Pagina documente » Stiinte Economice » Studiu privind riscul de creditare

Despre lucrare

lucrare-licenta-studiu-privind-riscul-de-creditare
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-studiu-privind-riscul-de-creditare


Cuprins

CUPRINS
Cap. 1 PROBLEME GENERALE PRIVIND RISCUL DE CREDITARE .... pag. 2
1.1. Creditul bancar. Trasaturi caracteristice............ pag. 2
1.2. Riscul. Definitia si clasificarea riscurilor bancare pag. 9
1.3. Riscul de creditare ...... pag. 20
Cap. 2 MASURI DE PREVENIRE A RISCULUI DE CREDITARE........... pag. 28
2.1. Normele bancare privind limitarea riscului de creditare............ pag. 34
2.2. Masuri de prevenire ....... pag. 39
2.3. Determinarea, constituirea si utilizarea provizioanelor ............ pag. 42
2.4. Determinarea formelor de garantie a creditelor ...... pag. 44
2.5.Metode informatice utilizate in stabilirea deciziei de creditare.... pag. 49
2.6. Analiza riscului de creditare ............ pag. 52
Cap. 3 GESTIUNEA RISCULUI DE CREDITARE pag. 62
3.1. Centrala Riscurilor Bancare - baza de informatii in gestionarea riscului de creditare ............ pag. 67
3.2. Gestiunea apriori si gestiunea aposteriori..... pag. 71
3.3. Principiile gestiunii riscului de creditare ..... pag. 72
3.4. Indicatori ai riscului de creditare pag. 77
Cap. 4 STUDIU DE CAZ, CONCLUZII SI PROPUNERI......... pag. 74
BIBLIOGRAFIE ............ pag. 86

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Capitolul 1

PROBLEME GENERALE PRIVIND RISCUL DE CREDITARE

1.1. CREDITUL BANCAR, TR?S?TURI CARACTERISTICE

Pentru definirea creditului, este necesara prezentarea a trei opinii care s-au conturat cu privire la acest concept, respectiv:

? creditul ca incredere;

? creditul ca expresie a relatiilor de redistribuire;

? creditul ca forma a relatiilor de schimb.

Creditul ca incredere – este o conceptie care plaseaza la baza relatiilor de credit idea de incredere, de unde rezulta caracterul subiectiv al acestora.

Creditul ca expresie a relatiilor de redistribuire – reprezinta o abordare care porneste de la continutul economic specific al creditului, respectiv transferul unei parti din produsul social de la unii participanti la circuitul economic catre alti participanti la acest circuit. Spre deosebire de alte forme ale relatiilor de redistribuire a veniturilor, ca de exemplu impozitele si taxele, care au caracter definitiv, creditul este o forma particulara a acestor relatii, prin caracterul temporar al transferului din economie.

Creditul ca expresie a relatiilor de schimb – reprezinta ,,un acord prin care anumite bunuri, servicii sau o cantitate de moneda sunt cedate in schimbul unei promisiuni de plata viitoare”

Creditul reprezinta o categorie economica, ce exprima relatii de repartitie a unei parti din PIB sau din venitul national, prin care se mobilizeaza si se distribuie disponibilitatile din economie si se creeaza noi mijloace de plata, in scopul satisfacerii unor nevoi de capital si al realizarii unor obiective ale politicii economice.

În esenta, creditul reprezinta schimbul unei valori monetare actuale contra unei valori monetare viitoare.

Continutul si semnificatia acestui concept rezulta si din functiile care sunt atribuite creditului, si care in functie de opiniile care s-au conturat, pot fi grupate astfel:

(a) o prima grupa de opinii abordeaza functiile creditului in acelasi mod ca si functiile finantelor, respectiv functiile de repartitie si control;

(b) o a doua grupa de opinii considera trei functii caracteristice ale creditului cele doua precedente plus functia de economie;

(c) o a treia grupa analizeaza functiile creditului ca: functia de mobilizare si functia de redistribuire.

(d) a patra grupa de opinii apreciaza creditul prin aceea ca este insotit permanent de dobanda, atribuindu-i-se functia de purtator de dobanda.

Dintre toate aceste opinii exprimate cu privire la functiile creditului, retin atentia cele care atribuie creditului urmatoarele functii:

- de repartitie;

- de control;

- de emisiune

Pentru evidentierea functiilor si caracteristicilor creditului, este necesara prezentarea elementelor incluse in relatiile de credit, astfel:

- participanti la raportul de credit;

- scadenta;

- dobanda (pretul creditului).

? Participantii la raportul de credite, creditorul si debitorul, sunt reprezentati de:

- populatie care detine un rol important in asigurarea resurselor de creditare;

- stat care participa, atat in calitate de creditor atunci cand se inregistreaza excendente bugetare, cat si de debitor ca urmatoare a inregistrarii de deficite bugetare;

- agentii economici, care detin o importanta pozitie in randul creditorilor in cazul in care obtin rezultate financiare pozitive

? Promisiunea de rambursare reprezinta angajamentul debitorului de a rambursa, la scadenta valoarea capitalului imprumutat plus dobanda, ca pret al creditului.

? Scadenta sau termenul de rambursare stabilit in contract este diferit in functie de particularitatile sectorului de activitate si de nivelul eficientei activitatii beneficiarilor de credite.

? Dobanda reprezinta pretul capitalului utilizat sau ,,chiria” pe care o plateste debitorul pentru dreptul care i se acorda, cel de a folosi capital imprumutat.

Evolutia creditului a cunoscut o tendinta oarecum inversa fata de evolutia monedei. Daca banii au cunoscut un proces continuu de generalizare si universalizare, creditul dimpotriva, manifestandu-se printr-o varietate de forme. Ca atare exista mai multe tipuri de credite:

1. Dupa natura economica si participantii la relatia de creditare:

a) Creditul comercial care consta in acordarea de credite sub forma de marfa in urma unei intelegeri intre creditor adica vanzatorul care are interesul sa-si vanda marfa si debitorul, adica cumparatorul care nu dispune momentan de resurse banesti.

Creditul comercial se manifesta sub doua forme:

- creditul cumparator, care apare ca o prefinantare de catre beneficiari a produselor pe care intentioneaza sa le achizitioneze;

- creditul vanzator, care are ca obiect vanzarea marfurilor cu plata amanata.

b) Creditul bancar - consta in acordarea de credite sub forma baneasca pentru acest tip d credite obligatoriu unul din subiectii raportului de credit, trebuie sa fie banca, fie in calitate de creditor – prin imprumuturile clientilor sai, statului sau altor banci, fie in calitate de debitor – fiind creditata cu titulari de depozite.

Între creditul bancar si cel comercial exista o puternica legatura, in sensul ca uneori creditul comercial se poate transforma in credit bancar, sau acesta poate constituii suport al acordarii unui credit comercial.

a) Creditul obligator - constituie o forma a creditului contractat de stat prin lansarea titlurilor de imprumut (obligatiuni, bunuri de tezaur) in scopul acoperirii deficitului bugetar. Principala forma de existenta a creditului obligator o reprezinta creditul public. Rambursarea acestui credit se face din fonduri speciale de amortisment al datoriei publice, din surse bugetare curente sau din excedente bugetare.

b) Creditul de consum - reprezinta vanzarea cu plate in rate a unor bunuri de consum personal, de folosinta indelungata si de mare valoare (mobila, autoturism, articole de uz casnic).

c) Creditul ipotecar – reprezinta un credit garantat cu proprietati imobiliare sub forma cladirilor sau de natura terenurilor.