Pagina documente » Turism, Sport » Reabilitarea habitatelor naturale din cadrul Parcului National Calimani

Despre lucrare

lucrare-licenta-reabilitarea-habitatelor-naturale-din-cadrul-parcului-national-calimani
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-reabilitarea-habitatelor-naturale-din-cadrul-parcului-national-calimani


Cuprins

Reabilitarea habitatelor naturale din cadrul Parcului National Calimani
INTRODUCERE
I. Parcul National Calimani
1.1 Limite
1.2 Categorii de rezervatii din cadrul Parcului National Calimani
1.2.1 Rezervatia Jnepenis cu Pinus Cembra - Calimani
1.2.2 Rezervatia geologica 12 Apostoli
II. Evaluarea impactului antropic asupra habitatelor naturale din Parcul National Calimani
2.1 Tipuri de habitate naturale in Parcul National Calimani si raportul lor cu habitatele de importanta comunitara
2.2 Impactul activitatilor miniere asupra habitatelor din Parcul National Calimani
2.3 Padurea intre defrisare si plantare
III. Proiectia exploatarilor miniere de sulf in peisajului Parcului National Calimani
IV. Propuneri in vederea reabilitarii habitatelor naturale din cadrul Parcului National Calimani
CONCLUZII
Bibliografie

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

I. Parcul National Calimani

Parcurile nationale reprezinta ariile naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice.

Managementul parcurilor nationale asigura mentinerea cadrului fizico-geografic in stare naturala, protectia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice si a diversitatii biologice in conditii de stabilitate ecologica, excluderea oricarei forme de exploatare a resurselor naturale si a folosintelor terenurilor incompatibila scopului atribuit.

Regimul de gospodarire se stabileste prin regulamente si planuri proprii de protectie si conservare aprobate de autoritatile nationale stiintifice si administrative abilitate, potrivit dispozitiilor prezentei ordonante. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fractiuni de ecosisteme terestre si acvatice cat mai putin influentate prin activitati umane. Elementele cu valoare deosebita de pe cuprinsul parcurilor nationale pot fi delimitate si puse sub un regim strict de protectie ca rezervatii stiintifice. Parcurile nationale se intind in general pe suprafete mari de teren. În perimetrul parcurilor nationale sunt admise doar activitatile traditionale practicate numai de comunitatile din zona parcului national, activitati traditionale ce vor fi reglementate prin planul de management.

Parcurile nationale corespund categoriei II IUCN - "Parc national: arie protejata administrata in special pentru protectia ecosistemelor si pentru recreere". În aceasta categorie se regaseste Parcul National Calimani.

Parcul National Calimani (fig. 1) este situat in partea inalta a masivului Caliman, mai exact intre 2100 si 1056 metri altitudine (la confluenta Negrei Sarului cu Paraul Haitii).

Fig. 1 - Indicator Parcul National Calimani

1.1 Limite

Limitele parcului national Caliman [1 Hotarare nr. 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 190 din 26 martie 2003

], conform legii nr. 230/2003 sunt urmatoarele:

„Limita nordica porneste din Paraul cu Pesti de la 3,85 km distanta de confluenta cu raul Dorna (borna silvica 10 UP III, OS Dorna Candreni) si urca spre NE pe o culme secundara in varful de cota 1653,0 m situat pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Paraul cu Pesti - paraul Pietrosu. Ocoleste obarsia paraului Pietrosu prin borna silvica 519 UP I, OS Dorna Candreni pana la borna silvica 622 UP I, OS Dorna Candreni (aflata pe interfluviul dintre paraul Pietrosu si paraul Mezdrea), de la care coboara in valea Mezdrea (borna silvica 513 UP I, OS Dorna Candreni). Limita continua amonte 500 m, pe malul drept al paraului Mezdrea (borna silvica 512 UP I, OS Dorna Candreni), apoi traverseaza plaiul Negrisoara prin borna silvica 511 UP I, OS Dorna Candreni, coboara in paraul Bumbul (borna 499 UP I, OS Dorna Candreni), urca in culmea Piciorul Pantei (borna silvica 490 UP I, OS Dorna Candreni) pe care coboara in paraul Negrisoara la 360 m avale de confluenta paraul Podetul - paraul Negrisoara [IV-1.53.16.6] (borna silvica 492 UP I OS Dorna Candreni). Limita parcului continua amonte pe paraul Negrisoara pana la confluenta cu Podetul, iar apoi pe acesta pana la borna silvica 480 UP I OS Dorna Candreni si urca pe o culme secundara pana in Piciorul Tamau (borna 474 UP I, OS Dorna Candreni). De aici coboara in primul afluent de stanga al paraului Tamau (borna 475 UP I, OS Dorna Candreni), il urmeaza avale pana la confluenta cu paraul Tamau, pe care il va continua pana la confluenta acestuia cu paraul Maftei (borna silvica 459 UP I OS Dorna Candreni). În continuare urmareste amonte paraul Maftei (circa 600 m), pana in borna silvica 454 UP I, OS Dorna Candreni, din care urca pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Maftei si Fundul Negrisoarei (borna silvica 451 UP I, OS Dorna Candreni). De aici limita parcului urmareste culmea secundara ce coboara in paraul Fundul Negrisoarei (borna silvica 434 UP I, OS Dorna Candreni), traverseaza paraul si urca pe versantul opus, pe interfluviul dintre paraul Fundul Negrisoarei si paraul Negresti in varful Batca Negresti de cota 1551,0 m (borna silvica 435 UP I, OS Dorna Candreni). În continuare urmareste interfluviul pana in varful de cota 1645,0 m din care coboara spre nord, in paraul Negresti, la confluenta din vestul Stancilor Doisprezece Apostoli (borna silvica 425 UP I, OS Dorna Candreni). De la aceasta confluenta limita parcului urca pe afluentul de dreapta, (dinspre nord) pana la obarsie si continua pe interfluviul dintre bazinele paraului Negrisoara si paraul Harla, prin cota 1642,0 m, pana la borna silvica 309 UP I, OS Dorna Candreni. Limita traverseaza apoi paraul Harla (borna silvica 310 UP I, OS Dorna Candreni), urca in Piciorul Lucaciului (borna silvica 303 UP I, OS Dorna Candreni) si coboara in valea Pintea la confluenta acesteia cu principalul afluent de stanga, trecand prin bornele 289, 291, 290, 287 UP I, OS Dorna Candreni. Continua amonte pe valea Pintea 380 m pana la borna silvica 282 UP I, OS Dorna Candreni, apoi urca in inseuarea dintre culmea Piciorul Lat si Piciorul Scurt (borna silvica 281 UP I, OS Dorna Candreni). De aici, continua spre SV, pana la cota 1701,0 m, apoi urmeaza culmea Piciorul Scurt pe 970 m si coboara la stana din paraul Harlea pe care il urmareste avale (circa 500 m) pana la 450 m nord de confluenta Harlea - Paraul cu Pesti.

