Pagina documente » Turism, Sport » Potentialul turistic al sistemului teritorial Horezu

Despre lucrare

lucrare-licenta-potentialul-turistic-al-sistemului-teritorial-horezu
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-potentialul-turistic-al-sistemului-teritorial-horezu


Cuprins

Cuprins
I. INTRODUCERE
II. POZITIA FIZICO-GEOGRAFICA IN SISTEMUL TERITORIAL HOREZU
II.1 POZITIA FIZICO-GEOGRAFICA SI LIMITELE
II.2 UNITATILE ADMINISTRATIV TERITORIALE
III. POTENTIALUL TURISTIC AL SISTEMULUI TERITORIAL HOREZU
III.1 POTENTIALUL TURISTIC NATURAL
III.1.1 POTENTIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI
III.1.1.1 CHEILE BISTRITEI
III.1.1.2 PESTERA LILIECILOR
III.1.1.3 CHEILE OLTETULUI
III.1.1.4 PESTERA POLOVRAGI
III.1.1.5 CHEILE GALBENULUI
III.1.1.6 PESTERA MUIERILOR DE LA BAIA DE FIER
III.1.1.7 POTENTIALUL TURISTIC FORME BIZARE DE RELIEF
III.1.2 POTENTIALUL TURISTIC AL CLIMEI
III.1.3 POTENTIALUL TURISTIC HIDROGRAFIC
III.1.4 POTENTIALUL ATRACTIV AL VEGETATIEI
IV. REZERVATIA SI MONUMENTE ALE NATURII
IV.1 POTENTIALUL ATRACTIV AL FAUNEI
IV.2 POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC
IV.2.1 EDIFICII ISTORICE
IV.2.2 EDIFICII RELIGIOASE
IV.2.3 EDIFICII CULTURALE
IV.2.4 MONUMENTELE
IV.2.5 OBIECTIVE TURISTICE PROPRIU-ZISE
IV.2.6 PATRIMONIUL TURISTIC ETNOGRAFIC
IV.2.7 ACTIVITATI UMANE CU FUNCTIE ATRACTIVA
V. ECHIPAREA TERITORIALA
V.1 BAZA DE CAZARE
V.1.1 MOTELURILE
V.1.2 CABANELE
V.1.3 CAMPINGURILE
V.1.4 CASELE PARTICULARE (AGROTURISM)
V.1.5 ALTE BAZE DE CAZARE
V.2 BAZA DE AGREMENT
V.3 INFRASTRUCTURACASE MEMORIALE
VI. TIPURI SI FORME DE TURISM
VI.1 TIPURI DE TURISM
VI.1.1 TURISMUL DE RECREERE
VI.1.2 TURISMUL CULTURAL
VI.1.3 TURISM POLIVALENT
VI.2 FORMELE DE TURISM
VI.2.1 DURATA
VI.2.2 DUPA CRITERIUL ORGANIZATORIC
VI.2.3 MODUL DE DESFASURARE
VI.2.4 MIJLOACELE DE TRANSPORT
VII. CIRCULATIA TURISTICA
VIII. BIBLIOGRAFIA

EXTRAS DIN DOCUMENT

?{p}

?INTRODUCERE

Lucrarea de fata este o incercare de caracterizare a zonei turistice Horezu si regiunile invecinate acesteia.

Am dorit sa punem in valoare numeroasele obiective turistice naturale si antropice, care au condus la valorificarea traditiei turistice locale. În acest sens, lucrarea isi propune sa ofere o imagine integrala asupra resurselor turistice alei zonei, prin descrierea detaliata a tuturor obiectivelor turistice de larg interes si prin caracterizarea evolutiei fenomenului turistic in toata amplitudinea si diversitatea sa.

Tema aleasa, avand in fata realitatea concreta si datele pe care acesta le poate oferi, doreste ca prin studiul de fata sa aduca o contributie la cunoasterea si implicit, la dezvoltarea zonei turistice Horezu si regiunilor invecinate acesteia, posesoare ale unui patrimoniu turistic exceptional si ale unei pozitii geografice privilegiate in cadrul tarii, datorita cailor de acces dinspre Valea Oltului. Aceasta regiune geografica se constituie intr-un areal turistic de maxima atractie pentru vizitatorii din tara si din strainatate.

Avand in vedere ca scopul lucrarii consta in incercarea de evaluare si valorificare optima a disponibilitatilor specifice din zona se doreste si axarea pe prezentarea si analizarea atractiilor turistice, pe studierea posibilitatilor de transformare a obiectivelor turistice potentiale in oferta turistica valoroasa. Se mai pune accent si pe caracterizarea evolutiei actuale a fluxului turistic si a conjucturii turistice, precum si pe o serie de date referitoare la eficienta bazei de cazare, de agrement si turism, precum si a infrastructurii din zona.

Lucrarea doreste sa puna la indemana iubitorilor de natura, istorie, arta si frumos o calauza, un ghid de insusire a cunostintelor si de punere in valoare a potentialului turistic. Iar celor ce inca nu au vizitat zona si nu cunosc frumusetea bogatiilor si diversitatea potentialului turistic o deschidere spre cunoastere.

Pentru realizarea acestei lucrari am efectuat studii de teren in zona, am consultat literatura de specialitate existenta. În cadrul activitatii desfasurate in teren am strans date de la institutii si specialisti in domeniul cultural-artistic care activeaza in zona.

Fara a avea pretentia de a fi epuizat toate aspectele cu privire la potentialul turistic in zona studiata, prin aceasta lucrare doresc sa aduc un aport in cunoasterea eficienta a diverselor obiective si elemente turistice cu valoare geografica, istorica, de cultura si arta.

