Pagina documente » Stiinte Economice » Sectorul bancar romanesc si creditarea pentru bunurile de consum. Studiu (XYZ Romania S.A.)

Cuprins

lucrare-licenta-sectorul-bancar-romanesc-si-creditarea-pentru-bunurile-de-consum.-studiu-xyz-romania-s.a.-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-sectorul-bancar-romanesc-si-creditarea-pentru-bunurile-de-consum.-studiu-xyz-romania-s.a.-


Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE 6
Alegerea temei. Motivatia 6
Specificul lucrarii 7
CAPITOLUL I
CADRUL GENERAL AL ACTIVITATII BANCARE 8
I.1. Sectorul bancar rominesc in economia de piata 8
I.1.1. Rolul si structura sectorului bancar rominesc 8
I.1.2. Restructurarea sectorului bancar rominesc in vederea integrarii in structurile europene 9
I.2. Performantele in activitatea bancara 12
I.2.1. Riscuri specifice activitatii de creditare 12
I.2.2. Acordul Basel II - limita in acordarea creditelor 13
I.3. Gestiunea creditelor si a riscurilor aferente 18
I.3.1. Gestionarea creditelor bancare 19
I.3.2. Prevenirea riscurilor in activitatea de creditare 19
I.3.3. Analiza riscurilor in vederea acordarii creditului de consum. 22
CAPITOLUL II
CREDITUL - PRIORITATE iN ACTIVITATEA SOCIETATILOR BANCARE 24
II.1. Creditul - produs al bancilor 24
II.1.1. Definitie si functiile creditului 24
II.1.2. Trasaturi caracteristice rapoartelor de creditare 25
II.2. Sferele creditului 30
II.2.1. Formele creditului 31
II.2.2. Creditul de consum 33
II.3. Masuri de prevenire a riscurilor bancare in activitatea de creditare 35
II.3.1. Performantele financiare ale agentilor economici 36
II.3.2. Principiile analizei riscurilor de creditare 39
CAPITOLUL III
REGLEMENTARILE SI FACTORII DE INFLUENTA AI ACTIVITATII BANCARE 43
III.1. Legi si reglementari B.N.R. 43
III.2. Biroul Romin de Credit 53
III.2.1. Etapele constituirii biroului 56
III.2.2. Implementarea sistemului informational 60
III.2.3. Un birou pentru monitorizarea creditelor 62
III.3. Factori determinanti ai activitatii de creditare 66
III.3.1. Centrala Riscurilor Bancare 66
III.3.2. Dobinda anuala efectiva 72
III.4. Tendinte actuale in domeniul creditarii persoanelor fizice 75
III.4.1. Piata creditului de consum 76
III.4.2 Capcana creditelor de consum 80
CAPITOLUL IV
ACTIVITATEA DE CREDITARE A CITIBANK ROMiNIA S.A. 84
IV.1. Prezentarea societatii Citi Group - CitiBank Rominia S.A. 84
IV.1.1. Prezentare generala 84
IV.1.2. Capital social si actionariat 85
IV.2. Produse - Aspecte ale activitatii de creditare la
CitiBank Rominia S.A. 87
IV.3. Citifinancial - Creditul pentru persoane fizice 90
IV.4. MANAGEMENTUL RISCURILOR 98
CAPITOLUL V
STUDIU DE CAZ: CREDITUL PENTRU ACHIZITII DE BUNURI PRIN CITIFINANCIAL, CITIBANK ROMiNIA S.A. 101
V.1. Conditii de acordare a creditului 101
V.2. Documentatia necesara intocmirii dosarului de credit 102
V.3 Analiza dosarului de credit 105
V.4. Acordarea propriu-zisa a creditultui 106
Concluzii si propuneri pentru limitarea creditelor restante 107
BIBLIOGRAFIE: 109
ANEXE 111

Alte date

?INTRODUCERE:

Alegerea temei. Motivatia

În conditiile actuale cand se vorbeste de o globalizare a economiilor tuturor tarilor, un factor principal il reprezinta nivelul de la care se pleaca in aceasta cursa a alinierilor economiilor nationale. Pentru a pleca in aceasta cursa este nevoie de un element esential cresterii si dezvoltarii economice a fiecarui stat. „Motorul” dezvoltarii economice il reprezinta creditul. În conditiile unei economii de piata creditul are o implicatie foarte importanta in functionarea pietei monetare.

Fie ca este o firma, o societate mica sau mijlocie, o corporatie internationala sau pur si simplu o persoana fizica, cu totii pot apela la contractarea unui credit pentru realizarea obiectivelor economice, desfasurarea activitatii sau procurarii unui bun.

