Pagina documente » Turism, Sport » Studiu de geografie urbana

Despre lucrare

lucrare-licenta-studiu-de-geografie-urbana
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-studiu-de-geografie-urbana


Cuprins

Cuprins:
pag.
Introducere ...1
I ANTIFUNGICE DE UZ DERMATOLOGIC ....3
1.1 Antifungice pentru uz topic ....3
1.2.Antifungice pentru uz sistemic ......6
2.EMOLIENTE SI PROTECTOARE ...8
2.1.Produse pe baza de oxid de zinc .....8
2.2 Produsepe baza de carmabida ...8
2.3 Alte emoliente si protectoare 9
3.PREPARATE PENTRU TRATAMENTUL RANILOR SI ULCERULUI ....10
3.1Cicatrizante 10
3.2 Enzime 10
3.3Alte preparate pentru rani 11
4. ANTIPLURIGINOASE, ANTIHISTAMINICA, ANESTEZICE DE UZ LOCAL 13
4.1Antihistaminicepentru uz topic 13
4.2Anestezice locale 13
5. ANTIPSORIAZICE 14
5.1Antipsoriazice de uz local 14
5.2 Antipsoriazice de uz sistemic 15
6.ANTIBIOTICE SI CHIMIOTERAPEUTICE DE UZ DERMATOLOGIC....... 16
6.1 Antibiotice preparate pentru aplicatii locale 17
6.2Chimioterapeutice pentru aplicatii locale 19
7 .CORTICOSTEROIZI DE UZ DERMATOLOGIC..........22
7.1.Corticosteroizi simpli ............ 22
7.2. Corticosteroizi in combinatii cu antiseptice......24
7.3. Corticoizi in combinatii cu antibiotice.........25
7.4.Corticosteroizi, alte combinatii.....25
8.ANTISEPTICE SI DEZINFECTANTE..27
8.1.Biguamidesi amide27
8.2.Fenoli si derivati...28
8.3.Produse derivati de iod.........28
8.4.Derivati de chinolina.............29
8.5.Compusi de amoniu cuaternar..............29
8.6.Derivati de mercur.29
8.7.Alte aniseptice si dezinfectante............30
9.ALTE PREPARATE DE UZ DERMATOLOGICE.............33
9.1.Sampoane medicinale............33
9.2.Keratolitici.......33
9.3.Alte preparate dermatologice34

EXTRAS DIN DOCUMENT

? ?

INTRODUCERE

Studiul de geografie urbana a unui teritoriu implica analiza cantitativa si calitativa a componentelor mediilor geografice, a interdependentei elementelor sale, dar mai ales, a modului cum acestea influenteaza activitatea umana si conditionarea reciproca a antropicului cu cadrul natural.

Alegerea spre studiu a zonei orasului Ramnicu Valcea a necesitat o buna cunoastere a zonei, a componentelor de baza a acestui mediu geografic, bine individualizat in cadrul Subcarpatilor Getici.

În elaborarea acestui studiu de geografie urbana am parcurs cele trei etape de intocmire ale unei lucrari: documentare, cercetare, redactare.

Lucrarea este structurata in functie de particularitatile mediului geografic, particularitati existente in zona, dar si in functie de activitatea umana, de impactul om-natura, care a generat aspecte inedite ale vietii umane din aceasta zona.

Lucrarea debuteaza cu o analiza succinta a cadrului natural, insistand mai ales pe acelea care si-au pus mai mult amprenta pe activitatea umana din zona municipiului Ramnicu Valcea.

În etapa de documentare a fost consultata o vasta bibliografie privind cadrul natural, care, coroborata cu datele existente in anuarele de statistica, au promis o buna analiza a fenomenelor sociale.

Redactarea lor a permis, mai ales prin folosirea de texte si chestionare o mai buna cunoastere a acestor fenomene sociale.

Dorinta de a realiza un studiu de geografie urbana isi are originea chiar in domeniul de studiu al acestei ramuri geografice care se individualizeaza ca stiinta a ansamblului de fenomene si procese ce caracterizeaza aparitia, dezvoltarea si diversificarea comunitatilor umane ca parte integranta a mediului geografic.

