Pagina documente » Stiinte Economice » Specializarea ofertei turistice in cadrul statiunii XYZ

Despre lucrare

lucrare-licenta-specializarea-ofertei-turistice-in-cadrul-statiunii-xyz
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-specializarea-ofertei-turistice-in-cadrul-statiunii-xyz


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE. 1
CAPITOLUL I ... 3
TURISMUL BALNEAR - REFERINTE TEORETICE SI DEZVOLTAREA ACESTUIA 3
1.1. CONCEPTUL DE TURISM BALNEAR........ 3
1.2. TENDINTE iN EVOLUTIA TURISMULUI BALNEAR... 6
1.3. RELATIA TURISM BALNEAR - TURISM DE SANATATE ............ 15
CAPITOLUL II . 21
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TURISMUL iN
JUDETUL ViLCEA .......... 21
2.1. PREZENTARE GEOGRAFICA SI CAI DE ACCES ....... 21
2.2. CARACTERIZARE ISTORICA A JUDETULUI ViLCEA .............. 25
2.3. POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI .............. 29
2.4. PIATA TURISTICA ViLCEANA 33
CAPITOLUL III 38
CARACTERIZAREA TURISMULUI BALNEAR iN STATIUNEA
BAILE GOVORA ....... ....... 38
3.1. PREZENTAREA ISTORICA A STATIUNII BAILE GOVORA ......... 38
3.2. POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNII . 45
3.3. OBIECTIVE TURISTICE iN STATIUNE SI iMPREJURIMI ......... 52
CAPITOLUL IV 57
S.C. BAILE GOVORA S.A. - O POSIBILITATE DE DEZVOLTARE A
TURISMULUI BALNEAR iN STATIUNEA BAILE GOVORA 57
4.1. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII ...... 57
4.2. BAZA TEHNICO- MATERIALA 61
4.3. ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE ....... 72
4.4. POSIBILITATI DE SPECIALIZARE TURISTICA A OFERTEI STATIUNII
BAILE GOVORA .......... 76
4.5. PROTECTIA MEDIULUI iNCONJURATOR SI A CELUI TURISTIC .............. 83
CONCLUZII .... 85
BIBLIOGRAFIE .............. 87

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Introducere

Una din formele de turism careia i se acorda din ce in ce mai mult o atentie deosebita este turismul balnear, domeniu in care tara noastra dispune de factori de cura de o mare valoare raspanditi in majoritatea judetelor tarii.

Romania, tara cu veche traditie balneara, dispune de peste 160 statiuni si localitati balneoclimatice, cu un potential in masura sa asigure tratamente pentru aproape toate maladiile cunoscute. Pe langa apele minerale si termale, in tara exista lacuri helioterme sau cu namol curativ, cunoscute pentru valoarea lor terapeutica, cu aproape 2000 de ani in urma. Majoritatea statiunilor balneoclimatice din tara noastra sunt situate in locuri pitoresti, permitand in felul acesta combinarea tratamentului cu o vacanta placuta. În privinta mofetelor si solfatarelor – cu efecte deosebite in tratamentul afectiunilor cardiovasculare – Romania nu are multi concurenti in lume.

Punerea in valoare intr-o masura cat mai mare a acestei oferte constituie una din directiile principale ale impunerii tarii noastre in competitia mondiala si una din caile principale de ridicare a eficientei activitatii in cadrul turismului national si international.

Pe langa factorii curativi naturali, statiunile noastre dispun de o gama larga de proceduri fizioterapeutice prin amenajarea sectiilor de electroterapie, hidroterapie, pneumoterapie si cultura fizica medicala, dotata cu aparatura moderna si deservite de personal calificat.

Bazele unice de tratament existente in statiunile cu eficienta recunoscuta (Felix, Herculane, Govora, Olanesti, Calimanesti-Caciulata, Covasna, Slanic-Moldova, Sovata, Tusnad si Vatra Dornei) au facut ca statiunile respective sa devina competitive pe plan european. Cu toate acestea, se remarca faptul ca nu toate statiunile luate in considerare dispun de dotarile necesare pentru a se actiona cu vigoare in directia dezvoltarii, in fiecare, a turismului international de tratament. Dispun de conditii bune in acest sens numai statiunile: Felix, Herculane, Calimanesti-Caciulata si Sovata.

În turismul de tratament, motivatia principala este tratamentul medical. Asigurarea in bune conditiuni si la timp a acestuia depinde de personalul medico-sanitar existent la bazele de tratament. Dar nu mai putina importanta are buna organizare si diversificare a celorlalte servicii: cazare, masa, agrement. Îmbunatatirea continua a calitatii tuturor serviciilor ce formeaza produsul turistic balnear trebuie sa stea permanent in centrul atentiei prestatorilor, pentru satisfacerea exigentelor mereu crescande ale turistilor-pacienti.

Pentru a atrage un numar cat mai mare de turisti la tratament balnear, intr-o serie de tari din Europa s-au luat numeroase masuri pentru pregatirea corespunzatoare a bazei materiale, asigurarea unei asistente medico-sanitare de inalta calificare si o deservire turistica de nivel ridicat. Statiunile balneoclimatice din Europa sunt asezari dezvoltate cu un grad ridicat de urbanizare (cu drumuri si trotuare asfaltate, retea de apa, canalizare, termoficare, energie electrica etc.).

Tipul reprezentativ al pacientilor din statiunile balneare europene este cel trimis la tratament prin case de asigurari sociale avand un sejur mai indelungat si revenind in toate lunile anului. Turismul social este, deci, un stabilizator al eficientei ocuparii locurilor in statiuni balneare si se constata ca pacientul european, sosit prin case de asigurari sociale, cheltuieste mai mult decat cel sosit pe cont propriu, avand la baza o cura platita prin asigurari.

În ce priveste baza materiala a statiunilor noastre balneoclimatice trebuie subliniat faptul ca se constata totusi o importanta ramanere in urma comparativ cu cele din alte tari, al caror fond balnear este de multe ori sub nivelul potentialului nostru. În unele din statiunile noastre problemele edilitar-gospodaresti (alimentarea cu apa, electricitate, canalizarea, sistematizarea urbana etc.), nu sunt rezolvate corespunzator, iar amenajarile cultural-sportive si de agrement sunt insuficiente.

Tinand seama de caracterul deosebit al cererii si ofertei in domeniul turismului de tratament si de problemele economico-organizatorice pe care le ridica dezvoltarea acestei forme de turism, in prezent si in perspectiva, se impune folosirea unor metode de organizare, care sa promoveze valorificarea potentialului nostru turistic balnear pe plan national si international.

CAPITOLUL I

Turismul balnear – referinte teoretice si dezvoltarea acestuia

1.1. Conceptul de turism balnear

Existenta factorilor naturali de cura balneara (izvoare minerale sau lacuri terapeutice) a generat inca din cele mai vechi timpuri motivatie de deplasare in scop curativ a calatorilor spre acele destinatii detinatoare de astfel de elemente de potential natural.

Astfel, inca din antichitate, cultul bailor era dezvoltat in Roma antica, numai in oras existau 854 de bai populare si 14 bai de lux, alte bai renumite prin proprietatea lor curativa se aflau in Baiac, Puteoli, Cantibus, iar intre granitele imperiului roman au fost amenajate numeroase statiuni balneare in jurul izvoarelor termale (Aachen in Germania, Baden in Elvetia, Vichy, Aix-les-Bains in Franta, Herculane in Romania, Aquincum in Ungaria etc.), statiuni ale caror renume dainuie pana in prezent.

În Evul mediu, dupa caderea Imperiului roman de apus a decazut si cultul bailor, fiind in mare parte abandonate pe de o parte datorita nesigurantei calatorilor, iar pe de alta parte datorita spiritului ascetic al crestinismului din Evul mediu timpuriu.

În timpul cruciadelor, activitatea balneara a renascut, dar la scara mai redusa, datorita insecuritatii curantilor atat in timpul calatoriei cat si in timpul curei propriu-zise (in anul 1292 langa Plombieres a fost ridicata o cetate, pentru protectia bolnavilor curanti).

În perioada medievala, cele mai multe bai terapeutice erau administrate de calugari, precum baile Bath (Anglia) sau Spaa (Belgia) Aix-la-Chapelle si Forges (Franta) care se gaseau in posesia Ordinului Capucinilor.

În secolul XIX, cand se transforma circulatia de calatori in turism propriu-zis, existau in Europa 160 statiuni balneare, unele foarte cautate, precum Wiesbaden si Baden-Baden (Germania) cu 30.000 si respectiv 25.000 turisti anual, iar altele vizitate de un numar mai mic de curanti – Aachen si Kissingen (Germania), Cassiano si Ischia (Italia), Ichlus-Tarasp (Elvetia), Spaa (Belgia) etc.

Unele dintre aceste orase au devenit adevarate statiuni de lux la moda, pentru uzul paturilor sociale instarite (aristocrati si mari burghezi) imbinand tratamentul cu divertismentul (cazinouri), precum – Karlsbad si Marienbad (Boemia), Plombieres si Vichy (Franta) Baden-Baden (Germania) etc.

În prezent, turismul balnear a dobandit un pronuntat caracter de masa, apreciindu-se ca aprox. 20 milioane de persoane din Europa se deplaseaza anual catre tari detinatoare de factori naturali de cura balneara si de dotari aferente (statiuni balneare), devenind o adevarata industrie, generatoare de efecte pozitive la nivelul economiilor nationale.

În cadrul turismului de sanatate, cu precadere in cadrul turismului balneo-termal, motivatia achizitionarii produsului turistic, respectiv este certa si anume, dorinta de „repunere in forma”, de ameliorare a sanatatii, de insanatosire, precum si de prevenire a imbolnavirilor, studiul motivational independent nefiind indispensabil, deci pricina caracterului obiectiv al motivatiei turistice. Cererea turistica, chiar si in cadrul acestei forme de turism este legata ceva mai slab insa de existenta timpului liber si de nivelul veniturilor, reprezentand impreuna, elementele permisive ale manifestarii cererii turistice.

Conform reglementarilor in vigoare, durata minima a concediului anual de baza in tarile dezvoltate din Europa variaza intre 16 zile lucratoare ca Austria, Italia si Regatul Unit si 24 zile in Franta si Suedia. În plus, in cazul turismului termal, in anumite tari din Europa, sistemul de asigurari sociale acopera intr-o proportie foarte mare cheltuielile efectuate de cura termala cu conditia ca durata acesteia sa fie de minim doua saptamani, ceea ce inseamna ca asigurarile sociale ofera si concedii medicale platite, in cazul in care durata concediilor legale nu acopera durata curei termale, care conform prescriptiilor medicilor de specialitate – balneologi, trebuie sa fie repetate la 6 luni. Astfel, numarul celor care pleaca in vacante la nivelul Europei, este destul de ridicat, ei reprezentand 60% din populatia totala in Italia si Franta, intre 40-50% in Grecia si Spania, peste 65% in Austria si Belgia, peste 70% in Tarile Nordice si peste 80% in Germania si Regatul Unit.

Dupa 1990, pe plan macro-economic, se observa pe de o parte cresterea deplasarilor turistice de scurta durata si cresterea voiajelor pe distante lungi, iar pe de alta parte se observa mentinerea fluxurilor turistice intraregionale, anul 1990 inregistrand 290 milioane de sosiri turistice in Europa, sosiri care au avut un sejur mai mare de 24 ore si in mod corespunzator cheltuindu-se 140 de miliarde dolari.

Varsta inaintata, constituie cel mai important determinant al motivatiei turistice termale, avand in vedere faptul ca solicita cu precadere tratamentul balneo-termal varsta a III-a.

În anul 1990, populatia europeana de peste 55 de ani reprezenta 30% din populatia adulta (de la 15 ani in sus), adica 94 milioane de persoane de varsta a III-a, estimandu-se pentru anul 2000 ca numarul acestora sa ajunga la 105 milioane. La sfarsitul anului 1990, piata turismului varstei a III-a era estimata la 20%, din piata europeana totala, care cuprindea 155 de milioane deplasari in interiorul tarilor de resedinta si 120 milioane deplasari in exterior, adica un total de 275 de milioane de turisti. În 1992, aceasta piata a cunoscut o crestere de cca. 280 milioane de turisti, in frunte aflandu-se doua tari, Germania si Regatul Unit, in ceea ce priveste deplasarile externe ale rezidentilor, constatandu-se totodata o crestere a deplasarilor interne in cadrul varstei a III-a in Tarile Scandinave si in Spania.

Daca Franta si Germania sunt destinatiile cele mai cautate pentru sejururile de scurta durata, Spania si Italia primesc cea mai mare parte a vacantierilor varstei a III-a cu voiaje de lunga durata, 42% din persoanele in varsta cumpara un voiaj forfetar, in mod special britanicii, cu avionul si nemtii cu autocarul. Acesti turisti sunt cu siguranta mai putin sezonieri ca restul turistilor, voiajand practic in toate sezoanele. Ei sunt de doua ori mai numerosi, in voiaje externe in septembrie si in octombrie, ca in alte luni ale anului. Ei prefera vacantele la malul marii – 31% din toate tipurile de vacanta, circuitele 29%, scurtele sejururi in orase, 11%.

Modul de viata – urbanizarea excesiva, sedentarismul, ritmul trepidant al vietii actuale si nu in ultimul rand poluarea deosebit de agresiva a mediului ambiant, sunt tot atat de puternici factori de influenta negativa asupra organismului uman, in sensul suprasolicitarii si degradarii implicand in consecinta motivatii acute de consum turistic de sanatate, largind astfel considerabil randul consumatorilor de turism balneo-termal.

Îngemanarea turismului balneo-termal cu alte forme ale turismului de sanatate, precum si talasoterapia, in cadrul unor structuri si infrastructuri turistice specifice, performante si ultrasofisticate, va avea drept consecinta mai mult sau mai putin apropiata largirea considerabila a pietii, captandu-se astfel segmente diverse de vacantieri de varste diferite, in contextul petrecerii vacantelor cat mai util pentru organism. De asemenea, intrepatrunderea formei de turism de sanatate cu alte forme de turism, cultural, exotic, agrement va contribui si mai pregnant la cresterea dimensiunilor pietei turismului balneo-termal. Prin urmare, turismul balneo-termal trebuie sa se adapteze cerintelor pietei, chiar sa anticipeze aceste nevoi, sau sa le generalizeze, trebuind sa fie mult mai receptiv la transformarile generale la scara macro si totodata mult mai flexibil acestor transformari.

1.2. Tendinte in evolutia turismului balnear

Paralel cu dezvoltarea balneologiei nationale, in epoca noastra se semnaleaza si amploarea deosebita luata de balneologia internationala, care antreneaza deplasarea a milioane de oameni spre statiunile balneoclimaterice din alte tari. Acest fapt a retinut atentia O.M.S., care intr-un raport aprecia ca anual 20 milioane de oameni din Europa se deplaseaza dintr-o tara in alta, la cura balneara.

La prima vedere, sfera de cuprindere a turismului balnear traditional pare sa fie constituita dintr-un segment de clientela potentiala efectiv strict delimitat si chiar limitat – populatia cu afectiuni cronice. Într-o abordare sistematica, insa, prin coroborarea diferitelor tipuri de factori, sfera de cuprindere a turismului balnear se largeste considerabil.

Un prim factor care largeste piata turismului balnear, il constituie sporirea ponderii populatiei varstnice din totalul populatiei din tarile dezvoltate economic, astfel in Austria – 14,2% din populatie are peste 65 de ani, in Suedia – 13,9%, Germania – 13,4%, Marea Britanie – 13,4%, iar in Tarile Scandinave, grupa de varsta de peste 65 de ani detine 36,5% din totalul populatiei. [1 Dr. Ioan State, Nicolae Neacsu „Turismul balnear – Economia si organizarea activitatii de turism in Romania”, Petre Baron – Academia de studii social politice – uz intern, 1999.]

Datele cu privire la cauzele deceselor de pe Terra, publicate de organismele mondiale, mentioneaza un grad ridicat de raspandire a unor boli degenerative, reumatice, cardiovasculare, metabolice, dezvaluind astfel existenta unei cereri potentiale de mari dimensiuni pentru cura balneo-termala.

Dupa datele O.M.S., bolile cardio-vasculare constituie prima cauza de deces pentru populatia din grupa de varsta de 45 – 64 de ani si care inregistreaza ponderi ridicate ale mortalitatii – 53,6% in S.U.A., 50,9% in Israel, 49,8% in Canada, 48,2% in Austria, 46,1% in Italia, 45,6% in Germania, 44,6% in Elvetia etc.

Afectiunile reumatismale se manifesta frecvent in Tarile Nordice, astfel aici 35% din populatia adulta sufera de dureri reumatismale, din care 10% sunt cu incapacitate temporara de munca din aceasta cauza. În Franta 400.000 de femei sufera de artrita reumatoida, in fiecare an acordandu-se peste 20.000 de concedii medicale de lunga durata si 11.000 de pensii de invaliditate, cauza fiind bolile reumatismale.

Peste 20 de milioane de americani sufera din cauza reumatismului, iar in Germania medicii consulta intr-o singura luna aproximativ 580.000 bolnavi de reumatism.

În afara cresterii populatiei varstnice, atat absolut (prin cresterea duratei de viata) cat si relativ (diminuarea natalitatii) si implicit a numarului de potentiali consumatori de turism balnear, largirea pietei balneo-termale se mai datoreaza si influentei recomandarilor medicilor balneologi, neincrederii suferinzilor in tratamentul medicamentos ca si necesitatii efectuarii tratamentelor balneare in urma interventiilor chirurgicale.

Daca se tine cont ca factorilor naturali curativi li se adauga agenti fizici artificiali si kimioterapie analitica si globala, se poate spune ca procedurile terapeutice incluse in notiunile de balneologie sau fizioterapie isi gasesc aplicabilitatea intr-o serie de afectiuni si pot avea functii distincte – profiolactica, curativa sau de recuperare medicala, ceea ce duce de asemenea la largirea segmentului clientelei balneare. [2 Josef – Charvat „Prezentul si viitorul balneologiei”, Editura Lang & Co, Berna, 2000, p.119]

Admitand ideea ca in viitor vacanta va fi conceputa ca o perioada de aplicare a unei terapii generale, ajungem sa delimitam un alt factor cu o deosebita influenta asupra sferei turismului balnear. Dupa parerea lui Joseph Charvat – viitorul balneologiei este conceput ca o terapie a omului in general, intr-o „functiune globala a vacantei”, in care medicul sa introduca pe langa terapeutica balneo-climatica sportul, agrementul, odihna. Statiunile vor deveni centre calificate pentru odihna turistica, fapt pentru care sunt necesare mari investitii.

Caracterul de cura al statiunilor devine mai putin pregnant, putandu-se astfel atrage paturi de vacantieri cu venituri mai substantiale, cat si generatii mai tinere. Astfel, politica franceza, considera statiunile balneare un loc de petrecere a vacantei in general, efectuand dotari pentru sporturi si jocuri de societate.

Preferintele turistilor sositi la cura balneara se indreapta spre o gama larga de activitati de agrement.

O ancheta in randul turistilor germani a evidentiat urmatoarele preferinte: inotul 69%, plimbarile 67%, odihna 65%, vizitarea obiectivelor turistice din statiuni si imprejurimi 63%, practicarea sportului in aer liber 61%, lectura 56%, dansul – diverse alte jocuri de societate – 47%.