Pagina documente » Stiinte Economice » Strategii de speculatie pe piata contractelor de derivate

Despre lucrare

lucrare-licenta-strategii-de-speculatie-pe-piata-contractelor-de-derivate
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-strategii-de-speculatie-pe-piata-contractelor-de-derivate


Cuprins

CUPRINS:
CAPITOLUL I: ASPECTE TEORETICE PRIVIND MECANISMUL SI
UTILIZAREA CONTRACTELOR DERIVATE:
1.1. Introducere in studiul produselor financiare derivate. Scurt istoric.pag. 7
1.2. Definirea si utilizarea contractelor derivate..........pag. 12
1.2.1. Definirea contractelor Futures..pag. 14
1.2.2. Definirea contractelor Options..pag. 15
1.2.3. Definirea contractelor Forward (la termen)..........pag. 17
1.2.4. Definirea contractelor Swap (contracte de schimb).............pag. 18
1.2.5. Hedging.........pag. 20
1.3. Legislatie si regulamente privind tranzactionarea instrumentelor financiare derivate pe piata romineasca ..........pag. 21
1.4. Institutii care reglementeaza functionarea si tranzactionarea contractelor financiare derivate:.............pag. 23
1.4.1. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (Romanian National Securities
Commission) - C.N.V.M.......pag. 23
1.4.2. BMFMS - Bursa Monetar - Financiara si de Marfuri Sibiu S.A. - BMFMS....pag. 25
1.4.3. Casa Romina de Compensatie S.A. - CRC..........pag. 26
1.5. Utiliarea contractelor, importanta, avantaje si dezavantaje: Tranzactii cu titluri financiare derivate.............pag. 28
1.5.1. Avantajele si riscurile tranzactionarii instrumentelor financiare derivate..pag. 28
1.6. Specificatiile contractului futures............pag. 33
CAPITOLUL II: PREZENTARE S.C. BURSA MONETAR-FINANCIARA SI DE MARFURI S.A. SIBIU -SIBIU MONETARY-FINANCIAL & COMMODITIES EXCHANGE
2.1. Istoricul Bursei Monetare Financiare si de Marfuri de la Sibiu....pag. 38
2.2. Produsele tranzactionate la Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu......pag. 40
2.3. Perspective si rezultate ale Bursei Monetar Financiare si de Marfuri Sibiu......pag. 42
CAPITOLUL III: STRATEGII DE SPECULATIE PE PIATA CONTRACTELOR DERIVATE
3.1. Speculatia, strategie de baza in piata derivatelor.pag. 52
3.2. Speculatorii...pag. 53
3.2.1. Functiile pietelor futures............pag. 56
3.3. Factorii care influenteaza folosirea unei anumite strategii de
tranzactionare..............pag. 59
3.3.1. Factorii fundamentali care influenteaza folosirea unei anumite strategii de
tranzactionare.............pag. 59
3.3.2. Factorii tehnici care influenteaza folosirea unei anumite strategii de
tranzactionare.............pag. 62
3.3.2.1. Grafice si modele de grafice..........pag. 62
3.3.2.2. Mediile mobile ale pretului (moving averages) si utilizarea
lor........pag. 68
3.3.2.3. Oscilatori - Indicele Puterii Relative, tehnica stocastica, volumul
tranzactiilor si numarul de pozitii deschise.............pag. 72
3.4. Stratregii de protectie impotriva fluctuatiilor de pret (hedging), strategii de tranzactionare....pag. 75
CAPITOLUL IV: STUDIU DE CAZ:ILUSTRAREA UNEI OPERATII DE SPECULATIE PE FUTURES LA BURSA MONETAR-FINANCIARA SI DE MARFURI S.A. SIBIU
4.1. Studiul pietei ,cererii/ofertei, pe DESIF5- IUN 2007..........pag. 80
4.2. Investitie - DESIF5_IUNIE 2007 ...........pag. 92
CAPITOLUL V: CONCLUZII SI PROPUNERI........pag. 105

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Strategii de speculatie pe piata contractelor derivate ?

MOTTO:

„Fiecare om este creatorul propriului sau noroc”

Sir. Richard Steel (1672 – 172

INTRODUCERE

Aceasta lucrare de diploma este conceputa pentru a oferi o privire generala de ansamblu asupra pietelor de produse financiare derivate si ofera sprijin informational pentru persoanele care doresc sa stie cum sa utilizeze produsele derivate.

Regasim in primul capitol o scurta istorie a dezvoltarii produselor financiare derivate, precum si mentionarea contractelor utilizate in Romania: contractele la termen – futures, respectiv contractele options, fiind si cele mai importante, deoarece se tranzactioneaza la Bursa Monetar Financiara si de Marfuri de la Sibiu. Este prima bursa de instrumente derivate din Romania prin implementarea primelor contracte futures valutare si pe indici bursieri (a fost lansat contractul futures avand ca activ suport un indice propriu - BMS1). Introducerea contractelor futures a constituit o etapa de maxima importanta in transformarea bursei de marfuri intr-un centru national in care participantii la piata bursiera au posibilitatea de a-si acoperi riscurile sau de a specula modificarea preturilor folosind titluri financiare derivate.

Scopul acestei sectiuni este de a face cunoscute conceptele si princiipiile de baza ale produselor financiare derivate si tranzactionarii lor, pornind de la cateva repere pe care le aducem in atentia dumneavoastra: ce sunt produsele derivate, cine utilizeaza astfel de produse, cum sunt tranzactionate si utilizate. Unele dintre tipurile de produse derivate sunt foarte simple, altele sunt mai complicate, astfel incat oricine recurge la utilizarea lor trebuie sa inteleaga atat riscurile potentiale, cat si avantajele folosirii lor.

Înainte de a analiza produsele derivate si modul in care sunt utilizate, trebuie sa intelegem doua aspecte. Aceste produse poarta un risc – de aceea ele au fost create, aceste riscuri sunt prezentate in primul capitol, detaliat. Al doilea aspect consta in faptul ca, din pacate exista inca o lipsa de intelegere a produselor derivate la nivelul pietelor, iar prin insasi natura speculatiei pierderile pot fi uriase, exista oameni care ajung sa-si vanda si casele pentru a-si acoperi aceste pierderi.

Pentru unii oameni tranzactionarea produselor derivate nu este decat o alta forma de joc riscant, care nu serveste nici unui scop. Urmatorul citat poate sa ne ajute sa intelegem mai bine utilitatea produselor derivate:

„A paria pe un cal , aceasta inseamna sa joci la risc; a paria ca poti obtine trei carti de pica, aceasta inseamna divertisment; a paria ca bumbacul va urca cu trei puncte, aceasta inseamna afacere.” (Articol publicat de Robert Pardo : „Technical Analysis of Stocks and Commodities”, Vol. 3-5 (177 -183), 1985). Întelegem ca a juca la bursa este un lucru serios, nu un pariu, ca la jocurile de noroc, trebuie sa cunoastem termenii utilizati in bursa si sa avem capital de investit.

Al doilea capitol are rolul a ne arata ca, prima bursa autorizata in Romania sa organizeze si sa administreze piete pentru tranzactionarea instrumentelor financiare derivate este Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu. Observand rezultatele bursiere ale anului 2006 si trimestrului I din anul 2007, vom realiza in capitolul IV un studiu de caz, studiu ce va cuprinde o operatie de speculatie pe futures, mai precis vom cumpara actiuni.

Capitolul III ne invata care ar fi cea mai buna si cea mai utilizata strategie in piata derivatelor. Dupa ce vom parcurge acest capitol vom detine mai multe informatii privind, speculatia, care este o strategie de baza in piata contractelor derivate, cum procedeaza speculatorii si care este secretul lor de a reusi, de ce trebuie sa tinem cont ca sa castigam nu sa pierdem. Aflam de asemenea ca ar trebui sa tinem cont de factorii fundamentali si cei tehnici care influenteaza folosirea unei anumite strategii de tranzactionare, pentru a sti mai bine ce pozitie sa adoptam.

Capitolul IV, este cel mai spectaculos, el ne prezinta cazul unui investitor, care se va numi speculator, el isi va stabili un plan de tranzactionare si odata inceputa tranzactionarea cu instrumente derivate trebuie sa se urmareasca cu strictete planul stabilit iar dupa inchiderea tuturor contractelor speculatorul va incasa un castig. Consideram ca banii sunt mai buni decat saracia fie si numai din rationamente financiare, dar trebuie sa stim sa fim cumpatati, trebuie sa avem in vedere daca ne putem permite o pierdere serioasa, deoarece pe pietele futures nu se joaca pensia sau salariul minim pe economie.

Aceste capitole au scopul de a servi doar ca o introducere in problematica pietelor si tranzactiilor futures. Vorbim de incertitudine, care este o caracteristica esentiala a vietii economice, iar fiecare problema economica include un anumit grad de incertitudine. Cu toate ca, comportamentul omului difera de la individ la individ, el are doua caracteristici comune: fiecare om incearca sa gaseasca posibilitati de a se proteja contra riscului, iar cei care isi asuma riscul trebuie recompensati ca o fac.

CAPITOLUL I

Aspecte teoretice privind mecanismul si utilizarea contractelor derivate

1.1. Introducere in studiul produselor financiare derivate. Scurt istoric

Încercam in acest subcapitol, sa oferim cateva detalii cu privire la istoricul derivatelor care sa ne ajute sa intelegem dezvoltarea si utilizarea lor de-a lungul timpului.

