Pagina documente » Stiinte Economice » Studiu privind asigurarile de raspundere civila (S.C. XYZ S.A.)

Despre lucrare

lucrare-licenta-studiu-privind-asigurarile-de-raspundere-civila-s.c.-xyz-s.a.-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-studiu-privind-asigurarile-de-raspundere-civila-s.c.-xyz-s.a.-


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL I
ASIGURARILE. CACTERISTICI GENERALE
1.1. Necesitatea practicarii asigurarilor
1.2. Conceptul de asigurare. Asigurarea sub aspect juridic, economic si financiar
1.3. Elementele tehnice ale asigurarilor
1.4. Clasificarea asigurarilor
1.5. Piata asigurarilor
CAPITOLUL II
ASIGURARI DE RASPUNDERE CIVILA
2.1. Trasaturile principale si importanta asigurarilor de raspundere civila
2.2. Asigurarile de raspundere civila prin efectul legii. Asigurarea de raspundere civila pentru pagube
produse prin accidente de autovehicule
2.3. Asigurari de raspundere civila facultative
2.3.1. Asigurarea de raspundere civila pentru pagube produse in accident de autovehicule cu
valabilitate numai in afara teritoriului Rominiei
2.3.2. Asigurare de raspundere civila a conducatorilor auto profesionisti
2.3.3. Asigurare de raspundere civila legala
2.3.4. Alte asigurari de raspundere civila facultative
CAPITOLUL III
EFICIENTA ASIGURARILOR DE RASPUNDERE CIVILA. INDICATORI DE CRESTERE
3.1. Conceptul de eficienta in domeniul activitatii de asigurare
3.2. Criterii si indicatori privind aprecierea eficientei activitatii de asigurare, in special a asigurarilor de
raspundere civila
3.3. Cai de crestere a eficientei a activitatii societatilor de asigurari si a asigurarilor de raspundere civila
CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ PRIVIND ASIGURARILE DE RASPUNDERE CIVILA SOCIETATEA DE ASIGURARE - REASIGURARE ASTRA S.A.
4.1. Prezentarea societatii de asigurare-reasigurare ASTRA S.A.
4.2. Asigurarea de raspundere civila auto, in cazul producerii riscului asigurat.
4.3. Lichidarea daunelor din asigurarea de raspundere civila a autovehiculelor, cu valabilitate in afara
teritoriului Rominiei (Carte verde).
CONCLUZII SI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
1
1
2
5
7
13
16
16
20
32
32
33
33
35
37
37
38
42
45
45
47
49
52
54

1

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL I

ASIGUR?RILE. CACTERISTICI GENERALE

1.1. Necesitatea practicarii asigurarilor

Existenta si dezvoltarea societatii omenesti, viata oamenilor in general, nu sunt de conceput fara munca, fara producerea continua a bunurilor materiale si spirituale.

În acest fel intre oameni si natura are loc o relatie, o legatura permanenta, se constituie anumite raporturi de interconditionare. În realizarea acestor relatii, omul este nevoit sa-si adapteze activitatea la natura inconjuratoare.

Progresele remarcabile inregistrate de stiinta si tehnica au condus in timp la usurarea muncii, la cresterea productivitatii, la dezvoltarea economico-sociala si la sporirea continua a productiei. În anumite imprejurari dezvoltarea stiintei si tehnicii poate provoca accidente care sa avarieze sau sa distruga complet anumite mijloace de productie si bunuri de consum ori sa afecteze capacitatea de munca si chiar viata oamenilor.

Anumiti factori sociali economici pot provoca fenomene cu efecte negative asupra desfasurarii activitatii economice: crizele economice, somajul, inflatia, conjunctura economica nefavorabila s.a. Rezulta de aici, ca unele fenomene sunt independente de vointa oamenilor caracter obiectiv iar altele sunt legate de conditia omului-caracter subiectiv.

Astfel cunoasterea imprejurarilor in care se pot produce diverse fenomene ce perturba desfasurarea normala a activitatii economice si provoaca pagube permite omului sa ia masuri pentru a evita aparitia unor astfel de fenomene, a limita actiunea lor distructiva sau a se apara de efectele negative ale acesteia.

Asigurarile s-au nascut din nevoia imperioasa de protectie a bunurilor omului impotriva fortelor distructive ale naturii, in situatiile pierderii sau reducerii capacitatii de munca ca urmare a accidentelor, bolilor, atingerii unei anumite limite de varsta.

Practica internationala a asigurarilor clasifica generic unele dintre evenimentele care provoaca pagube materiale si sau afecteaza viata si integritatea corporala a oamenilor, in “catastrofe naturale” si “catastrofe tehnice”. Marimea pagubelor provocate de catastrofele naturale depinde de puterea de distrugerea a fortelor naturii, actiunea factorului uman, masuri de prevenire a catastrofelor si a elementelor aleatorii.

În categoria catastrofelor naturale se impun: inundatiile, furtunile, seismele, seceta si incendiile provocate de temperaturi caniculare, frigul si inghetul, altele.

În categoria catastrofelor tehnice sunt incluse sinistrele care au legatura nemijlocita cu activitatea omului. Vorbim de incendii si explozii si accidente de aviatie, accidente maritime, lacustre si fluviale, accidente rutiere si feroviare, accidente produse in mine si cariere, prabusiri de cladiri si lucrari de arta, s.a.

Un loc important intre accidentele la care oamenii sunt expusi il ocupa accidentele de munca. Potrivit statisticii internationale a muncii in 99 de tari de pe toate continentele s-au inregistrat in 2004 – 12.178.000 persoane accidentate in munca sau in legatura cu munca.

Catastrofele naturale si cele tehnice difera de la un an la altul si de la o regiune la alta ca numar, daune produse si persoane afectate.

Formele de protectie ale oamenilor impotriva fenomenelor aleatorii, generatoare de pagube sunt:

1.Evitarea sau prevenirea riscului consta in luarea de masuri capabile sa faca imposibile producerea unui risc si luarea unor masuri cu caracter anticipativ, profilactic, capabile sa impiedice transformarea unor fenomene din posibilitate in realitate.

Prevenirea riscurilor se realizeaza prin masuri avand caracter “activ” sau “pasiv”, dupa caz. Masurile cu caracter activ reduc probabilitatea producerii fenomenelor, iar cele cu caracter pasiv atenueaza forta de distrugere a acestora.

2. Limitarea pagubelor provocate de riscurile produse. Este necesar ca in timpul sau imediat dupa survenirea riscului, insa inainte ca acesta sa fi luat sfarsit, persoanele interesate sa ia masuri capabile sa reduca la minimum efectele dezastruoase ale acestuia.

Exemple :

- masuri mediate de stingerea incendiilor si oprirea extinderii riscurilor.

- lichidarea focarelor de infectie sacrificarea animalelor nevindecate.

- saparea de santuri pentru scurgerea rapida a apei.

3.Crearea de rezerve in vederea acoperirii, pe seama resurselor proprii, a eventualelor pagube presupune constituirea unui fond de rezerva, pe care sa-l foloseasca pentru acoperirea pagubelor provocate de calamitati sau de accidente.

4.Trecerea riscului asupra altei persoane. Persoanele fizice si juridice amenintate de un risc oarecare care consimte sa plateasca o suma de bani unei alte persoane, iar aceasta se angajeaza sa suporte paguba provocata de riscul respectiv.

Aplicarea uneia sau alteia dintre posibilitatile prezentate mai sus depinde de conditiile concrete ale persoanei fizice sau juridice interesate.

Ducerea luptei impotriva fortelor distructive ale naturii, accidentelor, a impus constituirea unor fonduri de rezerva si asigurare de catre societatile specializate in materie de asigurari.

Fondurile de asigurare au menirea sa contribuie la refacerea bunurilor avariate, distruse, la realizarea reproductiei sociale.

Tipurile de fonduri de asigurare cunoaste forme variate, fonduri banesti de care are nevoie societatea omeneasca in caz de producere a unor calamitati naturale sau accidente.

Acestea sunt :

a) Fonduri de rezerva financiara: capata caracterul unor fonduri de autoprotectie sau autoasigurare.

Aceste fonduri sunt constituite de unele gospodarii ale populatiei si mai cu seama de unele unitati economice. Constituirea unui fond de rezerva genereaza costuri suplimentare pentru unitatea care a optat pentru autoprotectie. Costul autoprotectiei este mai ridicat decat al asigurarii propriu-zise, realizate prin intermediul unei organizatii specializate.

Autoasigurarea isi gaseste ratiunea si in cazul asigurarii, prin intermediul unei organizatii specializate, a bunurilor apartinand gospodariilor populatiei, la care se aplica fransiza.

b) Fonduri de rezerva si/sau de asigurare: sunt constituite centralizat in bugetul de stat si in bugetele locale.

Avantajul centralizarii este acela ca rezolva problema constituirii fondurilor pentru acoperirea pagubelor cu un volum de resurse mult mai mic decat in cazul autoasigurarii. Constituirea acestor fonduri in forma centralizata, cuprinde de regula in sfera sa numai o parte din bunurile supuse riscului si anume pe cele aflate in proprietatea statului.

c) Fondurile de asigurare propriu-zise. Este cea mai importanta forma de constituire a fondului destinat sa acopere pagubele produse de calamitati si de accidente.

Aceste fonduri sunt constituite de organizatii specializate, care pot fi societati comerciale de asigurare sau organizatii de asigurare mutuale. Fondul se constituie in mod descentralizat, pe seama contributiei persoanelor fizice si juridice asigurate, dar se utilizeaza centralizat pentru acoperirea pagubelor suferite de asigurati.

Utilizarea unuia sau altui fond de rezerva depinde de conditiile concrete existente.

1.2. Conceptul de asigurare. Asigurarea sub aspect juridic, economic si financiar

Abordarea juridica este motivata datorita faptului ca asigurarea trebuie sa capete forma juridica pentru a putea deveni operanta.

Forma juridica a asigurarii este conferita de contract, care constituie „Legea partilor” precum si Legea propriu-zisa cu privire la activitatea de asigurare.

Dupa renuntarea monopolului de stat in domeniul asigurarilor, apare necesitatea reformularii definitiei date prin legea contractului de asigurare.

Potrivit Legii din 1995, “prin contractul de asigurare, asiguratul se obliga ca, la producerea unui anume risc, sa plateasca asiguratului sau beneficiarului despagubirea sau suma asigurata, denumita in continuare indemnizatie, in limitele si la termenele convenite” – „Lege privind asigurarile si reasigurarile in Romania” numarul 136 din 29.XII.1995, publicata in Monitorul Oficial nr.303 din 30.XII.l995, art.9.

Contractul de asigurare prezinta anumite trasaturi caracteristice, astfel :

1) este un contract consensual - se incheie valabil prin simplul consimtamant al partilor, forma scrisa este ceruta de legiuitor din dorinta de a proteja interesele asiguratilor si pe cele ale tertilor.

2) este un contract sinalagmatic - partile contractante isi asuma obligatii reciproce si interdependente. Asiguratul se obliga: sa faca declaratii de risc exacte, in atentia asiguratorului, atat la incheierea contractului, cat si la producerea sinistrului, sa achite primele de asigurare datorate. Asiguratorul se obliga sa acopere riscul asiguratului, in cazul producerii acestuia, acordand indemnizatia cuvenita.