Pagina documente » Stiinte Economice » Studiu privind formarea si alocarea capitalului permanent (S.C. XYZ S.A., Timisoara)

Despre lucrare

lucrare-licenta-studiu-privind-formarea-si-alocarea-capitalului-permanent-s.c.-xyz-s.a.-timisoara-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-studiu-privind-formarea-si-alocarea-capitalului-permanent-s.c.-xyz-s.a.-timisoara-


Cuprins

Cuprins
Cap I Societatea comerciala-sistem complex al economiei de piata
1.1 Definirea societatii comerciale si esenta economico-sociala a acesteia
1.2 Tipologia societatilor comerciale ce se pot infiinta in Rominia
1.3 Societatea comerciala-sistem economic bio-social
1.4 Societatea comerciala sistem cibernetic deschis
1.5 Continutul functiei financiar-contabile a societatii comerciale
Cap II Continutul capitalului permanent al societatii comerciale
2.1 Consideratii generale privind notiunea de capital la societatile comerciale
2.2 Definirea capitalului permanent al societatilor comerciale
2.3 Fondurile financiare constituite de catre societatea comerciala si analiza acestora in cazul S.C. DRUMCO S.A. TIMISOARA
2.3.1.Fondul de rezerva si analiza constituirii si utilizarii sale la S.C. DRUMCO S.A. TIMISOARA
2.3.2. Fondul de dezvoltare (sau de investitii) si modul de constituire si utilizare al acestuia la S.C. DRUMCO S.A. TIMISOARA
2.3.3. Fondul de participare al salariatilor la profit cu aspectele concrete rezultate din analiza lui la S.C. DRUMCO S.A. TIMISOARA
2.3.4 Fondul pentru actiuni social- culturale si sportive
2.3.5 Fondul de premiere
2.4 Corelatia dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment la S.C. DRUMCO S.A. TIMISOARA
2.5 Provizioanele constituite de societatile comerciale si analiza acestora la S.C. DRUMCO S.A. TIMISOARA
2.5.1. Consideratii generale privind constituirea provizioanelor
2.5.2 Caracterizarea provizioanelor
2.5.2.1 Provizioanele reglementate
2.5.2.2 Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
2.5.2.3 Provizioanele pentru acoperirea deprecierilor
2.5.3. Constituirea, utilizarea si deductibilitatea fiscala a provizioanelor agentilor economici
2.6 Analiza datoriilor pe termen mediu si lung la S.C. DRUMCO S.A. TIMISOARA
2.6.1. Consideratii generale privind capitalul imprumutat, ca parte componenta a capitalului permanent
2.6.2 Costul capitalului imprumutat pe termen mijlociu si lung
2.6.2.1 Costul imprumutului obligatar
2.6.2.2 Costul creditului pe termen mijlociu si lung
2.6.2.3 Costul total al capitalului
2.6.3 Analiza capacitatii de indatorare a S.C. DRUMCO S.A. TIMISOARA
Cap III Efectele economico-financiare ale modificarii vitezei de rotatie a capitalului circulant la S.C. DRUMCO S.A. TIMISOARA
3.1 Indicatorii vitezei de rotatie a capitalului circulant si caracterizarea modificarii marimii acestora
3.2 Analiza modificarii vitezei de rotatie a capitalului circulant la S.C. DRUMCO S.A. TIMISOARA

EXTRAS DIN DOCUMENT

?CAPITOLUL I

SOCIETATEA COMERCIAL?- SISTEM COMPLEX AL ECONOMIEI DE PIAT?

1.1 DEFINIREA SOCIET?TII COMERCIALE SI ESENTA ECONOMICO- SOCIAL? A ACESTEIA

Societatea comerciala este o veriga organizatorica in cadrul careia se desfasoara activitati economico-sociale specifice unei ramuri, subramuri, sau sectoare de activitate avand drept scop realizarea unor obiective prestabilite. Ca entitate economica distincta, societatea comerciala, intreprinderea sau firma este cadrul reuniunii factorilor de productie (materiali, umani si banesti) si ai informatiilor (tehnice, economice, sociale etc.), in vederea realizarii de produse finite si semifabricate, executarii de lucrari sau activitati specifice sau/si prestari de servicii, in vederea valorificarii acestora pe piata.

Potrivit unei definitii pe care o insusim, „societatea comerciala este o unitate fizica si juridica de fapt si de drept, care dispune de un patrimoniu propriu, pe baza caruia are posibilitatea adoptarii autonome a deciziilor vizand organizarea si desfasurarea activitatilor economico-sociale ce fac obiectul esentei sale si a contractarii unei diversitati de relatii economice cu tertii, in scopul obtinerii de profit si in conditiile asumarii deliberate a unei pluralitati de riscuri si obligatii.” 1

Denumirea de societate comerciala pentru o parte din agentii economici din Romania reprezinta o revenire la legislatia si terminologia romaneasca interbelica, fiind instituita prin doua legi organice si anume:

- Legea privind reorganizarea unitatilor de stat ca regii autonome si societati comerciale (Legea nr. 15/1990, publicata in M.O. nr.98/1990);

- Legea privind societatile comerciale (Legea nr.31/1990, publicata in M.O. nr.126-127/1990); [1 I. Talpos, Finantele Romaniei, Vol I, Editura Sedona, Timisoara, 1995, p.51]

Termenul de „societate” are doua sensuri : [2 Gh. Anghelaghe, Memento practic de drept societar , Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1996,p.15]

- pe de o parte, acesta desemneaza contractul prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun , cu scopul de a imparti foloasele sau pentru a beneficia de economia ce ar rezulta din aceasta asociere (cu exceptia societatilor cu raspundere limitata care se constituie de o singura persoana), contract care este actul constitutiv al societatii;

- pe de alta parte, prin intermediul sau se desemneaza persoana juridica, cunoscuta si sub denumirea de persoana morala, careia i se atribuie bunurile puse in comun si care e investita cu capacitate juridica de a actiona in numele si in interesul colectivitatii.

