Pagina documente » Stiinte Economice » Presiunea fiscala in economia de piata si efectul acesteia asupra agentilor economici

Despre lucrare

lucrare-licenta-presiunea-fiscala-in-economia-de-piata-si-efectul-acesteia-asupra-agentilor-economici
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-presiunea-fiscala-in-economia-de-piata-si-efectul-acesteia-asupra-agentilor-economici


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL 1. PRESIUNEA FISCALA: GENEZA......4
1.1 Conceptul de presiune fiscala............4
1.1.1 Interpretarea presiunii fiscale..5
1.1.2 Efectele presiunii fiscale............7
1.2 Evolutia presiunii fiscale pe plan national....11
1.3 Evolutia presiunii fiscale pe plan international...........16
CAPITOLUL 2. POLITICI FISCALE UTILIZATE IN RELANSAREA ECONOMICA............19
2.1 Politica fiscala de stabilizare automata in cadrul unei politici de deficit spending.22
2.2 Politica fiscala de tip tax cut keynesian........24
2.3 Politica fiscala conbinata cu politica parafiscala............25
2.4 Politica fiscala compensatorie............44
2.5 Politica fiscala si deficitul bugetar sistematic..44
2.6 Politica fiscala si economia ofertei.....44
CAPITOLUL 3. ANALIZA FINALITATII SISTEMULUI FISCAL
....44
3.1 Efectele presiunii fiscala............38
3.1.1 Efectele presiunii fiscale asupra productiei .77
3.1.2 Efectele globale ale variatiei bugetuluii asupra activitatii economice............33
3.1.3 Efectele presiunii fiscale asupra puterii de cumparare...........33
3.2 Reducerea presiunii fiscale si a puterii presiunii parafiscale........44
3.2.1 Reducerea presiunii fiscale.............44
3.2.2 Reducerea presiunii parafiscale.....33
3.3 Relatia dintre presiunea fsicala si fluxul global al incasarilor fiscale.........44
3.3.1 Fundamentul teroretic al legii Laffer....44
3.3.2 Elaborarea si analiza curbei lui Laffer..........55
CAPITOLUL 4. ANALIZA PRESIUNII FISCALE:.....44
4.1 Presiunea fiscala in termeni de flux....23
4.1.1 Baza informationala necesara ecaluarii.......44
4.1.2 Indici de referinta.............44
4.2 Presiunea fiscala in termeni de indici..33
4.2.1 Analiza bazelor de raportare..........34
4.2.2 Indici de analiza.33
CAPITOLUL 5. STUDIUL DE CAZ PRIVIND PRESIUNEA FISCALA.44
5.1 Datele generale
5.2 Studiul de caz la S.C. PROINFO S.R.L. Galati.....44
5.3 Concluzii si propuneri.88
BIBLIOGRAFIE...88

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Capitolul 1

Presiunea fiscala-geneza

1.1. Conceptul de presiune fiscala

Deciziile de politica fiscala influenteaza nu numai asupra fluxurilor de intrare-iesire, asupra structurii comportamentului sistemului fiscal, dar constituie o componenta a politicii de stabilizare macroeconomica. Prin urmare, finalitatea sistemului fiscal consta in realizarea obiectivelor sale de natura financiara(finantarea institutiei bugetare), economica(stabilizarea ciclurilor economice) si sociala(actionarea asupra sistemului de distribuire a bunastarii).

Partea preluata din venitul realizat, acumulat, consumat, prin intermediul prelevarilor fiscale se concretizeaza in fluxuri fiscale (care provin de la subiectii care activeaza in economia reala), catre economia publica.

Aceasta parte, care constituie obligatia pe care o suporta venitul individual sau global la formarea fluxului fiscal, constituie continutul conceptului de presiune fiscala, utilizat pentru cuantificarea finalitatii sistemului fiscal.

