Pagina documente » Stiinte Economice » Program de organizare si comercializare a unui produs cu tema

Despre lucrare

lucrare-licenta-program-de-organizare-si-comercializare-a-unui-produs-cu-tema
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-program-de-organizare-si-comercializare-a-unui-produs-cu-tema


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE......4
Cap. 1. Turismul - activitate specifica de servicii.............6
1.1. Turismul - concepte, definitii, loc si rol in economia mondiala.......7
1.1.1. Abordari ale notiunilor fundamentale din turism.....7
1.1.2. Locul si rolul turismului in viata economico-sociala.............10
1.2. Serviciile turistice -orientari actuale..12
1.2.1. Serviciile turistice - abordari actuale, continut si caracteristici..........12
1.2.2. Tipologia serviciilor turistice...17
1.2.3. Servicii turistice de baza si suplimentare19
1.3. Locul serviciilor turistice in cadrul produsului turistic.....23
Cap. 2. Piata turistica. Produs turistic.........26
2.1. Piata turistica.........26
2.1.1. Concept, dimensiuni si structura............26
2.1.2. Elemente constitutive ale pietei turistice..............29
2.2. Conceptul de produs turistic. Elemente componente.......31
2.3. Tipologia produselor turistice.............35
2.4. Comercializarea si distributia produselor turistice...........39
2.5. Promovarea produselor turistice.........44
Cap. 3. Prezentarea Agentiei de turism MAGELLAN TURISM............. ............47
3.1. Situatia juridica... .47
3.2. Operatiuni tehnice 49
3.3. Analiza structurii organizatorice ....... 51
3.4. Documentatia agentiei ........55
3.5. Relatiile cu clientii ............. 57
3.6. Analiza SWOT .....62
Cap. 4. Dezvoltarea ofertei turistice la Agentia MAGELLAN TURISM
prin promovarea produsului turistic Perlele Moldovei.........66
4.1.1. Incoming ....67
4.1.2. Outgoing ....71
4.1.3. Studiu de caz: Conceperea unui program turistic cu tema Perlele Moldovei.............74
4.2. Noi forme de turism ............84
4.2.2. Turism rural ..............84
4.2.3. Alte forme de turism .85
CONCLUZII ......... 87
Bibliografie selectiva ............ 89
Anexe ...... 92

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INTRODUCERE

TURISMUL reprezinta prin continutul si rolul sau, un fenomen caracteristic civilizatiei actuale, una din componentele majore ale vietii economice si sociale ce polarizeaza interesul unui numar tot mai mare de tari. Receptiv la prefacerile lumii contemporane, turismul evolueaza sub incidenta acestora, dinamica sa integrandu-se procesului general de dezvoltare. La randul sau, prin vastul potential uman si material pe care il antreneaza in dezvoltarea sa, ca si prin efectele benefice asupra domeniilor cu care se interfereaza, turismul actioneaza ca un factor stimulator al progresului.

Privit ca un fenomen social-economic, creator de beneficii importante, turismul a fost definit in variante din cele mai felurite: “arta de a calatori pentru propria placere” (M. Peyromarre Debord); “activitatea din timpul liber care consta in a voiaja sau a locui departe de locul de resedinta, pentru distractie, odihna, imbogatirea experientei si culturii, datorita cunoasterii unor noi aspecte umane si a unor peisaje necunoscute” (Jan Medicin); “ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara domiciliului lor“ (E. Hunziker); etc. Conform Organizatiei Mondiale a Turismului (O.M.T.), activitatea turistica este conceputa ca “o forma a manifestarilor cultural-educative si de recreere ale societatii moderne”.

Cu deplin temei se poate vorbi astazi de o adevarata industrie a turismului care, in linii mari, cuprinde activitatea intreprinderilor hoteliere si de alimentatie publica, activitatea firmelor care se ocupa de transportul turistilor, precum si activitatea tuturor agentiilor si asociatiilor care au ca obiect al activitatii lor pregatirea, promovarea si realizarea prestatiilor de servicii turistice.

Crearea ofertei turistice, respectiv intocmirea programelor destinate turistilor straini, este operatiunea care necesita un studiu permanent in aria preferintelor turistilor pentru ca aceasta sa devina prin continut atractiva si, in consecinta, valorificabila.

Organizatorii de calatorii turistice concep oferta de programe si prestatii destinate turistilor sositi in Romania, atat in baza contractelor externe cat si pe cont propriu sau cu diverse motivatii, luand in considerare interesele de vacanta, cerintele diferitelor nationalitati ale calatorilor, varsta, sexul, profesia, bugetul de vacanta etc.