Limita estica. Porneste de la confluenta Harlea - Paraul cu Pesti si urmareste liziera padurii pana la iesirea din fondul forestier a paraului Taieturilor, pana in paraul Pavaluc (borna silvica 239 UP VI, OS Vatra Dornei), coboara pe acesta 230 m, urca pe culmea dintre paraele Pavaluc si Panacul (borna silvica 217 UP VI, OS Vatra Dornei) si coboara pe aceasta din urma, pe limita fondului forestier, pana la confluenta Panacul/Taieturilor. Urmeaza avale malul stang pana la confluenta cu paraul Rosia (borna silvica 191 UP VI, OS Vatra Dornei) de la care urca pe culmea dintre paraul Taieturilor si paraul Rosia pana la borna 187 UP VI, OS Vatra Dornei, coboara pe o culme secundara in paraul Rosia la cota 1295,0 m (borna silvica 188 UP I, OS Dorna Candreni) si urmeaza aval paraul Rosia pana la prima confluenta (borna silvica 176 UP VI, OS Vatra Dornei). De la confluenta urca pe interfluviu si ocoleste bazinul paraului. Paduretul, trecand prin cota 1657,6 m (borna silvica 177 UP VI, OS Vatra Dornei) si prin stancaria (cota 1535,0 m) aflata pe interfluviul dintre paraul Paduretul si paraul Haita. De aici limita parcului coboara in valea de la nord de culmea Piscul Calului (1258,0 m) (borna silvica 154 UP VI, OS Vatra Dornei), traverseaza culmea Piscul Calului si coboara in paraul Haita [IV-1.53.17.2] (borna silvica 135 UP VI, OS Vatra Dornei). Urmareste aval paraul Haita 300 m pana la confluenta cu primul afluent de dreapta, urca pe interfluviul dintre paraul Haita si paraul Paltinisul (culmea Piciorul Paltinu) (borna 108 UP VI, OS Vatra Dornei) apoi coboara in paraul Paltinisul la borna silvica 106 UP VI, OS Vatra Dornei. Limita urmeaza amonte pr. Paltinisul circa 250 m (borna silvica 88 UP VI, OS Vatra Dornei), apoi urca pe culmea Capul Dealului la cota 1692,2 m, trecand prin borna silvica 89 UP VI, OS Vatra Dornei si continua 500 m spre vest, pe culme, pana la borna silvica 77 UP VI, OS Vatra Dornei, din care coboara in paraul. Tarnita [IV-1.53.17.2.1.] (borna silvica 73 UP VI, OS Vatra Domei). În continuare urmareste avale paraul Tarnita pana la confluenta cu paraul Bijilor (paraul Batcelor) (borna silvica 33 UP VI, OS Vatra Dornei). Urca pe paraul Bijilor, trece prin obarsia acestuia si ajunge in Poiana Dumitrel de unde urmareste limita vestica a poienii, pana sub Vf. Dumitrel (1689,0 m). De aici limita continua spre SE, pe culme, prin bornele silvice 43 UP VI, OS Vatra Dornei si 311 UP V, OS Vatra Dornei, apoi urmareste limita fondului forestier pe la vest de cota 1697,6 m prin bornele silvice 255, 58, 254, 252, 251, 248, 243 UP V, OS Vatra Dornei pana in paraul Dumitrelul Mare (borna silvica 233 UP V, OS Vatra Dornei). Din acest punct limita urca spre est pana pe interfluviul drept al paraului Dumitrelul Mare (borna silvica 230 UP V, OS Vatra Dornei), pe care il urmeaza, mai intai pe culme si apoi pe limita fondului forestier, pana aproape de Vf. Negoiul Romanesc (1883,0 m) (borna silvica 208 UP V, OS Vatra Dornei). Continua pe limita de fond forestier prin bornele silvice 209, 227, 211, 200 si 204 UP V, OS Vatra Dornei, urmeaza apoi drumul de cariera pana intalneste interfluviul stang al paraul Pietricelul pe care coboara in parau (borna silvica 173 UP V, OS Vatra Dornei). Traverseaza interfluviul dintre paraul Pietricelul si paraul Neagra prin cota 1369,0 m si urmeaza amonte paraul Neagra pana la confluenta cu paraul Puturos (borna silvica 162 UP V OS, Vatra Dornei). De la confluenta limita parcului urca spre est, pe culme, pana la limita fondului forestier cu golul alpin (borna silvica 141 UP V, OS Vatra Dornei), pe care o urmeaza spre nord pana la borna 25 UP VI, OS Vatra Dornei, trecand prin bornele silvice 137, 89, 82, 76, 60, 44 si 26 UP VI, OS Vatra Dornei. De aici limita parcului continua pe culme, spre nord, prin bornele silvice 28 UP V, OS Vatra Dornei si 517 UP V, OS Panaci, apoi coboara la confluenta Duruitoarea - paraul Bauca (borna silvica 503 UP V, OS Panaci). De la confluenta, limita parcului urca la nord de Vf. Piciorul Tiganului (1701,0 m) (borna silvica 380 UP V, OS Panaci) prin bornele silvice 604 si 465 UP V, OS Panaci. Din nordul varfului Piciorul Tiganului (1701,0 m) si pana in culmea dintre paraiele Izvorul Calimani si Secu (Dealul Lat), limita parcului urmeaza limita fondului forestier. De aici limita parcului coboara pe o culme secundara in paraul Secu si urca tot pe culme secundara in interfluviul dintre paraul Secu si Voivodeasa (Culmea Talharului, cota 1609,0 m). De aici si pana la obarsia paraului Futuros, limita parcului corespunde limitei superioare a fondului forestier si trece prin Voivodeasa (cota 1642,2 m). De la obarsia paraului Puturos si pana la confluenta paraul Steaga - Ilva Mare [IV-1.35.] limita parcului este data de limita superioara a jneapanului. În continuare limita se orienteaza spre sud si urca in extremitatea vestica a Poienii Dragus (borna 318 UP I, OS Lunca Bradului), la limita superioara a fondului forestier pe care o urmeaza, ocolind pe la sud de Vf. Dragus (1768,0 m), pana in cumpana de ape dintre paraul Cucubertul Mare [IV-1.35.2.1.] si paraul Cocosul (Culmea Cocosului), prin bornele silvice 446, 565, 578 si 579 UP II, O.S. Lunca Bradului. Continua spre sud pe cumpana de ape pana la borna silvica 612 UP II, OS Lunca Bradului din care coboara la obarsia paraului Ghilcosa pe care il urmeaza avale pana la confluenta Ghilcosa - Cucubertul.