Doua abordari sunt posibile, atunci cand se analizeaza presiunea fiscala: una in termeni de flux si alta in termeni de indici. Informatiile furnizate de analiza in termeni de flux sunt necesare pentru realizarea analizei in termeni de indici.

Presiunea fiscala exprima intensitatea cu care sunt prelevate venituri de la persoane fizice sau juridice ori la nivelul intregii societati, prin intermediul impozitarii.

Un alt termen care poate fi utilizat pentru a exprima presiunea fiscala este cel de grad de fiscalitate, acesta din urma avand, totusi, relevanta mai degraba la nivel agregat, macroeconomic. Presiunea fiscala are o mare relevanta economica, deoarece indica masura in care veniturile nominale ale populatiei sunt ajustate prin intermediul impozitarii si, in acelasi timp, arata masura sau gradul in care bugetul de stat isi procura veniturile pe calea prelevarii de impozite.

Presiunea fiscala poate fi analizata atat pentru impozitele directe (modalitatea cea mai utilizata), cat si pentru totalitatea prelevarilor la buget efectuate in societate prin intermediul impozitarii. De asemenea, presiunea fiscala poate fi cercetata atat ca o marime medie, cat si ca una marginala, atat ca o marime absoluta, cat si ca indice sau rata de crestere.

Presiunea fiscala reprezinta, din punct de vedere statistic, un indice de intensitate, aratand numarul de unitati monetare prelevate la buget prin impozitare, care revine la o unitate monetara de vanit.

1.1.1. Interpretarea presiunii fiscale

a) Din perspectiva platitorului de impozit

Presiunea fiscala reprezinta asadar, un indicator agregat, atat la nivelul individului, cat si la nivelul societatii

care exprima gradul de supunere a contribuabilului la suportarea sarcinii fiscale stabilita de lege. Chiar denumirea de presiune fiscala este de natura sa sugereze ca ea semnifica pentru platitor o sarcina, o obligatie. De aceea, marimea presiunii fiscale arata ce parte procentuala din venitul care constituie materia impozabila va fi sustrasa individului si prelevata pentru nevoile generale ale societatii. Cresterea coeficientului presiunii fiscale indica o crestere a prelevarii relative la bugetul statului, adica o reducere relativa a venitului disponibilin timp ce o reducere a sa semnifica pastrarea unei mari parti din venitul castigat de catre individ la dispozitia acestuia. In ceea ce priveste modificarea ratei marginale a impozitarii sau a presiunii fiscale, ea semnifica, in cazul cresterii, o penalizare a efortului de marire a venitului, iar, in cazul scaderii o premiere a acestui efort.

b) Din perspectiva statului incasator de impozite

Marimea presiunii fiscale indica ce parte din venitul national creat de catre agentii economici urmeaza sa se constituie ca venituri bugetare pe calea impozitarii. Pentru stat, cresterea presiunii fiscale indica o relaxare a mecanismului de finamtare a cheltuielilor bugetare (a deficitului bugetar, in cazurile cele mai frecvente), in timp ce o scadere a lui atentioneaza asupra tensionarii acoperirii deficitului bugetar. Din perspectiva statului, este importanta si semnificatia legata de politica economica, in speta, de politica fiscala. Astfel, in perioadele de inflatie cand este necesara reducerea masei monetare aflate in circulatie, statul procedeaza la o crestere a presiunii fiscale, in timp ce, in perioada de recesiune, cand trebuie stimulata cererea, statul reduce presiunea fiscala, lasand mai multe venituri la dispozitia consumatorilor. In ceea ce priveste valoarea ratei marginale a presiunii fiscale, o crestere a ei va fi rezultatul unei politici restrictive (de descurajare a cererii), iar o diminuare a ei va fi semnalul unei politici expansive.

