Pagina documente » Stiinte Economice » Sistemul decontarilor si al platilor fara numerar (XYZ, Agentia Ploiesti)

Despre lucrare

lucrare-licenta-sistemul-decontarilor-si-al-platilor-fara-numerar-xyz-agentia-ploiesti-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-sistemul-decontarilor-si-al-platilor-fara-numerar-xyz-agentia-ploiesti-


Cuprins

CUPRINS
Capitolul I
RETEAUA ORGANIZATIILOR COOPERATISTE DE CREDIT 3
1.1. Traditie in activitatea cooperativelor de credit din Rominia
3
1.2. Prezentarea Retelei CREDITCOOP
10
1.3. Transformirile majore in urma aparitiei O.U.G. 97/2000
13
1.4. Organizarea Retelei cooperatiste de credit CREDITCOOP
15
1.4.1. infiintarea si functionarea retelei CREDITCOOP
16
1.5. Cadrul legal pentru desfasurarea activitatilor specifice cooperatiei de credit
19
1.6. Obiectul de activitate al organizatiilor cooperatiste de credit
20
1.7. Perspectivele sistemului cooperatist de credit ca parte componenti a
sistemului bancar rominesc
21
Capitolul II
CREDITCOOP Casa Centrala - AGENTIA PLOIESTI...
23
2.1. Infiintarea si functionarea Agentiei Ploiesti
23
2.2. Prezentarea Agentiei Ploiesti
23
2.3. 2.3. Stuctura organizatorici a Agentiei Ploiesti
25
2.3.1. Organigrama Agentiei Ploiesti a Casei Centrale
26
2.4. Principalele modalititi de constituire a resurselor bancare
in cadrul Agentiei Ploiesti a CREDITCOOP
27
2.4.1 Disponibilititile si depozitele clientilor (persoane fizice si juridice)
28
2.4.2. Certificatele de depozit in lei
31
2.4.3. Fondurile proprii ale bincii
32
2.4.4. Sumele in tranzit
33
2.5. Administrarea plasamentelor in cadrul Agentiei Ploiesti a CREDITCOOP 33
2.6. Rezerva minima obligatorie
39
2.7. Analiza financiari a agentiei, pe baza de bilant, la data de 31.12.2005
40
Capitolul III
SISTEMUL DE PLATI SI DECONTARI INTRA SI INTERBANCARE
48
3.1. Relatiile intrabancare
48
3.1.1. Contabilizarea operatiunilor efectuate prin compensare
49
3.2. Relatiile interbancare 50
3.3. Procedee de decontiri
54
3.3.1.Tipuri de decontiri
55
3.4. Conceptul de compensare
56
3.4.1 Tipuri de compensiri
57
3.5. Compensarea interbancara - istoric si evolutie
58
3.5.1 Instrumente de plati folosite in compensare
61
3. 6. Sistemul Electronic de Pliti - Compensarea automati
62
3.6.1 RTGS - Sistemul de Decontare pe Bazi Bruti in Timp Real
64
3.6.2 ACH - Casa de Compensare Automati
64
3.7. Compensarea instrumentelor de debit pe suport hartie (cecul barat si biletul la ordin).
71
Capitolul IV
PLATILE ELECTRONICE
78
4.1. Conceptul de plata electronici
78
4.2. Plitile electronice cu decontare bruti in timp real
81
4.3 Procedee de decontare si instrumente de plati specifice
CREDITCOOP Agentia Ploiesti
84
4.3.1 Viramentul de credit
84
4.3.2 Ordinul de plati/ mesajul electronic
88
4.3.3. Procesarea ordinelor de plati la CREDITCOOP
98
4.3.4. Studiu de caz
101
4.3.5 Analiza SWOT a sistemului de pliti si decontiri
105
Capitolul V
Concluzii si propuneri 107
Bibliografie 115
2

EXTRAS DIN DOCUMENT

?SISTEMUL DECONT?RILOR SI AL PL?TILOR LA CREDITCOOP Casa Centrala – AGENTIA PLOIESTI

?