Pluritatea intereselor calatoriei determina si gama diversa de programe pe care o agentie de turism le poate prezenta pentru a fi valorificate direct turistilor; programele sunt supuse permanent schimbarii si transformarii calitative pentru a fi permanent interesante.

Pentru construirea unei oferte care sa suscite interes este oportun ca specialistii din departamentul programe sa aiba permanent in atentie urmatoarele elemente:

- satisfacerea trebuintelor materiale si spirituale ale turistilor;

- studierea preferintelor turistilor pe nationalitati;

- luarea in considerare a motivatiilor turistice;

- asigurarea, in continutul programelor, a unor elemente cu particularitati distince, in scopul individualizarii si particularizarii acestora in sfera generala a pietelor turistice;

- implicarea in realizarea programelor si a celorlalte sectoare si ramuri care concura la derularea lor (transporturi, cultura, sport, agricultura, industriile pentru consum turistic);

- imbinarea mai multor elemente de atractivitate turistica;

- selectionarea unui personal cu aptitudini speciale in desfasurarea programelor turistice;

- realizarea si derularea programelor avand permanent in vedere respectul fata de consumator.

Apreciind ca turistul este mai educat, cu mai mult discernamant, mai selectiv si mai revendicativ, organizatorii produsului turistic sunt obligati sa tina seama de “calitate la standardele cele mai inalte”.

Industria turismului va fi capabila sa castige procesul integrarii intr-un context turistic viabil numai daca oferta va fi in deplin acord cu tendintele dinamice ale cererii.

Astfel, orientarea si organizarea sectoarelor si departamentelor de marketing si programe pot fi definitorii in stabilirea strategiei fiecarui operator de turism, pe termen scurt si lung, cu accent deosebit pe cercetarea atenta a intereselor consumatorului, in vederea crearii noilor produse turistice vandabile.

CAPITOLUL 1

TURISMUL – ACTIVITATE SPECIFIC? DE SERVICII

Dinamismul, profunzimea si amploarea transformarilor din toate domeniile vietii economice si sociale – ca trasaturi definitorii ale evolutiei contempoane – se reflecta intre altele, in modificarea structurilor economice, in reierarhizarea ramurilor componente in concordanta cu cerintele progresului stiintifico – tehnic, cu exploatarea rationala a intregului potential de resurse si sporirea eficientei, cu exigentele imbunatatirii calitatii vietii. [1 Minciu, Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001, pag. 9.]

În acest context, turismul se manifesta ca o componenta distincta a economiei, cu o prezenta tot mai activa in viata economica si sociala, cu o participare semnificativa la progresul general si nu in ultimul rand, ca promotor al globalizarii si factor al dezvoltarii durabile. Turismul este astazi una din cele mai dinamice ramuri economice din lume. Este un lucru pe care l-au inteles deja organizatiile de turism, guvernele, asociatiile profesionale si chiar turistii insisi. [2 Tigu, Gabriela – coord, Resurse si destinatii turistice pe plan mondial, Editura Uranus, Bucuresti, 2003, pag. 7]

Turismul reprezinta un fenomen economico – social propriu civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si, ca atare, aflat intr-o relatie de interconditionalitate cu aceasta. Astfel, tendintele inregistrate in evolutia economiei mondiale, atat cele pozitive exprimate de sporirea productiei si, pe aceasta baza, a prosperitatii generale, de intensificare a schimburilor internationale si largirea cooperarii dintre state, de industrializare si tertiarizare, cat si cele negative precum crizele sau perioadele de recesiune economica, extinderea saraciei si somajului, inflatia, deteriorarea mediului au influentat cantitativ si strucural activitatea turistica, stimuland calatoriile si diversificand orientarea lor spatiala.

Ascensiunea turismului vazut ca un corolar al timpurilor moderne nu poate fi oprita. Societatea actuala, dominata incontestabil de stres, reclama cu necesitate nevoia de turism, ca activitate de recreere si refacere a capacitatii de munca. [3 Tigu, Gabriela, op. cit., pag. 9]

1.1. Turismul – concepte, definitii, loc si rol in economia mondiala

Turismul se manifesta astazi ca un domeniu distinct de activitate, cu o prezenta tot mai activa in viata economica si sociala, cu o evolutie in ritmuri dintre cele mai inalte. Turismul este generator al unor transformari profunde in dinamica sociala, precum si a unor serii importante de interdependente.