Dupa 1990 si in Romania incepe sa se contureze un sector bancar. De-a lungul celor 15 ani de tranzitie la economia de piata sectorul bancar romanesc a cunoscut diverse forme de manifestare. Se poate afirma oare ca am ajuns la o deplina maturitate in ceea ce priveste sectorul bancar? Poate ca nu am ajuns, dar am parcurs un drum lung pentru alinierea bancilor romanesti la standardele europene si internationale.

În ceea ce priveste dezvoltarea sectorului economic bancile si-au adus aportul caracteristic, dar nu cu titlu gratuit, costurile antrenarii creditelor si extrafinantarii fiind considerabile. Un credit poate da nastere unei idei de afaceri in conditiile in care nu dispui de resurse financiare. În mass-media au fost prezentate destule cazuri in care oamenii de afaceri care neavand forta financiara initierii si dezvoltarii propriei afaceri au apelat la resurse externe si au reusit. În ultimii ani tot mai multi oameni, persoane fizice au apelat la aceste tipuri de finantare externa. Totul a inceput in jurul anului 2000 cand cateva firme propuneau o idee noua pentru vanzarea produselor de folosinta indelungata.

Acum este la indemana oricui sa apeleze la un credit de consum, mai mult populatia are incredere in acest produs. Orice nevoie ai avea, orice bun ai dori sa cumperi acum il poti avea si nu trebuie sa ai banii necesari. Este interesant sa vezi cum poti rezolva nevoia acuta de bani a multor solicitanti de credite. Despre acest subiect voi vorbi si dezbate in lucrarea de fata: „creditul de consum” –fie ca este cazul unei firme, fie ca este adus in discutie creditul pentru persoane fizice.

Specificul lucrarii

Am incercat ca aceasta lucrare sa fie una interesanta atat din punct de vedere al tematicii, al continutului dar si al abordarii temei. Astfel in prima parte a lucrarii, mai precis capitolul I si II am abordat tema creditelor de consum din punct de vedere tehnic, pur informational. În capitolul III am prezentat o parte din reglementarile ce guverneaza creditele si jaloneaza activitatea bancilor. Am adus in discutie mult mediatizatul Birou Roman de Credit si Centrala Riscurilor Bancare, cat si Dobanda Anuala Efectiva. Pot spune ca mi-am satisfacut o curiozitate personala cautand materiale, informatii despre creditul de consum, dar a fost un lucru binevenit, intrucat lucrand in domeniu trebuie ca tot timpul sa fiu informat.

Voi prezenta aceasta tema a creditelor de consum astfel incat sa fie si sa devina interesanta pentru cei ce o vor parcurge, dar si pentru cei ce sunt interesati de un credit, mai ales de modalitatea si parcurgerea etapelor de acordare. În capitolele IV si V este prezentat studiul de caz -acordarea unui credit pentru achizitie de bunuri- efectuat la Citibank Romania S.A.

CAPITOLUL I

CADRUL GENERAL AL ACTIVIT?TII BANCARE

I.1. Sectorul bancar romanesc in economia de piata

În tara noastra a existat o reorganizare graduala a sectorului bancar. Reorganizarea declansata in 1991 a fost nacesara nu numai ca urmare a schimburilor fundamentale in teoria si practica economica, ci si faptul ca trebuia valorificat un potential mare al activitatii bancare, mai ales sub aspectele [1 D. Tudorache, M.V. Ivan – Moneda si credit, Editura Expert, Bucuresti, 2003 p. 87]:

- pregatirii foarte bune a specialistilor bancari existenti;

- retelei teritoriale relativ dezvoltate;

- nevoii de continuitate mai ales in creditarea economiei nationale, dar si in efectuarea platilor, inlaturarea blocajului financiar, diversificarea produselor si serviciilor bancare.

Modernizarea sectorului bancar nu se putea face in romania si din cauza vidului legislativ. De aceea, printre primele masuri luate a fost si aprobarea unei legi cu specific bancar. Bancile fiind organizate pe principiile unei societati comerciale producatoare de profit, respecta in primul rand Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, dar si legislatia specifica.

I.1.1. Rolul si structura sectorului bancar romanesc

Pana in prezent, sectorul bancar romanesc nu a beneficiat de stimulente pentru a mobiliza resurse de finantare a investitiilor si a cresterii pe termen lung. În comparatie cu alte tari, intermedierile financiare in Romania sunt slabe si acest lucru se intampla din cauza ritmului scazut al restructurarii economice, care a permis persistenta neplatilor in economie. Firmele au simtit ca este mai usor si mai putin costisitor sa acumuleze arierate decat sa isi finanteze activitatile imprumutand de la banci. În acelasi timp, bancile sunt circumspecte in a imprumuta bani firmelor cu arierate. Per ansamblu, disciplina scazuta a platilor, amplificate de deficientele din mediul legal si institutional, a fost daunatoare intermedierilor bancare.