Derivatele sunt instrumente financiare eficace in reducerea riscului, dar puterea lor poate aduce si prejudicii, daca sunt folosite in scopuri speculative, datele empirice arata ca derivatele sunt folosite de firmele nefinanciare pentru a-si reduce expunerea la risc si aproape deloc in scopuri speculative care le-ar creste expunerea la risc [1 Marin Francu, Piete de capital, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1998, pag. 276.].

Scurtul istoric care urmeaza a ne poate ajuta sa intelegem dezvoltarea si utilizarea produselor derivate de-a lungul secolelor, intrucat, dupa cum veti observa, pe aceste piete s-au castigat si pierdut averi fabuloase de-a lungul a sute de ani.

Vorbim mai intai de cum au luat fiinta aceste piete, din ce motive, primele fiind pietele derivate de marfuri [2 Frédéric Teulon, Piete de capital, Editura Institutul European, Iasi, 2001, pag. 107-108.].

Dezvoltarea comertului de-a lungul secolelor al – XVIII–lea si al–XIX–lea, durata foarte mare a transportului pe cale maritima de atunci, care dura cateva saptamani chiar luni, au pus problema modificarii pretului marfurilor intre data imbarcarii si data descarcarii. Astfel au aparut pietele comerciale cele mai dinamice, contractele la termen cu privire la marfuri (cu o durata calculata in functie de timpul necesar traversarii oceanului). În acest mod au luat nastere in a doua jumatate a secolului al –XIX–lea primele piete la termen

futures markets de metale la Londra, cereale la Chicago, carne la New York sau bumbac la Liverpool.

Pietele de contracte la termen cu devize au aparut in 1972 odata cu crearea Fondului Monetar International – FMI, in interiorul bursei de marfuri de la Chicago, a doua bursa de comert americana, dupa Chicago Board of Trade. La acea data, operatiunile la termen cu materii prime (aur, petrol etc.) si cu produse agricole (cafea, cereale etc.) au fost decontate cu devize straine (franc elvetian, yen, marci germane).

În cursul deceniului urmator, instabilitatea ratelor dobanzii a provocat o dezvoltare spectaculoasa a contractelor la termen cu instrumente financiare: in 1980, aproape 30 de milioane de contracte la termen cu devize si titluri financiare au fost incheiate in Statele Unite ale Americii.

Este necesar sa cunoastem cum au aparut tranzactiile futures, contractele swap, options. Astfel, la sfarsitul anilor 1630, se raspandise in Olanda si in Anglia mania bulbului de lalea olandeza, denumita si tulipomania. În Olanda, fusesera inregistrate la Amsterdam optiuni avand ca suport bulbi de lalea inca de la inceputul anului 1630, pe cand in Anglia in aceeasi perioada se emiteau contracte la termen la Bursa Regala (Royal Exchange). Spectaculoasele tranzactii si castiguri realizate cu bulbi de lalea, au fost urmate de o la fel de spectaculoasa cadere a pietei, care a culminat cu pierderi de averi fabuloase.

Tot in aceeasi perioada, 1630, s-a efectuat si una dintre primele tranzactii cu livrare la termen (futures), care s-a consemnat la Piata de Orez Yodora din Osaka, Japonia. Proprietarii de pamant care colectau renta sub forma unei cote din recolta de orez, au considerat ca natura era imprevizibila si s-au gandit sa transporte orezul spre pastrare in depozitele orasului.

Pentru asta au vandut bonuri de orez, adica chitante de depozitare, care ii oferea detinatorului dreptul de a primi o anumita cantitate de orez, de o anumita calitate, la o data viitoare si la un pret convenit. Astfel toata lumea era multumita, proprietarii de pamant au primit un venit stabil, iar negustorii au beneficiat de o aprovizionare constanta cu orez, plus ocazia de a obtine profit, ca urmare a vanzarii bonurilor.

În efortul de a anticipa preturile viitoare un negustor si camatar de succes, pe numele de Munehisha din familia Honma, a fost consemnat, in folclor, ca fiind cel care a inventat candlestick [3 Candlestick reprezinta metoda batonului de lumanare pentru trasarea graficului miscarii pretului.] ducand la nasterea Metodei Grafice sau a Analizei Tehnice. Corpul unui candlestick poate fi de diferite culori in functie de ce s-a intamplat cu pretul in perioada

respectiva. Astfel daca pretul de inchidere (close) este mai mare decat pretul de deschidere (open) atunci se folosesc in general culorile verde sau alb. Daca pretul de inchidere este mai mic decat cel de deschidere atunci corpul se coloreaza in rosu sau negru. În functie de optiunile de afisare pot aparea diferite combinatii de culori.