Pagina documente » Informatica, Matematica » Proiectarea si realizarea unui produs software de calcul al erorii medii patratice in punctul navei d

Despre lucrare

lucrare-licenta-proiectarea-si-realizarea-unui-produs-software-de-calcul-al-erorii-medii-patratice-in-punctul-navei-d
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-proiectarea-si-realizarea-unui-produs-software-de-calcul-al-erorii-medii-patratice-in-punctul-navei-d


Cuprins

CUPRINS
Introducere..... 1
Partea I
* CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE DE PROBABILITATI SI STATISTICA MATEMATICA............. 2
* CAPITOLUL II
ERORI SISTEMATICE SI ERORI ACCIDENTALE..... 6
* CAPITOLUL III
ERORI VECTORIALE SI ERORI ELIPTICE............. 36
* CAPITOLUL IV
LINII DE POZITIE....... 40
* CAPITOLUL V
EROAREA MEDIE PATRATICA A LOCULUI DE INTERSECTIE A
LINIILOR DE POZITIE.............. 48
Partea II a
* DESCRIEREA SI UTILIZAREA PROGRAMULUI... 56
* SCHEMA LOGICA A PROGRAMULUI.... 61
* CODUL SURSA AL PROGRAMULUI...... 62
* CONCLUZII............ 76
* BIBLIOGRAFIE...... 77
CUPRINS

EXTRAS DIN DOCUMENT

?{p}

?

INTRODUCERE

Proiectul este impartit in doua parti:

1. Partea I, o parte teoretica, in care prin capitolele sale am prezentat notiuni generale de probabilitatea si statistica matematica, am descris erorile sistematice si accidentale, erorile vectoriale si eliptice, liniile de pozitie folosite in navigatie materializate prin observatii optice, erorile medii patratice in liniile de pozitie cat si eroarea medie patratica in punctul navei.

2. Partea II-a, parte practica, in care am dezvoltat in mediul Visual C++ o aplicatie software ce calculeaza eroarea medie patratica in punctul navei determinat cu observatii optice.

PARTEA I

CAPITOLUL I

NOTIUNI GENERALE DE PROBABILIT?TI SI STATISTIC? MATEMATIC?

Eveniment si probabilitate

Efectul interactiunii naturale intre obiecte, vietuitoare si mediul inconjurator se numeste eveniment. Daca aceste corelatii fac certa aparitia (realizarea) unui eveniment, atunci acesta se numeste eveniment sigur, iar in caz contrar eveniment imposibil.

Posibilitatea de realizare (aparitie) a unui eveniment se numeste probabilitate. În contextul paragrafului precedent, posibilitatii de aparitie a unui eveniment i se asociaza o marime (valoare numerica) avand valori cuprinse intre 0 si 1, denumita probabilitate si definita mai sus. Astfel, aparitia unui eveniment sigur are probabilitate maxima, 1. La extrema cealalta, probabilitate 0 (zero) au evenimentele imposibile.

Uzual insa, se intalnesc evenimente cu sansa incerta de realizare, si ca urmare probabilitatea lor de aparitie este subunitara si diferita de valorile 0 si 1.

Exemplele clasice din teoria probabilitatilor sunt cele de aruncare a unui zar, in cadrul carora aparitia uneia dintre fetele zarului constituie un eveniment. Nu se va considera acest gen de experiment in acest capitol, ci se vor folosi exemple din practica navigatiei. Masurarea unei serii de relevmente giro la un far, cu nava in stationare si intr-un interval scurt de timp (cateva minute) – pentru a pastra intacte conditiile de mediu – reprezinta o sursa de evenimente ca si aruncarea zarului. Aparitia unei anumite valori (Rg=241o5 de exemplu) reprezinta un eveniment, caruia, mai mult, i se poate asocia (functie de factorii interni si externi) o anumita valoare de probabilitate.

Cateva observatii referitoare la procesul de masurare/observare sunt necesare. În general, a masura o marime inseamna a o compara cu o alta marime de acelasi fel cu ea considerata unitate. În urma procesului de masurare rezulta un numar abstract, adimensional, care indica de cate ori marimea masurata este mai mare sau mai mica decat unitatea. În cazul masurarii unui relevment giro (Rg=241o5), concluzionam ca acesta este de 241,5 ori mai mare decat unitatea (gradul sexagesimal). În acest caz, numarul abstract si adimensional este 241,5.

În tot timpul masurarii, se considera a-priori ca atat unitatea de masura cat si dimensiunile obiectului masurat (determinate de regula de factorii de mediu) raman neschimbate.

Pentru executarea masuratorilor, pe langa cunoasterea unitatii de masura, este necesar si un instrument de masura capabil sa inregistreze raportul dintre valoarea marimii obiect al masuratorii si valoarea marimii etalon (unitatea). Precizia de masurare a instrumentului de masura impune precizia de determinare a marimii obiect al masurari. Altfel spus, niciodata precizia determinarii unei marimi nu depaseste precizia instrumentului de masura folosit. De exemplu, girocompasul ofera o precizie de 0o1; rezulta ca valorile de relevment giro se vor masura cu o precizie maxima de 0o1.

Variabile aleatoare. Functii de repartitie. Densitate de repartitie