Creditele bancare reprezinta doar 8 procente din finantarea totala a sectorului corporatist, iar firmele sunt preponderent finantate din arierate. Doar cateva afaceri sunt profitabile si au lichiditati suficiente pentru a se angaja la noi proiecte de investitii din resurse proprii. Mai mult, doar cateva companii pot sa isi demonstreze puterea de a rambursa un credit, din cauza slabei calitati a rapoartelor financiare si a lipsei de rapoarte auditate.

Relatiile bancilor cu firmele cu arierate par sa fie slabe. Bancile nu finanteaza firmele cu acumulari de arierate. Creditele bancare acordate companiilor cu datorii catre buget sau alte companii se cifreaza la jumatate din sumele acordate companiilor fara arierate. Bancile sunt si mai circumspecte in cazul firmelor de stat.

În Romania, activitatea bancara se desfasoara prin banci, persoane juridice romane, constituite sub forma juridica de societati comerciale pe actiuni si prin sucursale ale bancilor, persoane juridice straine, a caror activitate este reglementata de Legea nr. 58/1998 - Legea bancara, precum si prin organizatii cooperatiste de credit, procesul autorizarii acestora din urma fiind in curs de derulare in baza Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 272/2000. În toate cele trei situatii este obligatorie autorizarea de catre Banca Nationala a Romaniei.

Legislatia nationala nu face discriminare intre banci, persoane juridice romane (inclusiv cele constituite cu participare straina de capital sau ca filiale ale unor banci sau alte persoane juridice straine) si sucursale ale bancilor, persoane juridice straine.

În conformitate cu prevederile legale in vigoare, bancile infiintate ca filiale ale bancilor straine sau ale altor persoane juridice straine sunt persoane juridice romane si beneficiaza in totalitate de acest tratament, in timp ce sucursalele din Romania ale bancilor straine respecta, intr-o mare masura, regimul aplicabil bancilor persoane juridice romane (de exemplu in ceea ce priveste activitatile permise a fi realizate, conditiile pentru acordarea sau retragerea autorizatiei, conducerea, cerintele de capital). Avand in vedere cele mentionate, pentru cazurile de mai sus, actele normative in materie nu prevad un tratament mai putin favorabil decat cel aplicat bancilor cu capital autohton.

În prezent, structura sectorului bancar romanesc este formata din 32 de banci, persoane juridice romane si 8 sucursale de banci straine.

I.1.2. Restructurarea sectorului bancar romanesc in vederea integrarii in structurile europene

Din 1999, cand a inceput restructurarea sectorului bancar, Romania a facut progrese semnificative pentru consolidarea sectorului financiar. Mediul de reglare si supervizare s-a imbunatatit, usurand drumul pentru progrese in construirea unei fundatii mai solide pentru dezvoltarea sectorului financiar. Dar pentru realizarea unei piete bancare sigure si eficiente este nevoie de incheierea procesului de restructurare bancara, de dezvoltarea in continuare a infrastructurii financiare de baza, si de eliminarea folosirii neplatilor si acumularilor de arierate. Astfel, piata ar putea ajuta economia sa sustina rate de crestere ridicate, pentru ca finantarile ar fi directionate catre alternative de investitie mai productive.

Restructurarea sectorului bancar a avut un start intarziat, in comparatie cu alte tari si inca este o prioritate importanta in agenda reformelor, in timp ce in alte tari din regiune procesul s-a incheiat. De asemenea, participarea statului s-a incheiat o data cu restructurarea in celelalte tari din regiune, pe cand in Romania statul detine inca aproximativ 40 de procente din sectorul bancar. Participarea straina in actionariatul bancar romanesc este, evident, mai scazuta in Romania, in timp ce in alte tari din Europa centrala si de sud-est ea se cifreaza la aproximativ 80%.

Din cele 39 de banci care activeaza in Romania, trei sunt de stat: B.C.R., CEC si Eximbank. Dar acestea trei detin aproape 40% din totalul activelor bancare, o cifra similara din depozite si 31% din imprumuturi. Prezenta in continuare a bancilor de stat pe piata, dezavantajeaza Romania in raport cu alte tari candidate la UE, tari in care avantajele privatizarii sunt deja vizibile.

Procesul de restructurare a sectorului bancar continua, materializandu-se prin: