Pagina documente » Stiinte Economice » Strategia comunicarii in afacerile internationale

Despre lucrare

lucrare-licenta-strategia-comunicarii-in-afacerile-internationale
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-strategia-comunicarii-in-afacerile-internationale


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL I - PROCESUL COMUNICARII
1.1. PROCESUL DE COMUNICARE MANAGERIALA 3
1.2. STRATEGII DE COMUNICARE 12
1.3. IMPACTUL SISTEMELOR INFORMATIONALE iN COMUNICARE 15
1.4. TIPURI DE COMUNICARE 25
CAPITOLUL II - NIVELE COMUNICATIONALE
2.1 COMUNICAREA INTRAPERSONALA 31
2.2 COMUNICAREA INTERP ERSONALA 40
2.3 COMUNICAREA DE GRUP 51
2.4 COMUNICAREA ORGANIZATIONALA 64
CAPITOLUL III - COMUNICAREA iN MARKETING
3.1 COMUNICAREA SI MARKETINGUL 69
3.2 STUDIU DE CAZ - LUPTA POSTURILOR TV ROMiNESTI 78
3.3 ETAPELE PROCESULUI DE PREGATIRE A CONSUMATORULUI 85
CONCLUZII 88
BIBLIOGRAFIE 89

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL I

PROCESUL COMUNIC?RII

1.1 Procesul de comunicare manageriala

Comunicarea manageriala a aparut ca disciplina a managementului din necesitatea de a pune la dispozitia managerului mijloacele optime de interactiune in vederea indeplinirii functiilor si rolurilor sale. Ea s-a dezvoltat apoi ca o disciplina, care inzestreaza managerul si organizatia cu mai mult decat un “ instrument de lucru. Comunicarea manageriala eficace si eficienta constituia un factor de competitivitate, un avantaj strategic al organizatiei .

La inceput, managementul (1500) a plecat de la premisa ca pentru a realiza bunuri este nevoie de masini manevrate de oameni, managementul era de fapt un “management al masinilor” ce punea accentul pe dezvoltarea tehnicii si nu pe oameni.

Stilul aristocratic de management era caracteristic acelei perioade in care deciziile erau luate de sefi si transmise subordonatilor. În acest context comunicarea avea ca rol doar distribuirea informatiilor si instructiunile necesare, de sus in jos; ea trebuie sa fie clara, precisa si autoritara, ceea ce putem numi o comunicare prescriptiva.

În timp, razboaiele i-au adus pe oameni, manageri si angajati in fata unor probleme comune: nevoia de crestere a, lipsa calificarii, conditii dificile de munca. Tot acum apar sindicatele, care desi la inceput erau preocupate de marirea salariilor, treptat se implica si in rezolvarea problemelor organizatiei. În centrul atentiei apare nevoia de oameni pentru a conduce masinile. Managementul devine un management umanist.

Conceptului de “manager sef” i se adauga cel de “manager lider” alaturi de conceptul de grup si echipa de angajati. Comunicarea devine instrument de armonie in managementul resursei umane, instrument de baza al managementului in indeplinirea functiilor sale si de realizare a obiectivelor organizatiei. Comunicarea devine o filozofie a managementului si nu doar o serie de masuri si actiuni mecanice.

În 1920, se introduc primele cursuri de comunicare manageriala la Univesitatile: Harvard, Virginia, North Carolina; ele devin obligatorii pentru educatia oricarui manager american, impunadu-se ceva mai tarziu in Europa.

Perioada de dupa 1970 a marcat in lume trecerea la managementul de performanta, cand managerul devine si intreprinzator pe langa administrator de resurse si lider. Bazandu-se pe calitatile lui de bun comunicator, el devine un mod de coordonare a informatiilor, un centru de decizie si de conducere. Ca intreprinzator, managerul ridica intreprinderea de maine prin permanenta repozitionare a organizatiei in mediul de functionare si prin reproiectarea continua proceselor interne ale organizatiei (reengineering); de aici apare si nevoia de o strategie a organizatiei si dezvoltarea unui spirit de responsabilitate fata de individ, societate si mediul natural.

În acest context, comunicarea manageriala devine o forta dinamica si independenta, modelata de mediul in care functioneaza. Rolul de baza al managerilor devine acela de a dezvolta si mentine viu sistemul de comunicare menit sa sprijine implementarea strategiei organizatiei, “sistemul nervos” al “ corpului” organizatiei. El devine un administrator al resurselor strategice ale organizatiei, informatiilor cunoasterii si ale creativitatii. În conditiile unei comunicari efective si eficiente- instrument de competitivitate al organizatiei.

Locul comunicarii in activitatea managerului.

Tabelul 1 prezinta ponderea activitatilor de comunicare ale managerului intr-o firma americana. Dupa cum se poate observa, timpul din ziua de lucru alocat activitatilor comunicare este foarte mare; el difera in functie de pozitia ierarhica a managerului si este cu atat mai mare cu cat managerul se afla mai sus in aceasta ierarhie. Studiile statistice efectuate in multe alte organizatii din economii performante evidentiaza situatii similare.

Formele concrete pe care le imbraca procesul de comunicare sunt corelate cu specificul activitatii manageriale.

Este interesant sa consemnam si cateva din rezultatle unui studiu efectuat pe un grup de manageri americani aflati dupa prima lor promovare in functie. Raspunsurile in legatura cu importanta pe care considera ca au avut-o, pentru succesul lor, diferitele discipline studiate ca parte a pregatirii de manager.

În indeplinirea functiilor sale, managerul are diferite roluri si fiecare rol are caracteristicile specifice legate de felul in care managerul comunica.

Timp din ziua de lucru alocat activitatilor de comunicare de catre managerii de pe diferite niveluri ierarhice din organizatie

Ascultat /vorb.

Scris

Citit

Total

Primul nivel de conducere

(maistri, sefi ateliere)

48%

17%

9%

74%

Esalon intermediar de conducere

57%

14%

10%

81%

Esalon sup. de conducere

62%

13%

12%

87%

Aprecierea facuta de catre manageri aflati dupa prima lor promovare asupra importantei , pentru succesul lor in munca, a disciplinelor studiate

Disciplina

F. Imp.