CAPITOLUL I

RETEAUA ORGANIZATIILOR COOPERATISTE DE CREDIT

1.1. Traditie in activitatea cooperativelor de credit din Romania

Precursorii acestei forme de organizare, cei care au stabilit principiile de baza ale unei societati cooperatiste sunt considerati „pionierii” de la Rochdale, a caror initiativa a dat nastere in anul 1844, in Anglia, primei cooperative viabile din lume, orientata pe productie si consum, inregistrata sub numele de „Societatea echitabililor pionieri din Rochdale” [1 Barbu Paul Emanoil – “Din istoria cooperatiei de consum si credit “, Editura Universul 2000, pag. 45]. Dintre principiile promovate de acestia se evidentiaza in mod deosebit acela conform caruia intr-o adunare generala fiecare asociat, membru cooperator, are dreptul la un singur vot, indiferent de numarul partilor sale sociale, ca aport la capitalul social. Aceasta modalitate de exprimare este cunoscuta sub denumirea generica „un om un vot”.

De o importanta aparte se bucura actiunea initiata de Pionierii de la Rochdale de unire a cooperativelor in federale, conferindu-le in acest fel posibilitatea de afirmare si urmarire a propriilor interese de pe pozitii mai avantajoase. Aceste doua principii, enumerate mai sus, isi gasesc locul si functia in actualele statute ale cooperativelor, acestea deosebindu-le intr-o anumita masura de alte forme de organizare a societatilor patrimoniale. Herman Schulze [2 Barbu Paul Emanoil-“Din istoria cooperatiei de consum si credit”, Ed. Universul 2000, pag. 73], fost magistrat si primar al catorva localitati din Germania, organizeaza in anul 1859 primul congres al bancilor populare de credit cooperative, care in anul 1864 va deveni „Uniunea generala a cooperativelor bazate pe ajutorul propriu”. Organizatia conceputa de Schulze prezinta un caracter descentralizat, fara existenta unor cooperative centrale care sa coordoneze si sa conduca activitatea. Pe aceste baze elaboreaza si promulga „Codul cooperatist”, pornind de la ideile proiectului numit „Schulze-Delitzsch”.

F.W. Raiffeisen [3 Cruceru Dan – “Cooperatia in Romania” , Ed. Artifex 1998, pag 23] va infiinta in anul 1854 o casa de ajutor, ce va fi inlocuita la scurt timp cu o societate de credit. Aceasta se intemeiaza pe principiul raspunderii solidare si nemarginite, a unui numar restrans de membrii, in care nu se acorda dividende, beneficiile urmand a fi repartizate la fondul de rezerva, care este indivizibil la dizolvare, iar functiile in cadrul cooperativei nu sunt retribuite.

Sistemul Raiffeisen, spre deosebire de cel conceput de Herman Schultze, se caracterizeaza prin centralizarea mai multor cooperative mici, coordonate de o centrala, menita sa garanteze si sa serveasca compensarii fondurilor disponibile fiecarei cooperative. Ca o urmare fireasca a aplicarii acestor principii, in anul 1872 se organizeaza „Uniunea centrala a cooperativelor de credit Raiffeisen”.

Cooperativele de credit, ca forma de asociere libera, apolitica si nonguvernamentala, in scopul intrajutorarii reciproce a membrilor sai, au inceput sa functioneze in Romania spre a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Astfel, prima cooperativa de credit – banca populara a luat fiinta in tinutul Bistritei, in anul 1851; apoi in orasul Braila, important port la Dunare, se infiinteaza in 1855 Cooperativa Înfratirea. Ion Ionescu de la Brad infiinteza in anul 1860 o asociatie de credit, banca populara si o casa de pastrare scolara in satul Brad, judetul Roman. Mai apoi, in judetul Sibiu, localitatea Rasinari, Visarion Roman pune bazele „Societatii de pastrare si imprumut” - in 1867, iar in Bucuresti, la distanta de aproape doua decenii de prima cooperativa infiintata in Romania, mai precis in anul 1870.

Între anii 1891-1902, aparitia a numeroase societati cooperatiste de credit, denumite si "banci populare satesti" in orasele mari ale tarii - Iasi, Ramnicu Sarat, Piatra Neamt, Focsani, Craiova, Pitesti, Ploiesti, Galati, Targu-Jiu, precum si in unele sate, marcheaza definitiv afirmarea miscarii cooperatiste in Romania.

În anul 1895 perceptia miscarii cooperatiste din Romania in Europa face ca tara noastra sa fie invitata la Londra, ca membru fondator, la formarea Aliantei Internationale Cooperatiste [4 Barbu Paul Emanoil – “Dina istoria cooperatiei de consum si credit”, Ed Universul 2000, pag. 84], alaturi de Italia, Franta, Belgia si Anglia.

Un rol deosebit in promovarea miscarii cooperatiste in Romania l-a avut Spiru Haret - savant, sociolog, pedagog, matematician si om politic, considerat ctitorul bancilor populare cooperatiste. În anul 1898 devine principalul sustinator al extinderii si organizarii miscarii cooperatiste fiind autorul primei legi a cooperatiei.

Începutul secolului XX aduce pentru cooperativele din Romania, mai precis in anul 1903, o noua reglementare privind activitatea acestora, materializata in „Legea bancilor populare satesti si a Casei lor centrale”, care prin modificarile ulterioare, va cuprinde prevederi in aplicare asupra tuturor organizatiilor cooperatiste.

Un eveniment important cu influente majore la nivelul economiei nationale este acela prin care in anul 1948, la scurt timp dupa intrarea in vigoare al Legii nationalizarii, prin Decretul Nr. 197 din 12 august, sunt dizolvate intreprinderile bancare si institutiile de credit cu capital particular sau de stat, cu exceptia B.N.R., C.E.C. si S.N. Creditul Industrial. Prin Decretul 455 din 10 decembrie 1954 se infiinteaza Banca Agricola si cooperativele de credit si economie, iar la distanta de doi ani acestea din urma se asociaza in uniuni regionale. În anul 1961 structurile regionale si centrale ale cooperatiei de credit se autodizolva, iar cooperativele de credit se afiliaza la uniunile raionale ale cooperativelor de consum.

Decizia nr. 158 din anul 1971 a CENTROCOOP prevede infiintarea Comisiilor judetene si Comisia Centrala a Cooperativelor de Credit, in cadrul uniunilor judetene ale cooperativelor de consum si, respectiv, al CENTROCOOP. Aceasta va duce ca pana in anul 1990, cooperativele de credit sa fie privite ca avand un rol secundar in totalul activitatilor economice cooperativelor afiliate la CENTROCOOP.

Evenimentele din decembrie 1989 si schimbarile profunde generate in plan social, politic si economic au creat premisele dezvoltarii cooperatiei de credit din Romania, dezvoltarea sa prezentand un trend ascendent constant, startul concret fiind dat in anul 1990.

Mediul economic si social postdecembrist a fost marcat de preocuparea sustinuta a organelor legislative, precum si a celor executive pentru constituirea unei economii bazata pe principiile pietei libere.

În acest sens Consiliul Frontului Salvarii Nationale elaboreaza Decretul Lege Nr. 67/1990 care va reglementa activitatea cooperatiei de consum si de credit pe baza principiilor cooperatiste consacrate si statuate de Alianta Cooperatista Internationala.

Activitatile permise cooperativelor de credit prevazute in acel decret-lege erau stipulate in art. 5, lit. (j): „acordarea de imprumuturi membrilor cooperatori si prestarea de servicii bancare, operatiuni bancare in mandat, organizarea de banci cooperatiste”. Conform acestor prevederi, in perioada 1990-1996 cooperativele de credit au desfasurat o activitate diversificata , iar operatiunile cu caracter financiar au fost efectuate in cea mai mare parte pentru membrii cooperatori si intr-o masura mai redusa anumitor organizatii de cult, respectiv parohii, regasite in asezari mai izolate din punct de vedere geografic.

În intervalul octombrie 1996 - iunie 2000, baza legala a desfasurarii activitatii cooperatiei de credit a constituit-o „Legea 109 - privind organizarea si functionarea cooperatiei de consum si a cooperatiei de credit", lege organica prin care cooperativele de credit si-au recapatat denumirea de "banci populare". Aceasta lege s-a dorit a fi o clarificare si o consolidare a cadrului legislativ in virtutea caruia cooperativele de credit, isi desfasurau activitatea. Potrivit acestei legi, sistemul cooperatiei de credit a functionat pe trei nivele organizatorice: cooperativele de credit erau asociate la nivel de judet in case teritoriale, iar acestea, la nivel national, erau asociate la Casa Cooperativelor de Credit - CREDITCOOP.

