Pagina documente » Recente » Situatia actuala si perspectivele tehnicilor si instrumentelor de plata utilizate in romania

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?CUPRINS
CAPITOLUL 1. NO?IUNI DE BAZ? PRIVIND TEHNICILE ?I INSTRUMENTELE DE PLAT? UTILIZATE ΞN ACTIVITATEA BANCAR?............2
1.1. Mecanismele de plati in perioada interbelica……………………………………...2
1.2. Evolutia instrumentelor de plata……………………………………………………..3
1.3. Sistemul de plati……………………………………………………………………….6
1.4. Legislatie aplicabila sistemelor de plati…………………………………………….9
1.5. Clasificarea instrumentelor de plata………………………………………………13
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA GENERAL? A INSTRUMENTELOR DE PLAT? F?R? NUMERAR.....16
2.1. Ordinul de plata………………………………………………………………………16
2.2. Cecul…………………………………………………………………………………...20
2.3. Cambia si biletul la ordin…………………………………………………………...23
2.4. Instrumente de plata electronice……………………………………………………30
2.4.1. Cardul………………………………………………………………………30
2.4.2 Internet Banking…………………………………………………………….35
2.4.3 E-Banking……………………………………………………………………37
CAPITOLUL 3. MODALITA?I DE PLAT? MODERNE FOLOSITE ΞN ROMΒNIA...41
3.1. Mecanisme de decontare……………………………………………………………41
3.2. Sisteme de plata folosite in Romβnia……………………………………………..42
3.2.1. Sistemul ReGIS……………………………………………………………42
3.2.2. Sistemul SaFIR…………………………………………………………….45
3.2.3 Sistemul Sent……………………………………………………………….48
CAPITOLUL 4. POSIBILIT?TI DE UTILIZARE A MIJLOACELOR MODERNE DE CALCUL ΞN DOMENIUL INSTRUMENTELOR DE PLAT? UTILIZATE ΞN ACTIVITATEA BANCAR?..50
4.1. Sistemul informational bancar si automatizarea operatiunilor bancare……...50
4.2. Specificitatea sistemului informational al BCR – ERSTE……………………….52
4.3.Aspecte privind informatizarea instrumentelor de plata utilizate in activitatea bancara……………………………………………………………………………………………….53
4.3.1.Descrierea aplica?iei PROGRAM DE GENERARE A INSTRUMENTELOR DE PLAT? 53
Ξntocmirea programului 57
CAPITOLUL 5. ANALIZA INSTRUMENTELOR DE PLAT? LA NIVELUL B?NCII ROMΒNE DE DEZVOLTARE 60
Concluzii 72
BIBLIOGRAFIE 74

EXTRAS DIN DOCUMENT

CAPITOLUL 5. ANALIZA INSTRUMENTELOR DE PLAT? LA NIVELUL B?NCII ROMΒNE DE DEZVOLTARE {p}

Concluzii {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

INTRODUCERE

Practicile si standardele privind platile sunt diferite de la o tara la alta. Instrumentele de plata au fost dezvoltate in timp si sunt croite pe nevoile utilizatorilor domestici, fie ei consumatori, corporatii sau institutii guvernamentale, depinzand de specificul socio-cultural, economic, geografic sau de cadrul legal.

Implementarea Sistemului Electronic de Plati este una dintre cele mai importante realizari ale sistemului bancar romanesc. Ξn prezent, se deruleaza cateva proiecte de dezvoltare a sistemului, cu scopul automatizarii complete si cresterii eficientei acestuia. Pe langa aceste proiecte insa, Sistemul Electronic de Plati va suferi transformari si din perspectiva peisajului european al sistemelor de plati si al integrarii in structurile europene.

Astazi, sistemele de plati din Europa sunt destul de fragmentate. Practicile si standardele privind platile sunt diferite de la o tara la alta. Instrumentele de plata au fost dezvoltate in timp si sunt croite pe nevoile utilizatorilor domestici, fie ei consumatori, corporatii sau institutii guvernamentale, depinzand de specificul socio-cultural, economic, geografic sau de cadrul legal.

Bancile se confrunta cu schimbari semnificative in piata europeana a platilor, generate de procesul de integrare europeana si de introducere a EURO, dar si de alti factori:

? se intensifica cererile venite atat dinspre consumatori, cat si dinspre corporatii. Consumatorii sunt din ce in ce mai putin loiali, alegand cele mai bune oferte de la diferite banci. Corporatiile cer din ce in ce mai mult valoare adaugata, servicii de plati integrate la preturi mici.

? furnizorii nebancari ai serviciilor de plati patrund pe piata europeana, fiind competitori ai bancilor sau posibili parteneri.

? modificarile de reglementari si cerintele de conformitate consuma o mare parte a bugetelor destinate infrastructurilor informatice, si multe dintre aceste proiecte sunt legate de plati.

? schimbarile de tehnologie forteaza bancile sa-si reproiecteze arhitecturile IT si impulsioneaza noi proiecte informatice.

Sistemele europene de compensare si decontare au fost initial create sa indeplineasca cerintele nationale. Ele sunt diverse si nu sunt aliniate cu necesitatile unei monede unice. Infrastructura financiara a zonei EURO se afla in prezent intr-un proces de transformare, provocat de introducerea EURO si de schimbarile tehnologice.

CAPITOLUL 1. NOTIUNI DE BAZ? PRIVIND TEHNICILE SI INSTRUMENTELE DE PLAT? UTILIZATE ΞN ACTIVITATEA BANCAR?

1.1. Mecanismele de plati in perioada interbelica

Sistemul de compensare interbancara a fost orga­nizat in Romania dupa primul razboi mondial si a inceput sa functioneze din februarie 1920, odata cu inaugurarea „Casei de Compensatiune” din Bucuresti. Aceasta reprezenta o asociatie de 14 banci mari, condusa de BNR printr-un delegat.

Efectuarea compensarii interbancare in acea perioada presupu­nea utilizarea unui instrument intermediar - cecul de compensatie:

Cecul de compensatie era intocmit de banca debitoare si remis reprezentantului bancii beneficiare, care la randul sau prezenta la schimb documentele de plata emise.

Fiecare banca intocmea borderouri cu cecurile de com­pensatie primite si avizele privind cecurile emise; borderourile si avizele erau remise Casei de Compensatie care intocmea balante centralizatoare si calcula soldul fiecarui participant.

Ξn ziua urmatoare, Casa de Compensatie comunica Bancii Nationale operatiunile ce trebuiau efectuate in conturile bancilor membre - debitarea/creditarea lor cu sumele datorate/cuvenite.

La 1 iulie 1927 a fost pus in practica un alt procedeu de decon­tare, la care participau 20 de banci. Scopul a fost scurtarea si simplificarea procesului de compensatie, care - in varianta cecului de compensatie - prezenta inconvenientul unui procedeu indirect si laborios.