Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
CUPRINS 1
CAPITOLUL 1 STRUCTURA FINANCIARA SI RENTABILITATEA 2
1.1. AGREGATELE ECONOMICE SI FINANCIARE ALE CONTULUI DE REZULTAT 2
A. O RESTRUCTURARE SIMPLIFICATA A FLUXULUI DE REZULTATE 3
1. VALOAREA ADAUGATA 4
2. EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE 7
3. REZULTATUL CURENT 9
4. REZULTATUL NET AL iNTREPRINDERII 9
B. O VERSIUNE MAI SOFISTICATA A RESTRUCTURARII CONTULUI DE REZULTATE 10
1.2. RENTABILITATEA DE EXPLOATARE SI LEVIERUL OPERATIONAL 13
1.3. EFECTUL DE LEVIER FINANCIAR SI INCIDENTA STRUCTURII FINANCIARE ASUPRA RENTABILITATII 16
1.4. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE SI CONFLICTE POTENTIALE iNTRE RENTABILITATE, SOLVABILITATE SI LICHIDITATE 19
CAPITOLUL 2 ANALIZA RENTABILITATII PRIN METODA RATELOR 23
2.1. PRINCIPIILE ANALIZEI PRIN RATE 23
2.2. PRINCIPALELE METODE DE UTILIZARE A RATELOR 23
2.3. iNTELEGEREA MECANISMULUI ECONOMIC AL iNTREPRINDERII PRIN INTERMEDIUL RATELOR SALE 25
2.4. RATELE - INSTRUMENTE DE CONTROL 25
2.5. PRINCIPALELE RATE DE RENTABILITATE 29
2.6. DESCOMPUNEREA RATELOR DE RENTABILITATE 37
CAPITOLUL 3 DIAGNOSTICUL RISCULUI 39
3.1. RISCUL ECONOMIC 39
3.2. RISCUL FINANCIAR AL iNTREPRINDERII 43
3.3. RISCUL DE FALIMENT 45
3.4. DETECTAREA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODA SCORULUI 48
3.5. RISCURI EXTERNE 51
CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ PRIVIND DIAGNOSTICUL RENTABILITATII SI AL RISCULUI LA SOCIETATEA COMERCIALA COS SA TiRGOVISTE 54
4.1. FORMA JURIDICA DE ORGANIZARE SI OBIECTUL DE ACTIVITATE 54
4.2. CIRCUITUL INFORMATIONAL 56
4.3. ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE 57
4.4. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE 58
CONCLUZII 80
BIBLIOGRAFIE 82

Alte date

?

?Capitolul 1

STRUCTURA FINANCIAR? SI RENTABILITATEA

Rentabilitatea este o dimensiune financiara importanta; ea se regaseste in mod curent in jocurile de supravietuire ale intreprinderii si ocupa un loc distinct in cadrul diagnosticului financiar. Pe de alta parte, este fundamental sa intelegem ca structura financiara influenteaza rentabilitatea capitalurilor investite in intreprindere.

1.1. Agregatele economice si financiare ale contului de rezultat

Analiza rezultatelor vizeaza in mod direct gestiunea intreprinderii si calitatea deciziilor curente luate in aceasta perspectiva.

Ea are ca obiectiv retrasarea originilor formarii rezultatului net contabil (soldurile intermediare de gestiune reprezinta, de fapt, palierele succesive in formarea rezultatului final), in vederea repetarii principalelor elemente sau agregate economice care contribuie la obtinerea unui beneficiu sau a unei pierderi.

Perspectiva ansamblului rezultatelor

Aceasta analiza structurala are ca obiectiv masurarea incidentei de orice natura a rezultatului intermediar (rezultat din exploatare, rezultat financiar, rezultat exceptional si rezultat de impozitare) asupra rezultatului net contabil.

Cu ajutorul indicilor si procentajelor aplicate asupra mai multor exercitii consecutive se pot reliefa modificarile structurale sau tendintele cronologice in cazul in care sunt determinati vertical, respectiv orizontal. Cu ajutorul acestor indici si procentaje este posibila examinarea formarii rezultatelor.

Revenind la modul de determinare, acesta poate fi:

1. Vertical. Punctul de pornire consta in atribuirea rezultatului net final al fiecarui an indicele 100. Ulterior, se va calcula o valoare relativa a fiecarui rezultat intermediar al aceluiasi an raportat la indicele de mai sus raportat, 100.

Referitor la acest mod de determinare trebuie subliniata posibilitatea largirii numarului de indici prin calcularea greutatii specifice, de exemplu, a fiecarei clase de venituri si cheltuieli in raport, respectiv cheltuielilor.

2. Orizontal. Daca pentru modul de determinare vertical se pleca de la rezultatul net final al fiecarui an si se determinau soldurile intermediare, in cazul celui orizontal se pleaca de la rezultatele celui mai indepartat an (rezultat net final si totalitatea rezultatelor intermediare), fiecaruia dintre acestea atribuindu-li-se indicele 100. Urmatorul pas va consta in determinarea valorii relative a acestor elemente pentru fiecare din anii urmatori in raport cu acest indice de baza.

Referitor la procente este cunoscut ca analiza pe acestea este aproximativa; ea nu serveste la usurarea problemei. Referitor la indicii orizontali trebuie evidentiata periculozitatea acestora in planul interpretarii. Astfel, unui anumit rezultat ii poate corespunde o crestere a indicilor de la 100 la 105 (de la 200 milioane la 210 milioane), in timp ce un alt rezultat prezinta indicii 100, respectiv 130. Dar trebuie avute in vedere si sumele in valori absolute. Astfel, cresterea de 30% a ultimului rezultat nu este semnificativa in raport de cresterea primului de 5%, daca difera scara de raportare intr-o masura demna de luat in vizor. (O astfel de situatie poate fi avuta in vedre daca modificarea celui de-al doilea rezultat este de la 1500 al 19500, de exemplu).

Atunci cand este avuta in vedere o intreprindere industriala sau comerciala, este normal ca rezultatul net al acesteia sa fie coordonat determinat de rezultatul de exploatare, intrucat acesta din urma semnifica gradul de eficacitate si performanta ale activitatilor normale pentru intreprinderea care a fost constituita.

În situatia in care la baza obtinerii unui rezultat pozitiv se afla volumul mare al veniturilor extraordinare, care se stie ca nu au decat un mic aport la activitatile societatii, concluziile trebuie sa fie rezervate.

Soldurile intermediare de gestiune si inlantuirea fluxului de rezultate

Depasirea stadiului de „grupaje” conventionale si contabile printr-o optica mai dinamica are in vedere:

- masurarea performantelor de exploatare in termenii fluxurilor articulate intre ele si agregatelor semnificative pe plan economic (valoare adaugata, excedentul brut de exploatare);

- demonstrarea modului in care fluxurile de rezultate, in afara exploatarii, se grefeaza pe cele de exploatare pentru a pune in evidenta agregatele „mixte” (rezultatul brut curent, rezultatul inaintea cheltuielilor financiare si a impozitului).

În continuare se va avea in vedere restructurarea contului de rezultate atat printr-o metoda simplificata, cat si printr-una sofisticata.

A. O restructurare simplificata a fluxului de rezultate

Privita din punct de vedere tehnic, operatia consta in reluarea elementelor de rezultate asa cum figureaza in schema legala, organizarea sub o prezentare in cascada (sau in lista) si identificarea conceptelor economice si financiare semnificative. Cu toate acestea, oricare ar fi virtutile dispozitiilor legale, comunitatea (practica sau profesionala) a analistilor financiari a elaborat de mult timp corective, admise de majoritatea opiniilor, astfel, ne apar conform uzantelor:

- „subventii de exploatare” care sunt acceptate ca venituri de exploatare, dar care sunt mai degraba reduceri ale cheltuielilor de exploatare) trebuie sa scape includerii lor in conceptul de productie si, astfel, sa se adauge la VA inainte de determinarea sumei excedentului brut de exploatare;

- „reluari supra amortismentelor, provizioanelor si transferurile de cheltuieli” trebuie sa fie considerate, in realitate, ca ajustari (neincasate) care trebuie tratate (in sens invers), ca dotatii (neplatite) ale amortismentelor si provizioanelor, ca urmare a EBE.

În urma acestei restructurari initiale a contului de rezultate, acesta din urma va arata ca mai jos:

CA (sau productia vanduta)

+Productia stocata+Productia imobilizata

+Alte venituri = Productia totala

-

- Cumparari de marfuri, materii prime si alte aprovizionari

+ Variatia stocurilor

+ Alte cumparari si cheltuieli externe

= Consumuri intermediare