1. ASEZARE, CARACTERE GENERALE

1.1 Pozitia geografica si limitele

Municipiul Ramnicu Valcea, resedinta judetului Valcea, important centru economic si cultural al tarii, este asezat in partea central-sudica a Romaniei, respectiv la confluenta dintre Olt si Olanesti. Situat la intersectia paralelei 45s07’ latitudine nordica cu meridianul 24s22’21’’ longitudine estica la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord, orasul se afla in plina zona temperata, cu cele mai favorabile conditii climaterice pentru dezvoltarea vietii omenesti. Pe aceeasi latitudine se mai afla: Torino (Italia), Bordeaux (Franta), Minneapolis (S.U.A.), Peninsula Crimeea si Delta Volgai.

Ramnicu Valcea este amplasat in Subcarpatii Getici, la 18 km de defileul Oltului, in lunca raului, si formeaza la confluenta cu Olanestiul o zona carlig cu orientarea N–S. Largimea maxima a luncii este de 2,5 km in partea de nord, de 1,9 km in zona centrala si de 2 km in zona sudica.

Municipiul Ramnicu Valcea are o suprafata de 6.221 ha si impreuna cu comuna suburbana Goranu se ridica la 8.866 ha. Orasul se invecineaza cu urmatoarele localitati: comuna Bujoreni (N), comunele Daesti si Golesti (NE), comuna Budesti (E), orasul Ocnele Mari (V), comuna Mihaesti (SV) si comuna Vladesti (NV). Orasul se intinde la est de dealul Capela, pana dincolo de cursul rauluI Olt, depasind spre sud confluenta acestuia cu apele raului Olanesti. Este marginit la sud de dealul Troian, iar la sud-vest de dealul Petrisor. La nord, hotarul municipiului Ramnicu Valcea este marcat de dealul Cetatuia.

Orasul este amplasat pe terasele Oltului, care sunt evidentiate mai mult in partea de vest, deoarece in zona estica dealurile coboara pana aproape de firul apei. Se disting doua terase. În trecut, aglomerarea urbana era dispusa pe terasa superioara, datorita frecventelor inundatii pe care le producea Oltul. Prin lucrarile de amenajare a raului si prin constructia barajelor, aria de locuit s-a extins si pe terasa inferioara, pericolul inundatiilor fiind inlaturat. Zonele vechi, cu constructii aflate aproape de albia minora a Oltului, sunt aparate de inundatii prin inaltimea mare a malurilor. Altitudinea medie a localitatii este de 240-260 m.

In cadrul judetului, orasul este situat in partea central - estica, iar in Subcarpatii Getici se incadreaza in Subcarpatii Valcii intre Oltet si Topolog. Ramnicu Valcea este asezat intr-o zona depresionara (Horezu-Olanesti-Muereasca-Calimanesti-Berislavesti-Salatrucu-Dobriceni-Zmeureni).

La nord de largirea depresionara de la Ramnicu Valcea exista dealuri inalte de peste 700 m unde apar cueste. In apropiere de oras atat pe stanga cat si pe dreapta Oltului predomina un asemenea relief de cueste generat de vaile torentiale in conditiile unor structuri geologice monoclimale.

Distanta fata de principalele orase din jur este usor de parcurs, cu mijloace auto, reteaua rutiera din regiune fiind de curand refacuta si modernizata: Bucuresti (175km), Pitesti (60km), Craiova (123km), Sibiu (99km), Targu Jiu (115km), Slatina (100km).

In cadrul retelei rutiere si feroviare Ramnicu Valcea este un loc important, el gasindu-se amplasat pe una din principalele cai rutiere internationale care leaga Europa Centrala de Peninsula Balcanica, respectiv pe DN 7 Bucuresti – Pitesti – Rm.Valcea – Sibiu, dar si pe drumurile nationale DN 67 Tg.Jiu – Horezu – Rm.Valcea si DN 64 Craiova – Dragasani – Rm.Valcea. Nu exista aeroport, insa la punctul numit Malul Alb, la 4 km departare de oras, exista un teren amenajat pentru decolarea –

aterizarea avioanelor utilitare.

