Pagina documente » Stiinte Economice » Promovarea statiunii si turismul la Baile Felix

Despre lucrare

lucrare-licenta-promovarea-statiunii-si-turismul-la-baile-felix
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-promovarea-statiunii-si-turismul-la-baile-felix


Cuprins

CUPRINS
CAP I. TEORIA TURISMULUI..........1
CAP II. SCURT ISTORIC AL STATIUNII BAILE FELIX....25
CAP III. ASEZAREA GEOGRAFICA SI POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNII BAILE FELIX..29
3.1 POTENTIALUL BALNEAR AL ROMiNIEI...29
3.2 ASEZAREA GEOGRAFICA A BAILOR FELIX..............39
3.3 RELIEFUL40
3.4 CLIMA.....42
3.5 HIDROGRAFIA........47
3.6 VEGETATIA............49
3.7 FAUNA....50
3.8 PROFILUL STATIUNI50
CAP IV. BAZA TEHNICO - MATERILA A TURISMULUI, STRUCTURI DE PRIMIRE.51
4.1 BAZA DE CAZARE...51
4.2 BAZA DE TRATAMENT............54
4.2.1 BAZELE DE TRATAMENT....54
4.2.2 INDICATII TERAPEUTICE PRIVIND TRATAMENTUL BALNEAR.......57
4.2.3 PROCEDURI DE TRATAMENT BALNEAR.........62
4.3 BAZA DE AGREMENT.............70
4.3.1 STRUCTURILE TURISTICE DE AGREMENT........70
4.3.2 TRASEE TURISTICE CE PORNESC DIN STATIUNEA BAILE FELIX..72
4.3.3 FACTORII NATURALI DE CURA......77
CAP V. CALCULUL SI INTERPRETAREA A PRINCIPALILOR INDICATORI AI TURISMULUI DIN STATIUNEA BAILE FELIX....79
4.1. INDICELE MODIFICARII CERERII TURISTICE............79
4.2 REPARTITIA PE TIPURI DE PROVENIENTA A CERERII TURISTICE......80
4.3 INDICELE DE VARIATIE A CERERII PE TIPURI DE PROVENIENTA.81
4.4. INDICATORI AI STRUCTURII CERERII PE MIJLOACE DE TRANSPORT....82
4.5 INDICATORUL DURATEI MEDII DE SEJUR....83
4.6 INDICATORUL CAPACITATII DE CAZARE.....84
CAP VI. PLAN DE MARKETING AL S.C.T. BAILE FELIX...85
6.1 EXPUNERE INTRODUCTIVA........85
6.2 CONJUNCTURA ACTUALA A PIETEI............85
6.3 ANALIZA OCAZIILOR SI A PROBLEMELOR CARORA TREBUIE SA LE FACA FATA FIRMA.........89
6.4 OBIECTIVELE FIRMEI.93
6.5 STRATEGII DE MARKETING........95
6.6 PROFITURILE SI CHELTUIELILE PREVAZUTE..............97
6.7 MODALITATI DE CONTROL.......98
CONCLUZI
BIBLIOGRAFIE
.

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

Capitolul 1

TEORIA TURISMULUI

Termenul turism isi are originile lingvistice in semnificatiile urmatoare cuvinte latine: „tornare” – a se intoarce si „tornus” - miscare circulara care nu presupune schimbarea rezidentei. Limbile europene moderne au retinut termenul din frantuzescul „tour” care inseamna calatorie in circuit, deci cu revenirea la punctul de plecare, semnificatie care sta la baza cuvintelor „tourisme” – la francezi, „tourismo” – la italieni, „tourismus” – la germani, „tourism”- la englezi, „turizm” la rusi sau „turism” la romani.

Comitetul Expertilor in statistica al Ligii Natiunilor recomanda in octombrie 1936 definitia „turistului strain”. Ea a fost adoptata de Comitetul de Turism al Ligii Natiunilor in 1937. potrivit acesteia, turistul strain este „orice persoana” care viziteaza o alta tara decat cea in care isi are resedinta obisnuita, pentru un timp care depaseste 24 ore . comitetul Expertilor Statistici au exclus din referirea directa indivizii care sosesc pentru a munci sau pentru a se stabili definitiv, studentii care urmeaza anumite scoli, persoanele care trec granitele in mod regulat in drumul lor spre locul de munca si calatorii care nu se opresc din drum printr-o tara, indiferent de timpul fizic cat sunt prezenti in tara respectiva. Aceasta definitie a amendata de Comisia Economica a Ligii Natiunilor prin stabilirea cadrului maximal si minimal temporal al sederii unui turist: „turistul este persoana care se afla intr-o localitate situata in afara perimetrului unde isi are resedinta pentru o perioada de un an intr-o resedinta dintr-o tara straina sunt considerate indivizi emigranti”.

Definitiile din 1936/37 au fost reformulate de Uniunea Internationala a Oficiilor Nationale de Turism (IUOTO-International Union of Official Travel Organizations), astazi Organizatia Mondiala de Turism (WTO-World Tourism Organization) in anul 1950, admitand ca turisti si pe studentii aflati in strainatate pentru formare si specializare profesionala, si specificand un nou tip de calator numit „excursionist international”. Un excursionist este un individ care calatoreste din placere si care viziteaza alta tara pentru mai putin de 24 de ore. De asemenea, IUOTO a definit „calatorul in tranzit” ca acel individ care trece printr-o tara fara a se opri, indiferent de timpul pe care el il petrec in tara respectiva, sau ca cel individ care calatoreste printr-o tara in mai putin de 24 de ore, daca face doar o calatorie scurta, neturistica. La scurt timp, O.N.U. a formulat o „Conventie privind facilitatile de vamuire”, care a extins sfera definitiei anterioare privind turistul strain, redimensionand si durata maxima de sedere in afara resedintei de maximum 6 luni. Celelalte componente ale definitilor anterioare au fost pastrate.

