Pagina documente » Stiinte Economice » Somajul. Evolutia si nivelul ratei somajului in Romania, dupa anul 1990

Despre lucrare

lucrare-licenta-somajul.-evolutia-si-nivelul-ratei-somajului-in-romania-dupa-anul-1990
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-somajul.-evolutia-si-nivelul-ratei-somajului-in-romania-dupa-anul-1990


Cuprins

CUPRINS
Cap. 1. DEFINIREA, CARACTERISTICILE SI FORMAREA SOMAJULUI.....2
1. 1. Definirea somajului...2
1. 2. Caracteristicile somajului..........3
1. 3. Formarea somajului..5
Cap. 2. CONTINUTUL, FORMELE SI NIVELUL SOMAJULUI......6
2. 1. Continutul somajului6
2. 2. Formele somajului...10
2. 3. Nivelul somajului....17
2. 3. 1. Relatiile dintre variabilele macroeconomice.......20
2. 3. 1. 1. Relatia crestere economica - inflatie - somaj...20
2. 3. 1. 2.Relatia de compensare inflatie - somaj; curba lui Phillips...20
2. 3. 2. Somajul in teoria si realitatea economica............21
2. 3. 3. Cauzele, consecintele si costurile somajului........26
2. 3. 4. Implicatiile ajutorului de somaj asupra somajului.............29
Cap. 3. POLITICI ANTI - SOMAJ............32
Cap. 4. EVOLUTIA SI NIVELUL RATEI SOMAJULUI iN ROMiNIA, DUPA
ANUL 1990...38
CONCLUZII...........46
BIBLIOGRAFIE......47

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

Cap. 1. DEFINIREA, CARACTERISTICILE SI FORMAREA SOMAJULUI

1.1. Definirea somajului

Fara indoiala, folosirea eficienta si deplina a factorilor de productie a constituit, din totdeauna, una din problemele economice centrale, atat la nivel microeconomic, cat si la nivel macroeconomic. Dupa cum se stie, dintre factorii de productie un rol decisiv il are forta de munca. Toti ceilalti factori de productie, in absenta fortei de munca, nu reprezinta decat elemente moarte, o simpla ingramadire de lucruri. Forta de munca este cea care le pune in miscare, numai ea este capabila sa obtina de pe urma factorului atras in circuitul economic o cantitate mai mare sau mai mica de bunuri. De aceea , ori de cate ori o parte din forta de munca nu este folosita, mai ales la nivel macroeconomic, societatea va fi frustrata de o anumita cantitate de bunuri , multe dintre ele de o importanta vitala.

Importanta economica a utilizarii depline a fortei de munca, precum si pierderile care ar putea rezulta din nefolosirea unei parti a acestui factor decisiv al procesului de crestere economica, au rezultat din analiza dezvoltarii ciclice. De regula perioadele de recesiune economica sunt insotite de mari reduceri de persoane, deci de o crestere sensibila a somajului. Dimpotriva, fazele de inviorare si avant ofera posibilitatea incadrarii in munca a celei mai mari parti a populatiei active a unei tari. Rezulta, deci, ca, intre fenomenul ciclitatii economice si cel al somajului, exista o legatura foarte stransa, ca de la cauza la efect.

Somajul este un dezechilibru al pietei muncii si se caracterizeaza prin existenta unui anumit numar de persoane apte de munca disponibile care nu-si gasesc un loc de munca, conform dorintelor acestora [1 Ghisoiu, Magdalena, Cocioc, Paul – Economie Generala, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj – Napoca, 1999].

Somajul este o stare negativa a economiei, care afecteaza o parte din populatia activa disponibila (apta de munca) prin neasigurarea locurilor de munca. Afecteaza toate tarile, fiind in crestere dupa deceniul sapte al secolului nostru.

Definirea si comesurarea somajului constituie obiectul unor controverse, din care se desprind trei tipuri de definire:

a) somerii sunt considerati toti cei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intregime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. În acest caz, somerii apar ca surplus de forta de munca, in raport cu cei angajati in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata: oferta de forta de munca > forta de munca angajata.

b) somerii sunt considerati toti cei care au inregistrate cereri de angajare la oficiile de plasare a fortei de munca sau toti cei ale caror cereri nu au fost satisfacute pana la sfarsitul fiecarei luni, indiferent daca solicita :

- locuri de munca permanente sau temporare;

- locuri cu timp de munca integral sau partial;

- un loc de munca mai adecvat cu aspiratiile proprii.

c) definitia data de Biroul International al Muncii din cadrul O.N.U., organizatie care studiaza acest fenomen pentru a putea elabora strategii de combatere, considera somer orice persoana care are mai mult de 15 ani si indeplineste concomitent patru conditii:

- este apt de munca;

- nu munceste;

- este disponibil pentru o munca salariata sau nesalariata;

- cauta un loc de munca.

1.2. Caracteristicile somajului

Caracteristicile somajului sunt urmatoarele:

a) nivelul la care a ajuns, exprimat:

- absolut - prin numarul somerilor;

- relativ - prin rata somajului.

b) intensitatea cu care se manifesta,din acest punct de vedere existand:

- somaj total, prin pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii;

- somajul partial, diminuarea activitatii cu reducerea corespunzatoare a salariilor;

c)durata: timpul scurs intre pierderea locului de munca sau diminuarea activitatii si reluarea normala a lucrului;

d)structura, componenta pe categorii de:

- varsta;

- nivel de calificare;

- sex etc.

Între ocupare si somaj si – in sens larg – intre ele si inactivitate, delimitarile au devenit, in ultima vreme, tot mai slabe si, uneori, incerte. Asistam, astfel, la crearea unei situatii cu numeroase semnificatii pentru cei ce o suporta.