Limita sudica porneste de la confluenta Ghilcosa - Cucubertul si continua amonte pe paraul Cucubertul pana la confluenta Cucubertul Mare - Cucubertul Mic, iar de aici urca pe interfluviul dintre cele doua bazine pana la cota 1408,7 m (borna silvica 539 UP II, OS Lunca Bradului). Continua spre nord pe interfluviul principal dintre bazinele hidrografice Ilisoara Mica [IV-1.35.2.2.] si Cucubertul, pana la intersectia cu Piciorul Taieturii (borna silvica 461 UP II, OS Lunca Bradului), din care coboara spre sud-vest pe Piciorul Taieturii pana la confluenta Ilisoara Mica - Paraul Rau si urmeaza avale Ilisoara Mica, circa 300 m (borna silvica 431 UP II, OS Lunca Bradului). Urca spre nord-vest pana in culmea Paltinisoara Mare (borna silvica 430 UP II, OS Lunca Bradului), continua spre nord-est pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Ilisoara Mica si Ilva [IV-1.35.], pana in borna silvica 335 UP I, OS Lunca Bradului de sub Pleasa sub Dragus, apoi coboara la confluenta Ilva Mare - paraul Pietrosul [IV-1.35.1.]. De la confluenta, limita continua, spre nord-vest, pe o culme secundara, pana la borna silvica 231 UP I, OS Lunca Bradului, traverseaza primul afluent pe dreapta prin borna silvica 232 UP I, OS Lunca Bradului si urca in interfluviul stang al paraului Tihul la cota 1539,0 m (borna silvica 200 UP I, OS Lunca Bradului), trecand prin cota 1371,0 m. Coboara in paraul Tihul la borna silvica 191 UP I, OS Lunca Bradului si urca pe culme secundara in interfluviul drept la cota 1695,0 m. Din acest punct limita parcului urmareste interfluviul dintre bazinele hidrografice Ciungetul si Tihul (Culmea Capatanii) pana in Vf. Tatarului (1531,6 m), coboara pe Culmea Tatar la confluenta Tihul (de Rastolita) - paraul Zapodia Tatarului, de unde urmeaza avale paraul Tihul [IV-1.38.2.] pana la confluenta cu Valea Naruita. Continua amunte pe Valea Naruita pana la prima confluenta (borna silvica 30 UP V, OS Rastolita), urca pe interfluviul din dreapta al vaii Naruita pana in cumpana de ape dintre Tihul si Paraul Mijlociu [IV-1.38.2.1.] (borna silvica 26 UP V, OS Rastolita) si coboara pe acesta (Dealul Rastosnea) pana la confluenta Tihul/Paraul Mijlociu.