Desi considerat de cei mai multi dintre expertii in domeniu un fenomen specific epocii contemporane, turismul s-a cristalizat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si ca atare, primele incercari de definire si caracterizare a lui dateaza din aceasta perioada. Pret de un secol de la aparitie turismul a avut o evolutie relativ lenta ceea ce s-a reflectat si in planul clarificarilor conceptuale. [4 Minciu, Rodica, op. cit., pag. 11]

Turismul este, in primul rand “o forma de recreere alaturi de alte activitati si formule de petrecere a timpului liber” [5 Holloway, J.Ch., The Business of Tourism,ed.IV, Pitman Publishing, London, 1994, pag.1 (citat in Rodica Minciu, op. cit. pag 11)]; el presupune “miscarea temporara a oamenilor spre destinatii situate in afara resedintei obisnuite si activitatile desfasurate in timpul petrecut la acele destinatii” [6 Witt St. F., Brooke M. Z.,.Buckley P. J, The Management of International Tuorism, Unwin Hyman Ltd., London, 1991, pag.2 (citat in Rodica Minciu, op. cit. pag. 12)]; de asemenea, in cele mai multe situatii, el implica efectuarea unor cheltuieli cu impact asupra economiilor zonelor vizitate.

Exprimat, in general prin ansamblul activitatilor, relatiilor si masurilor determinate de organizarea si desfasurarea calatoriilor de agrement sau in alte scopuri, turismul se manifesta ca un fenomen economico-social complex, rezultat din integrarea mai multor subdiviziuni (ramuri distincte) ale economie si este vorba despre activitatea din hoteluri, si restaurante, transporturi, agentii de voiaj si touroperatori, domenii angajate direct si in principal in servirea turistilor, ca si din telecomunicatii, cultura si arta, sport, sanatate si altele, implicate in mai mica masura si indirect in aceasta privinta .

1.1.1. Abordari ale notiunilor fundamentale din turism

In domeniul turismului se utilizeaza o serie de termeni si concepte specifice cum ar fi notiunile de turism, turism intern si international, turist, cerere turistica, oferta turistica, industrie turistica etc. Organizatia Mondiala a Turismului este principalul organism international care a propus mai multe definitii pentru acesti termeni. De asemenea, legislatia romaneasca propune, prin H.G. 58/1998, o serie de termeni si definitiile lor, care sa corespunda acceptiunilor europene si internationale.

Una dintre cele mai cuprinzatoare definitii date turismului, general acceptata pe plan mondial este aceea a profesorului elvetian doctor W. Hunziker: „turismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara domiciliului lor, atat timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si activitate lucrativa oarecare” [7 Definitie formulata de Hunziker W. si Krapf K. in Manual general de turism, Poligraphischer Verlang A.G.Zurich, 1942 (citat de O. Snak, P. Baron si N. Neacsu in Economia Turismului, Ed. Expert, Bucuresti 2001, pag. 21)] .

Acestei definitii i-au fost aduse mai multe acuze de catre specialistii in domeniu si anume ca e prea generala si ca nu exclude anumite forme de deplasari care nu au scopuri turistice sau dimpotriva ca are un caracter limitativ deoarece exclude o serie de manifestari care au si un continut turistic cum ar fi: participarile la congrese si reuniuni interne si internationale, deplasarile oamenilor de afaceri, etc.

Profesorul doctor Claude Kaspar – presedintele Asociatiei Internationale a Expertilor Stiintifici in Turism (A.I.E.S.T.) a propus in 1981 urmatoarea definitie:”Turismul este ansamblul relatiilor si faptelor constituite din deplasarea si sejurul persoanelor pentru care locul de sejur nu este nici domiciliu si nici locul principal al activitatii profesionale.” [8 ***Revista “Revue du Tourisme”, nr. 2 aprilie – mai, 1981, pag. 48 (citata in Minciu Rodica, op. Cit)]

„The Shorter Oxford English Dictionary” (Oxford, 1950) defineste turismul ca fiind: „teoria si practica din sfera calatoriilor, calatoria fiind de placere” iar turistul drept „cel care face un tur sau mai multe tururi, in special cel care face aceasta pentru recreere; cel care calatoreste de placere sau pentru motive culturale, vizitand diverse locuri pentru obiectivele interesante ale acestora, pentru peisaj sau altele asemanatoare.”

„Dictionaire Touristique International” (Paris, 1969) contine si el o definitie si anume: „Turismul reprezinta ansamblul de masuri puse in aplicare pentru organizarea si desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agentii specializate, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistilor.”

„Dictionarul Explicativ al Limbii Romane” (Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1989, pag. 981) propune urmatoarea definitie: „Turismul este o activitate cu carecter recreativ sau sportiv, constand in parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor regiuni pitoresti sau interesante dintr-un anumit punct de vedere.”

Terminologia elaborata de Organizatia Mondiala a Turismului se prezinta astfel [9OMT, Recommandation sur les statistique du tourisme, Nations Unies, New York, 1993, pag. 5-7 ]: