Pagina documente » Stiinte Economice » Studiu privind amenajarea si mixul de marketing in turismul bucovinean

Despre lucrare

lucrare-licenta-studiu-privind-amenajarea-si-mixul-de-marketing-in-turismul-bucovinean
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-studiu-privind-amenajarea-si-mixul-de-marketing-in-turismul-bucovinean


Cuprins

Cuprins
I. INTRODUCERE
II. POTENTIALUL TURISTIC AL BUCOVINEI
II.1 POZITIA IN TERITORIU SI CAI DE ACCES
II.2 RESURSE TURISTICE
III. POLITICA DE PRODUS SI POLITICA DE PRET IN TURISM
III.1 BAZA TEHNICO-MATERIALA A TURISMULUI
III.2 FORME DE TURISM IN BUCOVINA
III.3 CEREREA TURISTICA IN BUCOVINA
III.4 POLITICA DE PRET
IV. POLITICA DE DISTRIBUTIE SI POLITICA DE PROMOVARE IN INDUSTRIA OSPITALITATII
IV.1 DISTRIBUTIA PRODUSELOR TURISTICE
IV.1.1 CANALE DE DISTRIBUTIE
IV.1.2 ALEGEREA STRATEGIEI DE DISTRIBUTIE
IV.2 POLITICA DE PROMOVARE
IV.2.1 PROMOVAREA VANZARILOR PRODUSULUI TURISTIC
IV.2.2 PROGRAMUL DE PROMOVARE
V. STUDIU DE CAZ PRIVIND AMENAJAREA SI MIXUL DE MARKETING IN TURISMUL DIN JUDETUL SUCEAVA
V.1 OBIECTIVELE DEZVOLTARII TERITORIULUI MANASTIRILOR DIN BUCOVINA
V.2 INTERESUL EXCEPTIONAL AL ZONEI MANASTIRILOR DIN BUCOVINA
V.3 ORGANIZAREA TURISMULUI IN TERITORIU
VI. CONCLUZII SI PROPUNERI
VII. BIBLIOGRAFIE

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Introducere

Pe fondul acceptului ca, intre mobilurile calatoriei in strainatate, pe unul din primele locuri figureaza interesul pentru cunoasterea directa a culturii si civilizatiei diverselor popoare, turismul reprezinta si o cale de statornicire a unui climat de pace, intelegere si colaborare internationala.

Tema cercetata se axeaza pe valorificarea potentialului turistic din Bucovina, intrata in circuitul turistic intern si international, dar nu pe masura valorii acestui potential. Zona Bucovina, ca unitate turistica, este proiectata ca un model dinamic de dezvoltare si se inscrie in procesul de innoire calitativa prin preocuparea de punere in valoare, la un nivel din ce in ce mai inalt, a bogatelor resurse de care dispune.

Implementarea modelului restructurat si supravegherea evolutiei sale in limitele parametrilor stabiliti va trebui sa fie o actiune concertata, la care sa-si aduca sprijinul toti factorii responsabili din judetul Suceava, de care apartine zona Bucovina; ca argumente in favoarea acestei afirmatii pot fi luate in considerare: posibilitatile nelimitate oferite de zona ca resurse turistice naturale si antropice; suportul demografic si socio-economic al judetului pentru activitatea de turism; posibilitatile de modelare la nivel de subsisteme in concordanta cu organizarea stiintifica si perfectionarea manageriala; puternica baza materiala si infrastructura existenta, posibila de mutatii calitative si cantitative; experienta interna si internationala.

CAPITOLUL I

POTENTIALUL TURISTIC AL BUCOVINEI

În viziunea de marketing turistic, potentialul turistic face parte integranta din oferta turistica, una din cele doua laturi, alaturi de cererea turistica, ale pietei turistice.

Mai multi autori s-au ocupat, in lucrarile lor, de cercetarea continutului si naturii ofertei turistice. Astfel, inca in 1959, elvetianul W. Hunzincker, in manualul sau de economia turismului, arata ca "oferta turistica este o combinatie de elemente materiale si servicii", combinatie in care serviciile joaca rolul principal. De asemenea, britanicul H. Medlik considera produsul turistic ca "un amalgam de elemente tangibile si intangibile, concentrate intr-o activitate specifica", iar profesorul elvetian J. Krippendorf intelege prin oferta turistica "un manunchi de elemente materiale si imateriale oferite consumului si care ar trebui sa aduca unele foloase cumparatorului, adica sa-l satisfaca". El include in elementele politicii produsului turistic urmatorii factori:

* factori naturali (pozitia in teritoriu, relieful, vegetatia, fauna, clima, peisajul);

* factori generali ai existentei si activitatii umane (ospitalitate, obiceiuri, folclor, cultura, arta, economie, politica etc.);

* infrastructura generala (transpoturi si comunicatii, populatia si asezarile omenesti), alti factori ai infrastructurii (apa, canalize, telecomunicatii etc.);

* echipamentul turistic (cazare, alimentatie publica, transport turistic etc.).

E. Nicolaescu este de parere ca "lista elementelor care concura la crearea produsului turistic" a trebuit sa includa urmatoarele categorii principale de factori [1 Nicolescu, E., “Marketingul in turism”, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1975 p.28]:

* patrimoniul turistic, cu factorii naturali (asezarea geografica, clima, relief, peisaj etc.); diverse elemente naturale de atractie specifica (cursuri de ape, izvoare, lacuri etc.), factorul uman (ospitalitatea, obiceiuri si datini, folclor, istorie, arta, cultura etc.);

* infrastructura generala a zonei, incluzand dezvoltarea economica generala (industrie, agricultura, transporturi, comert), dezvoltarea demografica (populatie si asezari omenesti), infrastructura generala edilitara;

* infrastructura cu specific turistic;

* cadrul general privind pregatirea si perfectionarea cadrelor din turism;

* cadrul institutional legat direct sau indirect de turism.

