, limite
2. Potentialul turistic natural
2.1 Potentialul turistic al reliefului
2.2 Obiective turistice hidrografice
2.3 Potentialul turistic al climei
2.4 Flora si fauna
2.5 Rezervatii naturale si monumente ale naturii
3. Potentialul turistic antropic
3.1 Asezarile umane
3.2 Edificii religioase
3.3 Obiective culturale
3.4 Edificii economice cu functie turistica
3.5 Monumente si busturi
3.6 Activitati umane cu functie artistica, manifestari culturale, obiective etnografice
4. Infrastructura
4.1 Baza de cazare si alimentatie publica
4.2 Infrastructura de transport, trasee turistice in zona
4.3 Baza de agrement si cura
4.4 Infrastructura generala
5. Circulatia turistica
6. Tipuri si forme de turism
7. Propuneri
8. Concluzii
Bibliografie

EXTRAS DIN DOCUMENT

? Introducere

Turismul ca fenomen, forma de valorificare intr-o maniera aparte a resurselor naturale si patrimoniului antropic, a devenit in secolul trecut ramura economica cu impact major asupra lumii contemporane. Ansamblul conditiilor naturale si contextul social-economic si istoric in care a evoluat Romania s-au constituit ca premise cu o favorabilitate diferentiata in dezvoltarea acestui fenomen complex.

Cu privire la lucrarea de fata, am incercat sa scot in evidenta potentialul turistic al Defileului Toplita-Deda, atat cel natural cat si cel antropic, nevalorificat in totalitate.

Originalitatea, complexitatea si unele elemente de unicat a spatiului geografic, nelipsita prezenta ospitaliera a peisajului umanizat, valorile culturale si istorice ale orasului Toplita, factorii climatici favorabili recreerii, fac din aceasta zona, locul unde orice turist, fie el roman sau strain, avizat sau nu, poate sa-si satisfaca atat nevoile fizice cat si psihice.

Orasul Toplita, situat la intrarea in defileu, detine functia de statiune balneoclimaterica, renumita pentru apele mezotermale. Tot aici, istoria permanentei populatiei este dovedita si prin urmele cetatii dacice Sangidava. În apropierea orasului exista locuri special amenajate pentru pescuit si vanatoare.

Prezenta izvoarelor termale de la Toplita, edificiile religioase – Manastirea Doamnei(1658-ctitorie a Doamnei Safta, sotia domnitorului Moldovei Gh. Stefan), Manastirea Sfantul Prooroc Ilie(1847-ctitorie a primului Patriarh al Romaniei, Miron Cristea), Monumentul-mausoleu de la Gura Secului; relieful dat de versantii inalti si deosebit de abrupti, stancile sub forma de turnuri si piramide de la Gudia precum si muntii ce marginesc acest defileu(Calimani si Ghurghiu) sunt cateva elemente ale zestrei turistice a defileului.

Acestea pot fi argumentele pentru care Defileul Toplita-Deda merita sa fie vizitat si de ce nu, cunoscut.

1. Pozitia Geografica, limite

Între Toplita si Deda, pe o lungime de circa 40 de km, Muresul strabate primul sau defileu axat in zona de intalnire a acumularilor de lave si piroclastite din aparatele vulcanice ale Muntilor Calimani in Nord si Gurghiului in Sud, facand legatura intre depresiunea tectonica a Toplitei si bazinul Transilvaniei.

2. Potentialul Turistic Natural

-aspecte generale-

Este unul dintre cele doua parti ale potentialului turistic, cuprinzand cadrul natural si componentele acestuia, dintr-un teritoriu. Ansamblul cadrului natural sau elementele apartinatoare acestuia sunt capabile de a exercita atractie asupra unui segment de turisti efectivi sau potentiali.

Stanci din andezit

Aici, potentialul turistic natural este dat de originalitatea si complexitatea elementelor de unicat ale peisajului geografic din lungul vaii. Natura ofera tablouri de un pitoresc deosebit, la realizarea caruia contribuie deopotriva apa murmurand a Muresului, stancile violete de andezit cu forme curioase de turnuri si ziduri care ies din verdele intunecat al padurilor de molid sau din galben-albul palcurilor de mesteceni.

Intrarea in defileu la Toplita

2.1 Potentialul Turistic al Reliefului

Relieful, cea mai bogata si variata resursa activa a globului terestru, alcatuieste coloana vertebrala a peisajului.

Factor omniprezent, ofera cadrul activitatii recreative. Elementele reliefului sunt implicate in creionarea trasaturilor atractive ale altor elemente ale cadrului natural, de ordin hidrologic, climatic sau biotic. Influenta este insa reciproca, resursele atractive ale reliefului imbogatindu-se prin aportul acesteia.

Importanta reliefului pentru turism este ilustrata inainte de toate, prin numarul apreciabil al formelor care, la nivel individual sau al asocierii peisagistice, etaleaza atractii multiple.

Cu privire la geneza defileului,aceasta este pusa pe seama captarii, unii cercetatori admitand ca defileul s-a format in levantian (Sawicki L. 1912) anterior formarii terasei de 40m a Muresului (Wachner H. 1929) sau ca adancirea lui este cu totul recenta. Se admite de asemenea ca ar corespunde unei vai de eroziune formata intr-o depresiune intracolinara, modelata in ultima treime a pliocenului (Bulla B. 1943) sau existentei unei stramtori lacustre pliocene care a servit ca deversor a lacului din Giurgeu.

Traian Naum si Mihai Iancu apreciaza ca valea transversala a Muresului nu este un simplu culoar si nici nu constituie un defileu continuu in acest sector; fiind formata din bazinete tectonice separate de stramtori inguste cu aspect de chei. În dezvoltarea acestui sector de vale se impune distingerea a trei etape:

a) Etapa anterioara barajului vulcanic.

Cristalinul de pe latura interna a geosinclinalului carpatic oriental a suferit o fragmentare si o afundare in faza de formare a bazinului Transilvaniei, fiind acoperit ulterior cu depozitele pliocenului vechi care se afla sub cuvertura de aglomerate vulcanice in spatiul defileului si apar la zi la extremitatile acestuia. În aceasta etapa se instalase si functiona un lac in depresiunea Toplita, cu nivel variabil, fapt care se constata dupa natura si dispozitia depozitelor.

b) Etapa barajului vulcanic.

Eruptiile vulcanice apar inca din sarmatian pe linia majora de ruptura a fundamentului cristalin si se desfasoara intermitent, cu faze de explozii pe anumite sectoare. Din analiza datelor de teren se constata ca centrii principali de eruptie existau de o parte si de alta a acestui culoar depresionar, adica in Calimani si Fancel ; cuvertura de depozite vulcanice de tipul aglomeratelor si mai putin scurgerile de lave sau raspandit si in cadrul culoarului depresionar preexistent al Muresului.

Bazinetele intravulcanice Stanceni, Neagra, Lunca Bradului, Rastolita, se caracterizeaza prin functionarea ca piete de adunare a apelor si ca urmare prin prezenta depozitelor vulcanogen-sedimentare, deci poseda un material de umplutura ; ele au existat ca bazinete lacustre in timpul pliocenului cat si a cuaternarului inferior. În fazele activitatii vulcanice si dupa incetarea definitiva a acesteia, apele temporare si permanente au erodat, transportat si depus fragmente de roci andezitice provenite din distrugerea aparatelor, a curgerilor de lava sau a altor formatiuni vulcanice primare.