Municipiul Ramnicu Valcea situat in "zona functionala carpato-dunareano-olteana, unitate a teritoriului tarii (judetele Mehedinti, Gorj, Olt, Valcea, Dolj) se caracterizeaza prin reteaua de localitati formate pe fondul unei retele dense de apa, cu lunci fertile de-a lungul carora s-au instalat de timpuriu cai de comunicatie lesnicioase si vechi asezari strategice" (V. Cucu).

Din punct de vedere al zonarii economico-functionale municipiul este situat in zona cu profil economic complex a culoarului Oltului si axei Ramnicu Valcea – Horezu . In plan zonal Ramnicu Valcea este amplasat in centrul de greutate al teritoriului judetului Valcea la jumatatea axelor principale nord-sud.

1.2 Istoricul cunoasterii

Subcarpatii prezinta o multitudine de aspectegeomorfologice, climatice, hidrologice, biogeografice, demografice, toponimice deosebit de interesante. Cu toate acestea, asupra acestui sector nu s-a elaborate – pana in present – nici un studio amanuntit privitor la toate aspectele geografice si la intreaga zona. O importanta contributie la cunoasterea zonei au avut-o primele cercetari geologice elaborate din necesitatea cunoasterii structurii geologice in corelatie cu depistarea resurselor de materii prime minerale. Printre aceste studii se remarca cele ale geologilor : S. Stefanescu (1883), V. Popovici-Hateg (1898), L. Mrazec (1896), I. Popescu-Voitesti (1909), G. Murgeanu (1941, 1951), V. Dragos (1954), N. Mihaila (1971), Gh. Bombita (1980).

Primele studii de geomorfologie le datoram lui Emm. de Martonne (1902, 1907). Se adauga cele ale lui G. Munteanu-Murgoci (1908), C. Bratescu (1911), M. Peaha (1946, 1956), Gh. Niculescu (1954, 1971), L. Badea (1960, 1965, 1966, 1967, 1981, 1983, 1985), I. Popescu-Argesel (1965), V. A. Plesu (1969), N. Muica (1971), E. Nedelcu (1974), D. Paraschiv (1969), M. Grigore, M. Ielenicz (1980), L. Badea, Mihaela Dinu (1989, 1992), Maria Sandu (1989), Gr. Posea (1993).

Date imporatnte asupra acestei zone se gasesc in unele studii de geografie fizica ce fac referire la un teritoriu mai mare, ca de exemplu: “Dealurile si campiile Romaniei” (V. Mihailescu, 1966), “ Geomorfologia Romaniei” (P. Cotet, 1973), “Geografia fizica a Romaniei” (Al. Rosu, 1974), “Relieful Romaniei” (Gr. Posea, N. Popescu, M. Ielenicz, 1974), “Geografia Carpatilor si a Subcarpatilor Romanesti” (Valeria Velcea, Al. Savu, 1982), tratatul de “Geografia Romaniei”, in special volumul al IV-lea, care se refera la regiunile pericarpatice (1992).

Un loc aparte in cadrul studiilor consecrate Subcarpatilor Getici il ocupa tezele de doctorat, chiar daca ele au avut in vedere numia anumite sectoare si numai unele aspecte geografice.

Reconstituirea peisajului geografic avand ca baza in special documente cartografice (dar si statistice si istorice) a fost destul de putin abordata in tara noastra. Primul studio de acest fel il constituie teza de doctorat cu titlul “ Muntenia pe hartile din secolul al XVIII-lea”, intocmit de Anton Nastase (1970). A urmat teza de doctorat “Oltenia. Geografie istorica pe hartile secolului XVIII” (Ana Tosa-Turdeanu, 1975).

Studii cu privire la unele harti importante in caracterizarea geografica a zonei au intreprins si V. Mihailescu ( “Harta Austriaca din 1971”, 1928), C.C. Giurescu (“Harta stolnicului Cantacuzino. O descriere a Munteniei la 1700”, 1943). Tot istoricul C.C. Giurescu a realizat o lucrare cu caracter monografic de mare valoare – “Principatele Romane. Constatari istorice, geografice, economice si statistice pe temeiul hartii ruse din 1835” (1957).

