Pagina documente » Stiinte Economice » Studiu privind gama de produse si servicii la XYZ

Despre lucrare

lucrare-licenta-studiu-privind-gama-de-produse-si-servicii-la-xyz
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-studiu-privind-gama-de-produse-si-servicii-la-xyz


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL I 1
POLITICA DE PRODUS - COMPONENTA A MIXULUI DE MARKETING 1
1.1.CONCEPTUL DE PRODUS iN OPTICA DE MARKETING 1
1.2. IERARHIZAREA PRODUSELOR 3
1.3. CLASIFICAREA PRODUSELOR 3
1.4. CICLUL DE VIATA AL PRODUSULUI 4
1.5. ETAPELE CICLULUI DE VIATA AL PRODUSULUI 6
1.6. GAMA DE PRODUSE 10
1.7. PRODUSELE NOI 12
1.7.1. CONCEPTUL DE PRODUS NOU 12
1.7.2. INOVATIA SI DEZVOLTAREA PRODUSELOR NOI 13
CAPITOLUL II 15
GAMA DE PRODUSE, GAMA DE SERVICII SI STRATEGIA DEZVOLTARII 15
2.1.GAMA DE PRODUSE 15
2.2.SERVICII DE DEPUNERE DE BANI 15
2.3.iMPRUMUTUL SI SERVICIILE DE CREDIT 17
2.3.1.iMPRUMUTURI SI SERVICII DE CREDIT FOLOSITE DE COMPANIILE MULTINATIONALE 17
2.3.2. SECTOARELE DE iMPRUMUT SPECIALIZATE 19
2.4.GAMA DE SERVICII 21
2.4.1.SERVICII BANCARE GENERALE SI SPECIALE 21
2.4.2.CRESTEREA IMPORTANTEI SERVICIILOR PE BAZA DE COTIZATIE 23
2.5.DEZVOLTAREA SERVICIILOR SI CUNOASTEREA REZULTATELOR 24
CAPITOLUL III 26
PREZENTAREA GENERALA A B.C.R. 26
3.1.SCURT ISTORIC A BCR 26
3.2.ORGANIZARE. CONDUCERE. 27
3.2.1.ORGANIZAREA - MODALITATE DE A PUNE iN VALOARE POTENTIALUL UMAN AL BANCII 27
3.2.2.STRUCTURA ORGANIZATORICA 28
3.3.PROGRESUL BANCII - PROGRESUL OAMENILOR EI 31
3.4.CONCURENTA iN SECTORUL BANCAR.PIATA INTERBANCARA 34
CAPITOLUL IV 36
APLICATIE PRACTICA PRIVIND DEZVOLTAREA PRODUSELOR ELECTRONICE iN CADRUL BCR 36
4.1.ROLUL MARKETINGULUI iN DEZVOLTAREA SI CONSOLIDAREA SUCURSALEI JUDETENE BIHOR 36
4.2.ANALIZA EVOLUTIEI IMPLEMENTARII INFORMATICII iN CADRUL BCR 39
4.2.1.ISTORIA FOLOSIRII INFORMATICII iN BCR 39
4.3.GAMA DE PRODUSE A BCR 43
4.3.1.ORIENTARI PRIVIND ACTIVITATEA BANCARA PENTRU PERSOANE FIZICE LA BCR 43
4.3.2. CREDITUL BANCAR - PRINCIPAL PRODUS AL BANCII 44
4.3.3.GAMA DE PRODUSE PENTRU PERSOANELE FIZICE 47
4.4.EVOLUTIA PRODUSELOR ELECTRONICE LA BCR 52
CAPITOLUL V 55
CONCLUZII 55
BIBLIOGRAFIE 57

EXTRAS DIN DOCUMENT

?CAPITOLUL I

POLITICA DE PRODUS – COMPONENT? A MIXULUI DE MARKETING

1.1.Conceptul de produs ΞN OPTICA DE MARKETING

Ξn acceptiunea de marketing produsul reprezinta ansamblul elementelor care declanseaza cererea, ansamblul care inglobeaza, pe langa forma materiala a acestuia, intreaga ambianta care il inconjoara alcatuita dintr-o gama tot mai larga de elemente legate de dimensiunile produsului, forma, culoare, continut, greutate, structura etc. Produsul cuprinde ideea care-i da forma, modul de prezentare, numele si marca, calitatea, varsta, prestigiul pe care il ofera producatorul si comportamentul vanzatorului. Se vorbeste, tot mai mult, despre imaginea produsului, respectiv despre sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva, afectiva, sociala si personala a produsului in randul cumparatorilor. Imaginea produsului este o componenta motivationala de natura subiectiva, fiind rezultatul modului in care un produs sau o marca se percepe de consumatorii sau utilizatorii sai. Aceasta imagine a produsului este rezultatul unor procese psihice si a experientei, care pot influenta si determina deciziile de cumparare. Orice informatie noua chiar si caracteristica tehnica partiala poate influenta si modifica imaginea globala a produsului si chiar a firmei producatoare.

Ξn mod traditional firmele erau organizate in jurul produsului. Ele traiau pentru si prin produs. Logica de marketing a antrenat modificari majore in definirea produsului, propunand o noua regandire a acestei notiuni si definirea ei in functie de consumator.

Daca abordam un produs in cuplul "consumator-produs", trebuie sa renuntam la o definire obiectiva a produsului pentru a o inlocui cu propria viziune a consumatorului (I. Lendrevie, D. Lindon, 1990).

Trebuie sa substituim logica industriala care vede produsul prin componentele sale si performantele sale fizice, unei sau mai multor logici ale cumparatorilor pentru care atributele produsului sunt nu numai fizice, ci si de ordin psihologic si sociologic. Valoarea atasata acestor atribute variaza dupa cum consumatorul percepe produsul la nivel de dorinta, in momentul de cumparare sau in timpul fazei de posesiune si utilizare. Astfel, realitatea produsului este cu totul alta nu numai de la un individ la altul, dar in timp si pentru acelasi individ. Un produs poate fi identificat prin:

• caracteristicile sale tehnice principale;

• serviciile prin care se face util cand este posedat si utilizat;

• continutul sau simbolic care s-ar putea defini ca o forma de serviciu imaterial inapoiat posesorului.

Caracteristicile tehnice ale produsului au o importanta tot mai mare cand ele sunt recunoscute de consumator. Ele dobandesc atunci o putere semnificativa. Forma produselor permite diferentierea lor pe de o parte, ia pe de alta parte pot fi recunoscute printre produsele concurentilor. De forma depinde adesea comoditatea de folosire si calitatea performantelor. Aspectul fizic al produsului poate fi in mod egal incarcat de simbolism, in mod general, produsul vehiculeaza informatie. Este un adevarat "media", Pentru ca aparenta fizica, culorile, continutul si inscriptiile sunt in cele din urma mesaje transmise consumatorului. Dezvoltarea design-ului sau esteticii industriale si alimentare face dovada importantei recunoscute a puterii semnificative a formelor. Forma si modul de conditionare a produsului au un rol tot mai important astazi, cand devine din ce in ce mai dificil de a identifica diferente intre produse avand in vedere inovatiile tehnologice majore.

Continutul simbolic al produselor se exprima prin aceea ca noi, in marea majoritate, "suntem practic inconstienti in viata curenta de realitatea tehnologica a obiectivelor" si este sigur ca dorintele noastre de cumparare si achizitiile noastre sunt puternic influentate de simbolurile atasate produselor si marcilor. Daca continutul simbolic ai produselor variaza de la un individ la altul, trebuie aratat ca produsul se modifica in timp si este la fel de important si abundent chiar daca pare inaccesibil in ochii consumatorului.

Definirea produsului nu se opreste insa aici. De-a lungul timpului au fost formulate o multitudine de definitii. Evident ca nu ne propunem sa incercam sa analizam intreg spectrul definitoriu al produsului. Vom supune atentiei in continuare, definirile ce le-am considerat relevante si interesante.

Abordarea teoretica defineste produsul in multiple moduri care, in esenta sunt identice sau asemanatoare:

• prin produs se intelege un ansamblu de atribute sau de caracteristici fizice si chimice tangibile, reunite intr-o forma identificabila, potrivit destinatiei pe care o are (W.J. Stanton, 1972);

• produsul este orice lucru care poate fi oferit pe o piata in scopul interesului, al achizitionarii, utilarii sau consumului si care poate satisface o dorinta sau o nevoie (Ph. Kotler, 1997);

• produsul constituie o serie de atribute tangibile si intangibile pe care un vanzator le ofera unui potential client si care satisface dorintele sau nevoile acestuia. Astfel, un produs poate fi un bun fizic, serviciu, insa de cele mai multe ori este o imbinare intre cele doua (R.F. Lusch sau E. Hill, T. O'SuIlivan, 1997).

Produsul poate fi definit deci ca un ansamblu structurat de atribute ce confera consumatorilor un set de avantaje (beneficii) asa cum este cel perceput pe piata.

Atributele sunt caracteristici tangibile si intangibile, reale sau percepute, prin care produsele sunt identificate si diferentiate in cadrul universului din care fac parte. De obicei, ele sunt specificate prin trasaturi si beneficii (avantaje).

Trasaturile reprezinta acele atribute ale produsului ce constau in caracteristici identificabile cum ar fi: componente, materii prime si auxiliare; structuri si parametri de functionare; servicii aditionale; particularitati estetice; performante; pret; marci de comert etc. Valoarea unei trasaturi este data de nivelul la care este prezentata respectiva caracteristica.

Avantajele (beneficiile) constituie un atribut al produsului, exprimat in termeni legati de ceea ce primeste consumatorul de la produs. Ele se pot concretiza in castiguri economice, economii de timp si/sau de efort, bunastare, satisfactii senzoriale etc. Desi strans legate, beneficiile au trasaturi diferite, dar toate trebuie privite atat sub aspectul lor real, cat mai ales al celui perceput.

Ξn viziunea de marketing, asa cum am mai mentionat, produsul cuprinde atat componente corporale-tangibile, cat si componente acorporale. in legatura cu aceste componente, in marketing se utilizeaza notiunea de produs global sau metaprodus. Acesta apare ca un ansamblu de elemente corporale, acorporale, comunicationale si simbolice:

• elementele corporale se refera la materialitatea si structura fizico-chimica a produsului;

• elementele acorporale privesc numele, marca, instructiunile de utilizare, conditiile de livrare si transport, conditiile de plata si de credit, protectia juridica prin brevete si licente, termenul de garantie, service-ul etc;

•elementele comunicationale sunt cele care privesc mesajele care configureaza imaginea publica a produsului si a marcii, publicitatea, relatiile publice si promovarea vanzarilor;

• elementele simbolice sunt cele care se refera la statutul social, cultural sau nrofesional pe care-l confera produsul consumatorului sau utilizatorului sau si care poate fi moral sau mai putin moral, permis sau nepermis, incurajat sau descurajat de opinia publica, cu statut de lux sau statut de saracie etc.

De asemenea, din perspectiva strategica de marketing trebuiesc retinute si urmatoarele aspecte semantice ale notiunii de produs:

• caracterul sistemic al produsului;

• avantajele pe care consumatorul le cauta in produs si care-i confera acestuia o anumita utilitate,

• perceptia produsului pe piata;

• conceperea produsului din perspectiva marketingului societal.

1.2. Ierarhizarea produselor

Notiunea de produs poate fi abordata si pornind de la o anumita scara de ierarhizare in functie de aria pe care acesta o acopera, deoarece orice produs se afla in legatura cu o serie de alte produse, in teoria si practica de marketing, ierarhizarea se realizeaza pe 7 niveluri:

• articolul - reprezentand unitatea de baza definita prin caracteristicile sale foarte concrete (dimensiuni, pret etc.) ale fiecarui bun individual in parte (pantofi barbatesti, marca x, nr.40, culoarea neagra, din piele etc.);

• marca - respectiv numele asociat mai multor articole care permite identificarea originii si caracteristicilor (pantofi marca x);

• tipul de produse - constituit din articole care se prezinta intr-o anumita forma distincta fata de altele (pantofi barbatesti, pantofi pentru femei);

• gama de produse - produse apartinand aceleiasi categorii care sunt strans legate intre ele deoarece se utilizeaza in acelasi mod sau se vand aceluiasi tip de clienti, in acelasi loc si la preturi apropiate (pantofi din piele);

• categoria de produse incluzand toate produsele din aceeasi familie care prezinta o anumita coerenta functionala (pantofi);

• familia de produse - constituita din toate categoriile de produse care au ca destinatie satisfacerea aceleasi nevoi (incaltaminte);

• tipul de nevoie - reprezentand nevoia fundamentala careia i se raspunde printr-un ansamblu (o familie) de produse (protejarea picioarelor impotriva agentilor externi).

La unele bunuri, o parte din cele 7 trepte ale scarii de ierarhizare prezentate pot lipsi, incadrarea lor in esaloanele ramase devenind o operatie mai simpla, in teoria si practica marketingului se utilizeaza uneori alti doi termeni:

• sistem de produse, care desemneaza o categorie de articole diferite, dar "legate" intre ele, care sunt folosite in acelasi timp (compania "Nikon" vinde aparate de fotografiat cu obiectivul de 35 mm impreuna cu un set de lentile, filtre si alte piese care formeaza un sistem de produs);

• mix de produs (sau sortiment de produse) - ansamblul produselor si articolelor pe care un vanzator le pune la dispozitia cumparatorilor (Ph. Kotler, 1997).

1.3. Clasificarea produselor