În limbajul uzual de specialitate, prin notiunea de „societate” este desemnata in general persoana juridica, in timp ce actul constitutiv al acesteia este denumit „contract de societate”.

Reunind cele doua sensuri, se poate compune urmatoarea definitie: „societatea comerciala este acea persoana juridica (rationalizata), creata in temeiul unui contract de societate, prin care doua sau mai multe persoane fizice sau/ si juridice convin ca prin aporturi individuale subscrise si depuse sa constituie un fond social comun din a carui exploatare, prin savarsirea de acte si/sau fapte de comert sa obtina un profit pe care sa-l imparta conform invoielii intre ele”. [3 Interpretat dupa M. St. Minea, Constituirea societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1996]

Nu se incadreaza in aceasta definitie societatile cu raspundere limitata infiintate de o singura persoana (potrivit art. 210 din legea privind societatile comerciale nr.31/1990), in cazul caruia nu se constituie un capital social, ci unul individual, care reprezinta proprietatea integrala a intreprinzatorului (sau a „asociatului unic” cum se spune actualmente la noi, folosindu-se o expresie neinspirata) . [4 I. Talpos, Op.cit., Editura cit., p.62 ]

În tarile cu economie dezvoltata pentru desemnarea acestei entitati economico-sociale complexe se folosesc termenii de firma ( „firm” ), intreprindere („ enterprise” ) sau companie („company”), deoarece acestia au

o sfera de cuprindere mai larga decat termenul de societate comerciala- care desemneaza indeosebi dimensiunea comerciala a acestui gen de agent comercial. Avand in vedere acest aspect si in literatura din Romania se folosesc termenii de firma sau intreprindere prin care se desemneaza „un grup de persoane organizate potrivit anumitor cerinte juridice , economice, tehnologice, care concep si desfasoara un complex de procese de munca, folosind cel mai adesea si anumite mijloace de munca, concretizate in produse si servicii, in vederea obtinerii unui venit net sau profit , de regula cat mai mare”. [5 O. Nicolescu,(coord) , E. Burdus, T. Zorletean, G. Caprarescu, I. Verboncu, I. Cochina, Management, Editura Didactica si Pedagogica, 1992, p.63]

Esenta economico-sociala a firmei, intreprinderii, companiei sau societatii comerciale rezulta din unitatea pe care aceasta o realizeaza intre factorul subiectiv si cel obiectiv al economiei, adica intre elementele umane (fondatorii, managerii si diversele categorii de salariati lucratori) si elementele materiale si banesti (factorii materiali ai productiei si mijloacele banesti), in conditiile utilizarii unei multitudini de informatii tehnice (vizand tehnologiile si retelele de fabricatie, variantele constructive, materialele utilizate etc.), economice (costul fabricilor de productie, segmentul de piata si nivelul cererii, amploarea si intensitatea concurentei, rata profitabilitatii, presiunea fiscala etc.). De aici rezulta ca, societatea comerciala (sau asimilatele sale ) reprezinta un sistem mixt de relatii obiective si subiective, cu contradictiile inerente ce decurg din acest fapt.

Societatii comerciale ii revin urmatoarele functii:

- functia de organizare, care presupune stabilirea unei structuri interne, numirea organelor de conducere si de control, precizarea modului de alcatuire;

- functia de concentrare a capitalului necesar unei activitati profitabile – astfel volumul capitalului social se dimensioneaza de fondatori in raport cu obiectul de activitate sau conditiile impuse de lege. Aceasta functie se manifesta si pe parcursul functionarii, transformarii, fuzionarii sau divizarii societatii comerciale;

- functia de garantare a creditului – prin intermediul capitalului social;

- functia de satisfacere a interesului economic si social al asociatilor;

- functia lucrativa care deosebeste societatea comerciala de alte forme de asociere si presupune realizarea unor activitati specifice.

Obiectivele majore ale unei societati comerciale integrata intr-o economie concurentiala de piata vizeaza:

- realizarea unei anumite cifre de afaceri, obtinuta dintr-un anumit volum de productie , lucrari, servicii sau diverse activitati;

- acoperirea unui anumit segment de piata, din tara/strainatate ; diversificarea productiei sau activitatilor , in conditiile cresterii calitatii acestora si a promptitudinii realizarii lor, in vederea consolidarii pozitiei in cursul economiei de piata;

- obtinerea unui anumit profit, intemeiat pe o rata crescatoare a profitului.

Abordata ca sistem , societatea comerciala se caracterizeaza prin mai multe trasaturi definitorii:

a) Societatea comerciala este un sistem complex, deoarece reuneste o varietate de resurse umane, materiale si banesti.

- Resursele umane sunt constituite din ansamblul subiectilor care desfasoara activitati in interiorul societatii comerciale sau in legatura cu aceasta. Acesti subiecti se diferentiaza intre ei in functie de nivelul de pregatire al specialitatii si al postului ocupat, vechime, sex, varsta.

- Resursele materiale sunt concretizari exprese ale factorilor de productie , cuprinzand materiile prime, materialele combustibile, masinile utilaje, cladirile si alte imobilizari corporale si necorporale utilizate in activitatea societatilor comerciale;

- Resursele banesti sunt reprezentate de disponibilitatile societatii comerciale in conturile deschise la banci, precum si de numerarul din propria casierie, care impreuna formeaza trezoreria societatii comerciale.