Limita vestica porneste de la confluenta Tihul - Paraul Mijlociu si urca pe Paraul Mijlociu pana amonte de confluenta Paraului Mijlociu - Dieciul (borna silvica 259 UP IV, OS Rastolita). În continuare se orienteaza spre vest si traverseaza interfluviul dintre Paraul Mijlociu si paraul Scurtu prin borna 214 UP IV, OS Rastolita si coboara in paraul Scurtu pe traseul liniei de funicular. Limita continua amonte pe paraul Scurtu pana la borna silvica 207 UP IV, OS Rastolita, urca in Dealul Secului (1351,0 m) si continua pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Paraul Mijlociu si Bistrita [II-1.] pana la aproximativ 200 m sud-est de Vf. Piatra Zurzugiul (Bistriciorul Mic 1917 m), trecand prin cota 1428,0 m, Vf. Piciorul Scurt (1541,6 m), cota 1553,0 m, borna silvica 199 UP IV, OS Rastolita si cota 1710,8 m. De la Piatra Zurzugiul, continua pe limita fondului forestier pe la vest de Vf. Aurorul (1835,0 m) pana in paraul Colbul, de unde urca in Muntele Viisoarei (1802,6 m) si continua pe cumpana de ape a paraului Izvorul Prislopului [II-1.24.4.2.], pana la borna silvica 108 UP IV, OS Dorna Candreni. De aici coboara in paraul Zgarciul (borna silvica 105 UP IV, OS Dorna Candreni) prin bornele silvice 106 si 104 UP IV, OS Dorna Candreni, urmeaza aval paraul pana la borna 100 UP IV, OS Dorna Candreni, apoi urca pe o culme secundara, spre SV, pana in culmea dintre paraul Zgarciul si paraul Fundul Zgarciului (borna silvica 99 UP IV, OS Dorna Candreni), pentru a cobori in paraul Zgarciul la borna silvica 90 UP IV, OS Dorna Candreni prin bornele silvice 97 si 95 UP IV, OS Dorna Candreni. Limita parcului continua spre sud-sud-est pe o culme secundara pana in cota 1613,9 m (borna silvica 89 UP VI, OS Dorna Candreni), de unde coboara in paraul Stranior (borna silvica 69 UP IV, OS Dorna Candreni) pe care il urmeaza avale aproximativ 100 m (borna silvica 63 UP IV, OS Dorna Candreni). De aici limita parcului traverseaza pe culmi secundare interfluviul dintre vaile Stranior si Tihu II, trecand prin bornele silvice 61 si 60 UP IV, OS Dorna Candreni si continua pana la borna 47 UP IV, OS Dorna Candreni, din pr. Tihu II. Din acest punct limita parcului continua amonte pe paraul cu obarsia sub cota 1453,0 m (borna silvica 42 UP IV, OS Dorna Candreni), coboara in paraul Gruiul, pe culmi secundare, prin bornele silvice 33, 29, 28, 27 si 25 UP IV, OS Dorna Candreni si continua pe paraul Gruiul pana la confluenta acestuia cu Izvorul Dornei (borna silvica 324 UP II, OS Dorna Candreni). Limita parcului urmeaza avale Izvorul Dornei pana langa cabana forestiera (borna silvica 329 UP II, OS Dorna Candreni), traverseaza interfluviul dintre bazinele hidrografice Izvorul Dornei si Paraul Cotit, trecand prin bornele silvice 308 si 303 UP II, OS Dorna Candreni, din care coboara in Paraul Cotit (borna silvica 304 UP III, OS Dorna Candreni) si il urmeaza avale pana la borna silvica 300 UP II, OS Dorna Candreni. Limita ocoleste bazinul hidrografic al paraului Daliilor prin bornele silvice 299, 290, 289, 280, 287 si 281 UP III, OS Dorna Candreni si coboara in pr. Barsanilor la borna silvica 282 UP III, OS Dorna Candreni. De aici traverseaza in paraul Horoava (Ciutei) la borna silvica 273 UP III, OS Dorna Candreni prin bornele silvice 277 si 272. Continua amonte pe vale (circa 300 m) pana la borna 269 UP III, OS Dorna Candreni si traverseaza interfluviul dintre bazinele hidrografice Dorna si Voroava [XII-1.10.1.1.] prin bornele silvice 253, 251 si 210 UP III, OS Dorna Candreni pana la borna silvica 211 UP III, OS Dorna Candreni din valea Voroava. Continua amonte pe Voroava circa 600 m (borna silvica 185 UP III, OS Dorna Candreni), de unde urca pe o culme secundara in Piciorul Calului (borna silvica 173 UP III, OS Dorna Candreni) si coboara in valea Piciorul Calului la borna silvica 174 UP III, OS Dorna Candreni. De aici limita parcului traverseaza culmea Piciorul Barsanilor prin bornele silvice 259, 157, 155, 148 pana la borna silvica 149 UP III, OS Dorna Candreni UP III, aflata in valea de la nord de culmea Piciorul Barsarilor. Urmeaza avale paraul pana la confluenta cu Prislopul (borna silvica 143 UP III, OS Dorna Candreni), continua amunte pe Prislopul pana la borna silvica 136 UP III, OS Dorna Candreni si urca in interfluviul dintre bazinele hidrografice Prislop si Fata Prislopului (borna silvica 135 UP III, OS Dorna Candreni). Limita parcului continua pe culme, spre vest, si coboara la confluenta marcata de borna silvica 108 UP III, OS Dorna Candreni si urmareste avale paraul pana la confluenta cu Fata Prislopului (borna silvica 106 UP III, OS Dorna Candreni), aflata amonte de cabana rezervorului de apa. De aici limita parcului continua amonte pe Fata Prislopului pana la obarsie, urca pe culme in varful Ciungilor (1453,0 m) si continua spre SV circa 250 m, coborand apoi pe linia de panta maxima in Paraul cu Pesti (borna silvica 10 UP III, OS Dorna Candreni) unde intalneste limita nordica.

