Pagina documente » Informatica, Matematica » Prototip de realizare a unui magazin online

Cuprins

lucrare-licenta-prototip-de-realizare-a-unui-magazin-online
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-prototip-de-realizare-a-unui-magazin-online


Extras din document

Cuprins
Prefata 4
Cap.I Afaceri pe Internet 5
1.1. Internet 5
1.2. Web 8
1.2.1. Scurt istoric 8
1.2.2. Mediul Web ca mediu de afaceri 8
1.3. E-business 10
1.3.1. Consideratii generale 10
1.3.2. Arhitectura de baza a e-business 11
1.3.3. Caracteristici ale e-business 11
1.4. E-commerce 12
1.4.1. Ce este comertul electronic? 12
1.4.2. Tipuri de comert electronic 13
1.4.3. Modele de afaceri pe Internet 14
1.4.4. E-commerce in lume 19
1.4.5. Securitatea tranzactiilor 20
1.4.6. Importanta comertului electronic 22
1.5. Legislatia in domeniu 23
1.5.1. Legislatia internationala 23
1.5.2. Cadrul legislativ al afacerilor electronice din Rominia 24
Cap.II E-licitatie pentru Galeria de Arta Satu Mare 25
2.1. Licitatii 25
2.1.1. Trecut si prezent 25
2.1.2. Tipuri de licitatii 25
2.1.3. Licitatii on-line 26
2.2. Economia si arta 32
2.3. Galeria de arta - Satu Mare 33
2.3.1. Date generale 33
2.3.2. Strategia de dezvoltare 34
Cap.III Proiectarea site-ului 35
3.1. Conceptia aplicatiei 35
3.1.1. Scopul site-ului 35
3.1.2. Schitarea continutului 35
3.1.2.1. Sursele de date 36
3.1.2.2. Dezvoltarea aplicatiei 39
3.1.3. Structura site-ului 40
3.2. Constuctia paginilor 41
3.2.1. Solutia front-end 42 3.2.2. Solutia back-end 46 3.2.3. Solutia middlewear 49
3.3. Testarea 51
3.4. incarcarea fisierelor pe serverul Web 52 3.4.1. Pregatirea fisierelor pentru server 52 3.4.2. Verificarea URL-ului propriu 52 3.5. Exploatarea, intretinerea si actualizarea 53 3.6. Promovarea propriei pagini Web 53
Cap.IV Eficienta economica a aplicatiei 59
4.1. Reguli si masuri ale eficientei 60
4.2. Eficienta economica 62
4.2.1. Costul realizarii aplicatiei 63
4.2.2. Formule ale eficientei 65
Cap.V Concluzii si propuneri 67
Bibliografie 68

Alte date

?

Capitolul I

Afaceri pe Internet

1.1. Internet

Reteaua Internet a aparut in anul 1969, cand au fost legate pentru prima data patru calculatoare aflate la distanta, pentru a se dovedi ca un astfel de proiect este viabil. Reteaua formata a fost numita ARPANET (Advanced Research Projects Agency Network).

Reteaua ARPANET s-a extins, in 1972 fiind conectate 50 de universitati si unitati de cercetare implicate in proiecte militare, ca apoi, la inceputul anilor ’80, mai mult de 80,000 de calculatoare sa fie conectate intr-o serie de retele. Suma acestor retele a devenit ceea ce astazi se numeste Internet.

La inceputurile ei, Internetul a fost o retea privata, rezervata indeosebi cercetatorilor, invatamantului si armatei. Cu toate ca firmele comerciale se puteau conecta la retea, derularea afacerilor in acest mediu era interzisa. Acest lucru s-a schimbat in 1991, cand interdictia a fost ridicata si s-a permis separarea fluxurilor informationale comerciale de cele necomerciale.

Din acest moment, Internetul a crescut cu o viteza pe care cercetatorii sau fondatorii acestei retele nici nu au visat-o. Noi companii s-au lansat cu o viteza fenomenala si milioane de persoane acceseaza acum Internetul prin distribuitori sau servicii familiare.

Fig. 1.1. Evolutia Internetului [1 Sursa: www.zakon.org/robert/internet/timeline/

]

Desi cerintele de administrare a unei astfel de retele sunt uriase, nu exista o autoritate suprema care sa o guverneze. Exista in schimb un numar de organizatii constituite pe baza de voluntariat care au ca scop investigarea problemelor care pot apare si care propun masuri de imbunatatire.

Internetul, ca orice comunitate, are propria sa cultura si reguli, motiv pentru care cei ce publica trebuie sa inteleaga si sa respecte unele concepte-cheie care caracterizeaza Internetul, referitoare la continut si la caracterul utilizatorilor. Aplicatiile trebuie sa respecte cerinte standard solicitate de W3C (World Wide Web Consortium), precum si alte norme privind securitatea pe Internet.

Dezvoltarea Internetului cunoaste in ziua de azi o anumita plafonare. Daca in perioada 1996-2000 s-a inregistrat o crestere de 50 milioane utilizatori/an, ritmul de crestere a fost mai lent in perioada 2000-2005, de aproximativ 20 milioane utilizatori/an. Statistic vorbind, se poate observa o diferentiere pe tari a numarului de utilizatori ai Internetului.

Tara

Utilizatori

SUA

40% din familii

Finlanda

35% din populatie

Franta

5% din populatie

Islanda

45% din familii

Germania

10% din populatie

Fig. 1.2. Utilizarea Internetului [2 Sursa: Stefan Nitchi, curs Activitati economice pe Internet, 2003]

Motivele diferentierii sunt date de distanta dintre comunitati si natura sistemului de comunicatii. Folosirea Internetului depinde de balanta valoare-cost. (vezi Fig. 1.3)

Începand cu anii ’80, Internetul a capatat valente comerciale, reteaua fiind folosita in diferite domenii, precum educatia, cercetarea, afacerile, comertul sau activitatile guvernamentale sau militare, fapt datorat caracterului sau international. Dimensiunile retelei au crescut exponential, putand spune ca acum Internetul acopera majoritatea regiunilor importante ale globului.

In ultimii ani a fost creat cadrul propice pentru utilizarea facilitatilor Internet si in Romania, existand totusi o piedica in calea expansiunii Internetului in tara noastra, constituita de infrastructura deficitara, in special sistemele telefonice de calitate mai slaba.

Domeniul economic este unul din cele mai dinamice domenii de activitate, prin Internet, o firma particulara avand la dispozitie un nou spatiu, un spatiu virtual, de desfasurare si publicitate. Din alt punct de vedere, Internetul este important pentru domeniul economic si datorita faptului ca informatiile transmise in timp util si in siguranta constituie un factor hotarator in derularea procesului decizional, atat la nivelul companiilor cat si la nivelul persoanelor fizice. Posibilitatile si avantajele oferite de mediul Internet sunt variate si neexplorate in totalitate.

Valoare

Cost

Reducerea distantei

Costul echipamentelor

Fereastra catre lume

Costul comunicatiei

Informare

Timpul necesar pentru conectare

Cercetare

Securitate

Interese culturale

Confidentialitatea informatiilor

Cumparaturi

Setarea complexa