c)Din perspectiva teoriei economice si a teoriei finantelor publice

Desi marimea absoluta a coeficientului presiunii fiscale este destul de sugestiva, incat raportul in care venitul national se imparte intre consumul de bunuri private si consumul de bunuri publice, mult mai relevant este sa se analizeze dinamica acestui coeficient. Mai mult decat atat, este interesant de realizat modul in care cei doi factori implicati in definirea conceptului de presiune fiscala marimea impozitului, legata de marimea si structura ratelor individuale de impozitare, pe de-o parte si marimea materiei impozabile pe de alta parte contribuie la variatia coeficientului de presiune fiscala. Astfel, daca se constata o cresterea coeficientului de presiune fiscala in timp ce materia impozabila s-a mentinut la nivelul anterior, inseamna ca s-a produs o modificare de structura a ratelor individuale de impozitare (de exemplu, pe transe de venituri sau pe categorii de venituri), care descurajeaza activitatea economica. Daca, dimpotriva, se constata o scadere sau mentinere a coeficientului de presiune fiscala in timp ce volumul materiei impozabile a crescut, atunci inseamna ca structura ratelor de impozitare este stimulativa pentru agentii economici.

1.1.2. Efectele presiunii fiscale

Exista doua categorii de efecte ale presiunii fiscale: efecte economice si efecte sociale. Cele doua categorii de efecte se interactioneaza in formarea si modificarea comportamentului agentilor economici sub impactul presiunii fiscale.

Efectele economice apar la nivelul modificarii cererii agregate, lanivelul societatii precum si la nivel individual. La nivel agregat, cresterea presiunii fiscale conduce la reducerea cererii globale prin preluarea unei parti mai mari din venitul nominal la dispozitia statului. Scaderea cererii agregate pentru consumul privat este, intr-o oarecare masura compensata prin cresterea cheltuielilor publice, adica prin cresterea consumului de bunuri publice. Dompotriva scadereea presiunii fiscale are ca urmare cresterea partii din venitul nominal lasat la dispozitia agentilor economici, ceea ce mareste cererea de bunuri private. Aceste efecte sunt avute in vedere la nivelul politicii fiscale, in felul urmator: pentru relansarea economica se va reduce presiunea fiscala, iar pentru stoparea fenomenelor inflationiste se va spori presiunea fiscala.

Trebuie avut in vedere si faptul ca manevrarea presiunilor fiscale din perspectiva necesitatilor de finantare a deficitului bugetar are unele restrictii descrise de curba Laffer si anume: exista un grad optim al presiunii fiscale, la care veniturile bugetare sunt maxime. Cresterea presiunii fiscale peste acest prag are ca efect nu cresterea veniturilor bugetare ci scaderea lor, ca urmare a descurajarii muncii si a afacerilor, care sunt penalizate suplimentar prin valoarea mai mare a prelevarilor la buget a veniturilor obtinute.

Efectele economice se manifesta nu numai la nivel global, ci si la nivelul structurii cererii agregate. Astfel, in functie de tipulde impozitare, veniturile mai mari sunt, de regula, impozitate mai mult decat cele mici, in timp ce agentii economici cu venituri mici primesc mai mult din veniturile bugetare decat cei cuvenituri mari, ceea ce are ca efect modificarea comportamentelor de consum, de acumulare si de investitii la nivelul societatii.

Efectele sociale se manifesta in forma scaderii capacitatii de cumparare la nivelul venitului real (deci prin scaderea venitului nominal, nu prin cresterea preturilor). Totusi, acest efect este contradictoriu, intai cei cu venituri mici sunt compensati prin politica de protectie sociala asigurata prin intermediul bugetului de stat.

Presiunea fiscala sub forma de rata

Rata presiunii fiscale globale sau rata prelevarilor obligatirii este egala cu raportul ansamblului impozitelor si cotizatiilor sociale efective, percepute de catre administratiile publice, la PIB. Acest indicator permite comparatii internationale semnificative. Pressiunea fiscala in sens restrans, luand in considerare numai impozitele, subevalueaza importanta relativa a prelevarilor operate de catre administratiile publice.