In perioada 1997-1998 au aparut noi banci populare independente, autointitulate si "cooperative de credit", care au fructificat unele imperfectiuni ale sistemului legislativ din acea perioada si au ignorat principiile cooperatiste; au functionat sub umbrela denumirii de coopertiva de credit fapt ce a generat influente negative asupra cooperativelor de credit traditionale care functionau sub coordonarea Casei Centrale a Cooperativelor de credit CREDITCOOP: de asemenea, prin eludarea pragului de capital social prevazut pentru bancile comerciale, acestea au determinat Guvernul Romaniei sa ia unele masuri ferme in aceasta privinta.

În acest sens, una dintre primele masuri luate a fost stoparea fenomenului de proliferare a unor astfel de institutii, care nu functionau in cadrul unui sistem autorizat, reglemetat si controlabil, prin adoptarea Ordonantei de Urgenta Nr. 97/2000 - privind organizatiile cooperatiste de credit, care prevede, in principal, functionarea organizatiilor cooperatiste de credit in retele formate dintr-o casa centrala, sucursale ale acesteia, precum si cooperativele de credit si sediilor secundare ale acestora, afiliate la casa centrala.

Aceasta lege da posibilitatea Bancii Nationale a Romaniei de a supraveghea si controla activitatile bancare efectuate in cadrul cooperatiei de credit la nivel consolidat, precum si la nivelul fiecarei cooperative de credit.

Prevederile O.U. Nr. 97/2000 acorda anumite prerogative casei centrale a retelei cooperatiste de credit privind supravegherea, coordonarea si reglementarea activitatilor cooperativelor de credit afiliate. Pe de alta parte, casa centrala are obligatia de a realiza functia bancara pentru cooperativele de credit din retea, acestora fiindu-le interzis de a mai avea conturi deschise la alte unitati bancare.

Acest lucru presupune efectuarea transferurilor de fonduri in exclusivitate prin intermediul casei centrale si a sucursalelor acesteia. Totodata casa centrala garanteaza in intregime obligatiile cooperativelor de credit afiliate prin constituirea rezervei mutuale de garantare, pe baza cotizatiilor cooperativelor de credit afiliate: “asigura decontarea operatiunilor de incasari si plati desfasurate intre cooperativele de credit afiliate” [5 OUG 97/2000, privind organizatiile cooperatiste de credit, MO nr.330/2000, art 105, lit.”j”] ; “deschid un cont curent la Banca Nationala a Romaniei, in conformitate cu reglementarile emise de aceasta, pentru operatiunile de incasari si plati ale propriei retele in relatia cu trezoreria statului si cu celelalte institutii de credit”.

Pe de alta parte, aceleasi reglementari, impun anumite obligatii casei centrale, ca reprezentant al cooperativelor de credit din reteaua cooperatista in fata B.N.R. si a altor institutii publice, in sensul asumarii anumitor raspunderi fata de cooperativele afiliate: “asigura gestionarea resurselor disponibile din retea” [6 OUG 97/2000, privind organizatiile cooperatiste de credit, MO nr.330/2000, art 105, lit.”h”

]; “urmaresc si asigura coeziunea si buna functionare a retelei, scop in care iau toate masurile necesare, inclusiv acordarea de asistenta financiara cooperativelor de credit….” [7 OUG 97/2000, privind organizatiile cooperatiste de credit, MO nr.330/2000, art 105, lit.”i”

].

Strategia si obiectivele urmarite in prezent si in viitor de reteaua CREDITCOOP reies clar din punctul de vedere al conducerii casei centrale fata de cooperativele de credit afiliate care se afirma faptul ca puterea retelei sta, in primul rand, in cooperativele care o formeaza si de aceea casa centrala are obligatia de a depune toate eforturile necesare de coordonare a acestora si acordarea intregului sprijin pentru cresterea performantelor lor bancare.

Asumarea acestor raspunderi, precum si adoptarea unor politici manageriale si de marketing la nivel de retea implica un inalt grad de informare a organelor de decizie, formate din conducerea casei centrale, consiliul de administratie si adunarea generala. Culegerea, prelucrarea si analiza informatiilor solicitate la nivelurile superioare fie in scop decizional, fie pentru indeplinirea obligatiilor de raportare a situatiilor financiare si a anumitor indicatori la nivel consolidat necesita existenta unui sistem coerent, unitar si coordonat de centralizare a acestora, incepand cu nivelul de baza – cooperativa de credit.