Meleagurile “valcilor” se afla dintr’inceputuri pe malurile “raului de aur”, la hotarul dintre “ legenda si mit” .

Valcea este cel mai vechi judet al Tarii Romanesti, mentionat documentar inca de la 8 ianuarie 1392, a carui denumire s-a pastrat neschimbata pana in prezent. Totusi, obarsia judetului este mult mai veche decat momentul atestarii sale scrise, deoarece, inainte de a fi pomenit in scris, tinutul trebuie sa fi avut o indelungata viata sociala si economica anterioara.

Înca la 1200, in Cronica Nibelungilor, apare un duce pe nume Rimunc din tara valahilor; asemanarea de nume cu Ramnicul fiind surprinzatoare.

În Diploma cavalerilor Ioaniti apar mentionate voievodatele lui Litovoi (pe Jiu) si Seneslau (pe Arges) precum si cnezatele lui Farcas – in Valcea – si Ioan , la varsarea Oltului in Dunare. Cnezatul lui Farcas (farcas – lup in limba maghiara), ce cuprindea tot bazinul Oltului mijlociu , nu era altceva decat continuatorul vechiului tinut al vilcilor (lupii getici), si aceasta la putin timp dupa marea invazie mongola de la 1241. Existenta cnezatului lui Farcas , la mijlocul veacului al XIII-lea, pe cursul mijlociu al Oltului se leaga si de alte date ce vin sa intareasca teza continuitatii „valcilor” pe aceste meleaguri. Catagrafia franciscana in limba latina de la 1731 mentioneaza faptul ca Biserica din Ramnic a fost ridicata in anul 6812 de la facerea lumii (adica la 1304).

Resedinta episcopala de la Ramnic isi are inceputurile in secolul al XIV-lea, fiind atestata documentar in anul 1503. Istoria ei este grandioasa, presarata fiind cu numele ilustre ale pastorilor acestui popor ortodox de limba latina. S-au scris carti despre ei si despre realizarile lor. S-a vorbit cu indreptatire despre „Veacul de aur al Ramnicului ” ,despre primele tiparituri de carte romaneasca, despre Antim Ivireanul si epoca sa, despre Damaschin, Chesarie sau Filaret, toti episcopi ai Ramnicului, toti truditori intru propasirea culturala si spirituala a neamului.

La Posada, dupa unii cercetatori la Perisani-Pripoare, intre 9-12 noiembrie 1330 oastea lui Basarab I infrange pe cavalerii regelui maghiar Carol Robert de Anjou.

De numele lui Mircea cel Batran se leaga atestarea documentara a Ramnicului – ca oras domnesc (4 septembrie 1389), ridicarea pe malul Oltului, la nord de Calimanesti a manastirii Cozia. Solutia constructiva pentru Biserica mare, care poarta hramul „Sf.Treime”, - planul triconic – face din Cozia un monument cheie pentru intreaga arhitectura manastireasca din spatiul nord-dunarean.

Locuitorii satelor valcene participa la marile evenimenteale istoriei anilor 1821,1848,1859,1877. Revolutia de la 1848 a descatusat toate energiile revolutionare ale poporului pentru libertate sociala si nationala. La 29 iulie 1848, in parcul Zavoi are loc sfintirea steagului revolutionar si depunerea juramantului pe noua Constitutie cu care prilej , pentru prima data in tara, se intoneaza imnul revolutionar „Desteapta-te romane”, sub bagheta lui Anton Pann.

Prin trecutul lui plin de glorie, prin jertfa atator fii ai sai pe altarul, luptei pentru libertate si neatarnare, pentru independenta si unitate nationala, prin aportul dat culturii nationale ca pastrator al celor mai scumpe comori ale neamului , limba, credinta si legea stramoseasca, judetul Valcea merita a fi considerat drept una din cele mai pretioase nestemate din „lada de zestre” a neamului romanesc.