Sistematizand semnificatia termenilor si definitiilor recomandate de OMT, in legatura cu turismul international, retinem urmatoarele:

A. Vizitator international: un individ care intra intr-o tara ce nu reprezinta locul sau permanent de resedinta si care:

a) Nu intentioneaza sa emigreze sau sa obtina un loc de munca renumerat in tara de destinatie;

b) Nu viziteaza tara respectiva in calitate de diplomat sau de membru al fortelor armate;

c) Nu depinde de nici una din categoriile de mai sus;

d) Nu este refugiat, nomad sau muncitor in zona limitrofa granitei;

e) Nu intentioneaza sa stea mai mult de un an;

f) Sa viziteze tara respectiva in scopuri recreative, religioase, familiale, sportive, participante la conferinte, studii sau sa tranziteze spre alte tari;

g) Sa fie membrul unui echipaj de pe un vas sau un avion strain care intreprind o escala in tara respectiva;

h) Sa fie calator cu probleme comerciale sau de afaceri, care sta pentru mai putin de un an, inclusiv tehnicienii care sosesc pentru a instala masini si echipamente;

i) Sa fie functionar al unor organisme internationale, intr-o misiune care dureaza mai putin de un an, sau un cetatean apartinand tarii respective care se intoarce acasa pentru o vizita temporara.

B. Vizitatorii internationali trebuie clasificati in:

B1-turisti internationali;

B2-excursionisti internationali;

B1. Turisti internationali :vizitatorii care petrec cel putin o noapte in tara de destinatie.

B2. Excursionisti internationali: vizitatorii care nu petrec cel putin o noapte in tara de destinatie,. Acestia include si vizitatorii pasageri pe nave de croaziera care pot vizita acelasi port de ani multe zile, dar care se intorc pe nava pentru a innopta, si nu include pasagerii de tranzit, cum ar fi pasagerii pe liniile aeriene care pot atinge teritoriul unei tari, dar nu trec oficial prin vama.

Referitor la aceste definitii si la componentele lor cateva remarci sunt necesare:

1. Vizitatorul nu este clasificat dupa nationalitate lui, ci dupa locul resedintei sale. Astfel, cetatenii unei tari care isi viziteaza tara de origine, dar au resedinta intr-o alta tara sun considerati turisti.

2. Vizitatorii sunt impartiti in doua categorii: turisti si excursionisti:

? Turist-vizitator de cel puti o zi si care comporta cazare peste noapte;

? Excursionist-vizitator de mai putin de o zi si care nu se cazeaza peste noapte.

Deci “criteriul cazarii peste noapte” inlocuindu-l pe cel de 24h, serveste la departajarea vizitatorilor in turisti si excursionisti. Acest lucru a fost adoptat in 1968 de Organizatia Mondiala a Turismului. Totusi multe organisme nationale de turism si astazi folosesc, inca criteriul celor “24 h”.

3. Turisti se impart in trei categorii:

a. Turisti adevarati sau propriu-zisi, cei ce calatoresc de placere in timpul lor liber;

b. Turisti de afaceri, inclusiv parlamentarii si restul delegatiilor oficiale;

c. Alti turisti, respectiv: studenti in strainatate, pelerini, misionari, persoane aflate la cura sau participante la funeralii.

4. Persoanele ce figureaza in afara definitiei, rezidentei nationali reintorsi in tara de origine dupa o absenta mai mare de un a, emigranti permanenti si temporari, stramutatii, diplomatii, militarii si persoanele aflate in tranzit fara viza de intrare, pun unele probleme. Unele tari se lovesc de obstacole de ordin operational cu privire la excluderea unor categorii de calatori: diplomati si militari straini. Includerea acestor categorii nu ar modifica substantial statisticile. Însa, categoria celor aflati in tranzit distorsioneaza statisticile in cazul “inflatiei” de vizitatori.

5. Perioada maxima de sedere de un, asa cum era definita de Comisia Ligii Natiunilor (1937),a fost validata si astazi, desi au existat si tentative de reducere a acesteia la 6 luni.

6. Nu exista un criteriu precis privitor la distanta dintre resedinta permanenta si cea temporara, atat in ceea ce priveste turismul international cat si pe cel national (un minimum de 80 km (50 mile) ori 60 km (100 mile) la americani; 80 km (50 mile) ori 40 km (25 mile) la canadieni).

7. Impactul economic al turismului este conditionat de veniturile provenite de la vizitatori. În practica sunt incluse insa si veniturile provenite de la categoriile excluse, de pilda tranzitatii.

8. definitia din 1963 se refera la turismul international, desi mutatis-mutandis, se aplica si celui national. De fapt, Declaratia de la Manila din 1980 extindea sfera definitiei la intregul turism: international si national.

Turismul mai poate fi definit ca un ansamblu de fenomene si relatii rezultand din calatoria si sederea nerezidentiilor atata timp cat acestea nu determina o resedinta permanenta sau nu se leaga de vreo activitate temporara (sau permanenta) retribuita.