Prin aceasta cale adresez multumiri domnului profesor dr. Mac I. indrumatorul stiintific a lucrarii prezente, doamnei asistente Kelp Loredana si celorlalte cadre didactice, primariei Horezu, care prin competenta profesionala m-au ajutat la elaborarea acestei lucrari.

CAP.1 POZITIA FIZICO-GEOGRAFIC? ÎN SISTEMUL TERITORIAL HOREZU

1.1. POZITIA FIZICO-GEOGRAFIC? SI LIMITELE

Foto 1. Vedere asupra comunei Polovragi si asupra unitatilor de relief limitrofe.

Caracteristicile naturale ale unui spatiu geografic sunt determinate intotdeauna de pozitia geografica. Stabilirea pozitiei geografice si a limitelor pentru analiza geografica este considerata element de referinta. Astfel, se vor lua in considerare fiecare element care poate contribui la definirea pozitiei geografice si a raporturilor cu unitatile limitrofe.

Zona turistica Horezu cu regiunile inconjuratoare ale acesteia, este situata in partea de sud-vest a tarii si se incadreaza din punct de vedere administrativ in doua judete: in nord-vestul judetului Valcea si in nord-estul judetului Gorj. Unitatile geografice din care fac parte partial sunt Subcarpatii Valcii si nord-estul Subcarpatilor Gorjului.

Pozitionarea geografica a sistemului teritorial Horezu incadrata in Depresiunea Horezu-Polovragi este strict legata de unitatile morfologice bine definite ce o inconjoara: Muntii Parang si Muntii Capatanii in nord (din grupa Parang a Carpatilor Meridionali) si magurile aferente Subcarpatilor Getici la sud.

Altitudinile medii de la nord la sud, dinspre Muntii Parang si Capatanii spre Podisul Getic, altitudinile variaza cu aproximativ 200m (aproximativ 800 m in partea nordica pana la circa 600 m in partea sudica).

Conditiile fizico-geografice specifice au determinat aparitia unor depresiuni sau a unor bazinete de erozine. În aceste zone de largire a numeroaselor vai (ex: Costesti, Bistrita, Luncavat, Marita, Cerna, Taraia, Oltet, Galbenu, etc.) ce coboara din Carpati s-au constituit asezari umane: Costesti, Bistrita, Maldaresti, Horezu, Vaideeni, Marita, Rugetu, Polovragi, Baia de Fier, Poienari, etc.

Numeroasele artere hidrolografice impreuna cu afluentii lor duc la crearea unor conditii favorabile de dezvoltare umana, asigurand necesarul de apa. Aceste retele hidrografice au o scurgere permanenta determinata de existenta unor numeroase ape subterane, izvoare si datorita unui regim pluviometric echilibrat.

Influentele climatice sunt diferite, in functie de localizare, de la nord la sud. În partea nordica apare un climat mai rece influentat de regiunea inalta a Muntilor Capatanii si Parang, iar in sud climatul e influientat de patrunderea maselor de aer submediteraneaene. Regimul climatic al depresiunilor este unul de adapost, inregistrandu-se si inversiuni termice.

Caracteristicile fizico-geografice ale zonei studiate, conditionate de asezarea sa, au determinat inca din cele mai vechi timpuri o circulatie intensa, o retea densa de drumuri, devenind cu timpul o importanta zona turistica.

Limitele acestei zone au un caracter neuniform si sunt stabilite conventional. În nord limita este data de curba hipsometrica de 800 m altitudine, in sudul Muntilor Parang si Capatanii. De la vest la est limita este trasata intre paraul Galbenu si paraul Costesti iar limita sudica a zonei este data de magurile subcarpatice Getice.

Limita nordica corespunde astfel dealurilor si inaltimilor care au altitudine de aproximativ 800 m. Astfel, de la vest spre est intalnim Dealul Sohodol (955m) la nord de Baia de Fier intre Galbenu si Oltet; spre est limita urmareste Dealul Cioaca Padesului (870 m) care se intinde intre Oltet si Taraia; in continuare limita urmareste Poienile Plaiului extinse intre Cerna si Marita ajungand in Muntele Capela (816m) intre vaile raurilor Plopilor si Luncavat. Urmeaza la nord de localitatea Vaideeni intre paraiele Luncavat si Ursani la altitudinea de 830 m, Dealul Mare.

În continuare limita trece la nord de Romanii de Sus prin Capul Piscului (845 m) intre vaile Ramesti si Lunga, trece la nord-vest de localitatea Bistrita prin punctul numit La Arie (835 m), de aici trece pe la nord de Pietreni pana la paraul Costeasti.

Limita estica, de la nord la sud urmeaza o serie de inaltimi care descresc progresiv. Astfel, la vest de Pietreni, limita trece prin Varful Magurii (807 m), trece la nord-vest de Costesti prin Coasta Rea (628 m) si Magura (611 m).

Limita sudica, de la est spre vest corespunde inaltimi de aproximativ 600 m. Astfel, la sud de Tomsani limita trece prin punctul cu inaltimea de 568 m traverseaza paraul Romanilor se continua la sud de Maldaresti trecand Magura Slatioarei (768 m) intre Luncavat si Cerna, la sud de localitatea Slatioara. De aici, limita continua spre vest pe la sud de Mogesti prin Dealul Greci (594 m) urmat de Coasta Mare (546 m) la sud-vest de localitatea Milostea. Situandu-se permanent cam la aceeasi altitudine, limita urmareste Dealul Muierii (560 m) situat la vest de Valea Oltetului si Rapa Gerghinii (560 m) la sud de localitatea Poienari.

Limita vestica este data de Valea Galbenului insotita de la nord la sud de versantii Plaiului Lung (551 m) si ai inaltimilor Cernadiei (702 m) la vest de Baia de Fier.

1.2. UNIT?TILE ADMINISTRATIV TERITORIALE