În conceptia profesorului Cristiana Cristureanu [1.C.Cristureanu, “Economia si politica turismului international”, Ed. Abeona, Bucuresti,1992, p.25], oferta turistica este formata din cadrul si potentialul natural si antropic, masa de bunuri materiale (alimentare, industriale) destinate consumului turistic, forta de munca specializata in activitatile specifice, infrastructura specifica turistica si conditiile de comercializare (pret, facilitati etc.).

Principala caracteristica a ofertei turistice o reprezinta complexitatea ei. Elementele componente ale ofertei pot fi grupate in doua categorii:

* elemente atractive, compuse din resurse naturale, socio-culturale, umane, tehnologice, avand o importanta relativa in timp si spatiu;

* elemente functionale, compuse din echipamentul si serviciile care fac posibila desfasurarea productiei turistice.

1.1 Pozitia in teritoriu si cai de acces

În cazul unei zone turistice, pozitia in teritoriu se cere a fi analizata din urmatoarele unghiuri de incidenta:

* situarea zonei fata de fluxurile turistice internationale; din acest punct de vedere, trebuie precizat ca zona Bucovinei este strabatuta de 2 importante fluxuri turistice internationale: dinspre nord, fluxuri turistice care intra in tara prin punctul de frontiera Siret si se indreapta spre zonele turistice ale Romaniei si spre Bulgaria, si invers; dinspre est, fluxurile ce strabat zona turistica Bucovina indreptandu-se spre Bistrita sau Maramures si centrul si vestul tarii, ori fluxurile turistice in vestul tarii ce vin in zona (ca destinatie) si trec spre alte zone din estul tarii, sau se indreapta spre punctele de frontiera cu Polonia, Ucraina sau Republica Moldova;

? zona turistica, destinatie a fluxurilor turistice interne:

? este etapa in circuitele turistice "Turul Romaniei";

? destinatia unor excursii temetice;

* program-excursie cu turistii straini veniti pe litoral;

* destinatia unor excursii speciale (excursii combinate).

* pozitia zonei fata de alte zone turistice de atractie, in ideea organizarii unor actiuni turistice combinate; din acest punct de vedere, judetul Suceava se afla in apropiere de Maramures, Bistrita, Neamt si Iasi - zone turistice de marca.

Desi zona Bucovina este situata, geografic, in partea extrem nord-estica a Romaniei, privita din prisma relatiei turism-teritoriu-fluxuri turistice, aceasta pozitie in teritoriu este un aspect pozitiv ce trebuie valorificat in perspectiva imediata si mai indepartata, avand in vedere si vecinatatea a doua vechi provincii istorice romanesti - Bucovina de Nord si Basarabia.

Caile de acces in Bucovina sunt constituite din:

* cai feroviare: magistrala Bucuresti - Bacau - Suceava - Vicsani, cu ramificatia Suceava - Radauti - Putna si Suceava - Gura - Humorului - Campulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Sangeors Bai - Nasaud - Beclean;

* cai rutiere : DN 2 - E 85, Bucuresti - Bacau - Falticeni - Suceava - Sire; DN 17 A, Campulung Moldovenesc - Sucevita - Radauti - Siret; DN18, Iacobeni - Ciocanesti - Borsa; DN 29, Suceava - Botosani; DN Suceava - Dorohoi;

* cai aeriene - aeroportul Salcea, la 15 km de Suceava, 75 km de Campulung Moldovenesc si 105 km de Vatra Dornei.

I.2. Resurse turistice

Individualitatea unei zone, din punct de vedere turistic, se desprinde din analiza resurselor turistice, calitatea si cantitatea acestora asigurand premisele unei activitati turistice permanente si de mare perspectiva.

1. Resursele turistice naturale [ 1.Talaba, I., “Turism in Carpatii Orientali”, Editura pentru Turism, Bucuresti, 1991

] sunt acelea care pot fi valorificate turistic in cadrul diverselor forme de turism, generate de caracteristicile lor. Asa de exemplu, cursurile de apa si orice oglinda de apa sunt valorificate pentru promovarea turismului de odihna, de sfarsit de saptamana, dar si pentru diversificarea gamei de servicii de agrement; fondul cinegetic si piscicol genereaza vanatoarea si pescuitul sportiv; padurile din zonele montane si submontane, frumusetile peisajului, rezervasiile naturale etc. faciliteaza drumetia, turismul itinerant sau turismul de odihna intr-un cadru natural nealterat; resursele de ape minerale, namoluri de turba cu calitati terapeutice, climatul stau la baza dezvoltarii turismului balnear.

Cadrul natural al zonei Bucovina se caracterizeaza printr-o mare complexitate si varietate peisagistica, fiecare element natural impunandu-se prin trasaturi distincte: masivele montane Calimani, Rarau, Giumalau se disting prin peisaje de maxima atractivitate ce pot fi valorificate, superior pentru drumetie, sporturi de iarna, vanatoare si pescuit sportiv. Obcinele Bucovinei, acoperite cu paduri de conifere si foioase, populate cu numeroase specii de interes cinegetic si strabatute de ape bogate in fauna piscicola, formeaza cadrul natural in care se inscriu celebrele monumente de arta feudala ale judetului Suceava. Tara Dornelor se individualizeaza prin prezenta izvoarelor de apa minerala carbogazoasa , bicarbonatate, feruginoase, magneziene, oligometalice, atermale, indicate unor afectiuni ale aparatului hipertiroidism, afectiuni ale aparatului locomotor si ale sistemului nervos periferic, care sunt valorificate la Vatra Dornei, Dorna Candreni si Poiana Negrii.