Din punct de vedere administrativ, cea mai mare parte a parcului (fig. 2) apartine judetului Suceava. Partea sudica se incadreaza judetului Mures, iar suprafete restranse apartin judetelor Harghita, in partea estica, si Bistrita-Nasaud in vest.

Fig. 2 - Indicator la intrarea in Parcul National Calimani

1.2 Categorii de rezervatii din cadrul Parcului National Calimani

Categoriile de rezervatii conform legislatiei de mediu (Legea 462 din 2001 care aproba O.U.G 236/2000, anexa 1) care se regasesc in cuprinsul Parcului National sunt:

Rezervatii stiintifice.

Rezervatiile stiintifice sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate naturale terestre si/sau acvatice, cuprinzand elemente reprezentative de interes stiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natura. Marimea rezervatiilor stiintifice este determinata de arealul necesar pentru asigurarea integritatii zonei protejate.

Managementul rezervatiilor stiintifice asigura un regim strict de protectie prin care habitatele sunt pastrate intr-o stare pe cat posibil neperturbata. În perimetrul lor se pot desfasura numai activitati stiintifice, cu acordul forului stiintific competent.

Rezervatiile stiintifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii) - "Rezervatie Naturala Stricta: arie protejata, administrata in principal in scopuri stiintifice. În aceasta categorie intra Rezervatia Stiintifica “Jnepenis cu Pinus cembra”.

Rezervatii naturale.

Rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Marimea lor este determinata de arealul necesar asigurarii integritatii elementelor protejate.

Managementul rezervatiilor naturale se face diferentiat, in functie de caracteristicile acestora, prin masuri active de gospodarire pentru a asigura mentinerea habitatelor si/sau in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice. Pe langa activitatile stiintifice, dupa caz, pot fi admise activitati turistice, educationale, organizate. Sunt admise unele activitati de valorificare durabila a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinte ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervatiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zona umeda, marina, de resurse genetice si altele.

Aceste rezervatii corespund categoriei IV IUCN, si anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administrata in special pentru conservare prin interventii de gospodarire. În aceasta categorie intra Tinovul de la Saru Dornei si rezervatia „12 Apostoli”.

1.2.1 Rezervatia Jnepenisul cu Pinus cembra – Calimani [2 atestat valabil in perioada 15.09.2004 – 19.09.2009 Directia Silvica Suceava]

Rezervatia este situata in Carpatii Orientali, Carpatii Moldo-Transilvanici, muntii vulcanici Calimani-Harghita.

Apartine, din punct de vedere administrativ comunei Neagra Sarului din judetul Suceava, iar din punct de vedere silvic, O.S Vatra Dornei, U.P V=56-70, avand o suprafata de 384.2 ha (fig. 3).

Fig. 3 – Panou la intrarea in rezervatia forestiera „Jnepenisul cu Pinus Cembra”

Rezervatia se afla la 47°7’ latitudine, 25°17’ longitudine si 1450 – 1780 m altitudine.

În ceea ce priveste categoria de arie protejata: Rezervatia Jneapanul cu Pinus cembra - rezervatie stiintifica, categoria I, iar categoria functionala conform amenajamentului este urmatoarea:

- 1 – 2 a (paduri cu functii speciale de protectie – paduri cu functii de protectie a terenurilor si solurilor, paduri pe stancarii, grohotisuri pe terenuri cu eroziune in adancime, pe terenuri cu inclinare mai mare de 40°, pe substrate de flis cu o inclinare de 35° sau pe nisipuri si pietrisuri, cu inclinare mai mare de 30°, precum si padurile de pe terenurile in panta cu eroziune evidenta).

- 1 – 5 a (paduri cu functii speciale de protectie – paduri cu functii de interes stiintific si de conservare a fondului genetic forestier/paduri declarate monumente ale naturii)

- 1 – 5 c (rezervatii naturale ce cuprind suprafete de teren si ape destinate conservarii unor medii de viata ale geofondului forestier).