O pondere importanta in totalul activitatilor desfasurate la nivelul cooperativelor de credit, precum si la nivelul Casei Centrale CREDITCOOP si a agentiilor acesteia, o detin activitatile de centralizare si raportare a indicatorilor economico-financiari si de prudentialitate. Scopul principal este raportarea, la nivel consolidat sau agregat, a acestor indicatori catre Banca Nationala a Romaniei si alte institutii publice abilitate. De asemenea, aceste date servesc si la efectuarea unor studii statistice si de marketing la nivelul casei centrale.

La nivelul Casei Centrale CREDITCOOP se depun eforturi deosebite pentru realizarea si implementarea unui software specializat in activitati bancare, tinind cont de specificul cooperativelor de credit. Acest software este proiectat pentru a putea gestiona eficient si in timp real activitatea bancara, dar si celelalte evidente contabile, gestiunea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar, salarii, etc. În acest mod, datele stocate vor putea fi accesate facil in vederea intocmirii rapoartelor si situatiilor financiare solicitate fara un efort uman important.

1.2 Prezentarea Retelei CREDITCOOP

Cooperativele de credit sunt asociatii autonome, apolitice si neguvernamentale, al caror scop principal este desfasurarea activitatilor bancare in vederea intrajutorarii membrilor sai. O cooperativa de credit este constituita dintr-un numar variabil de membri cooperatori, are capitalul social variabil, acesta fiind alcatuit din parti sociale de valoare egala, al carui numar minim este hotarat prin actul constitutiv.

Cooperativele de credit se organizeaza pe o raza teritoriala de operare proprie, care reprezinta spatiul geografic in care acestea isi desfasoara activitatea, fara a excede granitele judetului in care isi desfasoara activitatea si fara a se intrepatrunde cu raza de operare a altor cooperative din cadrul aceleiasi retele.De asemenea, fiecare cooperativa de credit poate functiona doar in conditiile afilierii la o Casa Centrala, constituita prin asocierea de cooperative de credit avand o raza de operare care include cel putin razele teritoriale de operare ale cooperativelor de credit afiliate.

Casa centrala coordoneaza activitatea cooperativelor de credit afiliate, avand atributii de reprezentare, control si supraveghere, indeplinind si functia bancara, prin intermediul agentiilor. Aceasta presupune efectuarea operatiunilor in numerar, precum si a transferului de fonduri in exclusivitate prin intermediul Casei Centrale si a sucursalelor acesteia. Totodata Casa Centrala garanteaza in intregime obligatiile cooperativelor de credit afiliate, fiind necesar a constitui rezerva mutuala de garantare, pe baza cotizatiilor cooperativelor de credit afiliate.

Reteaua cooperatista de credit CREDITCOOP era formata la 31 decembrie 2003 dintr-un numar de 546 de cooperative de credit si 375 de sedii secundare-puncte de lucru ale acestora, precum si Casa Centrala, avand 21 de sucursale-agentii. La nivelul retelei, in cadrul unitatilor componente ale acesteia isi desfasurau activitatea 2.667 de salariati, din care 2.469 la cooperativele afiliate si 198 la nivelul casei centrale si agentiilor acesteia.

În prezent, datorita proceselor de fuziune care s-au finalizat la 31.05.2005, impuse de nivelul minim al fondurilor proprii ale cooperativelor de credit, care trebuia sa fie de cel putin 3 miliarde lei, au ramas un numar de 124 cooperative de credit la care sunt arondate 767 puncte de lucru.

Din punct de vedere al mediului in care opereaza cooperativele de credit afiliate in retea, este important de mentionat ca 65% isi desfasoara activitatea in mediul rural, iar restul de 35% in mediul urban.

Capitalul social al unei case centrale este variabil, fiind alcatuit din parti sociale de valoare egala provenite din aportul cooperativelor de credit afiliate, determinat in baza procentului de 20% aplicat sumei ce reprezinta capitalul social al cooperativei.

Capitalul cooperativelor de credit este diferit ca forma de cel al bancilor comerciale, fiind constituit din parti sociale de valoare egala depuse de membrii cooperatori, de unde rezulta caracterul variabil al acestuia. Numarul minim de parti sociale este precizat in actul constitutiv al fiecarei cooperative de credit.