Pagina documente » Stiinte Economice » Studiul econometric al inflatiei

Despre lucrare

lucrare-licenta-studiul-econometric-al-inflatiei
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-studiul-econometric-al-inflatiei


Cuprins

INTRODUCERE
CAPITOLUL I
CONCEPTUL DE INFLATIE SI MECANISMELE INFLATIEI
I. 1 SEMNIFICATIA ECONOMICA A INFLATIEI
I.2 Scurt istoric asupra fenomenului inflatiei pe plan mondial
I. 3 Mecanisme de manifestare a inflatiei
I. 3. 1 Caracteristici ale inflatiei
I. 3. 2 Tipuri de inflatie
I. 4 Factori de influenta a inflatiei
I. 4. 1 Somajul
I. 4. 2 Alti factori de influenta a inflatiei
I. 5 Inflatia pe plan mondial
CAPITOLUL II
PROCESUL INFLATIONIST iN ROMiNIA
II. 1 Scurt istoric
II. 2 Cauzele inflatiei in tara noastra
II. 3 Spirala inflationista
CAPITOLUL III
INDICATORI SI METODE STATISTICE FOLOSITE iN STUDIUL INFLATIEI
III. 1 Sursele de date
III. 1. 1 Colectarea datelor de Institutul National de Statistica
III. 1. 2 Informatiile colectate prin cercetarea privind preturile principalelor produse agricole vindute de producatorii particulari ai pietelor agroalimentare
III.2 Indicatorii inflatiei
III. 3 Metode statistice moderne folosite in analiza econometrica a inflatiei
III. 3. 1 Scurta introducere in obiectul de studiu al econometriei
III. 3. 2 Analiza seriilor cronologice
III. 3. 2. 1 Componentele seriilor cronologice
III. 3. 2. 2 Parametrii principali ai seriilor cronologice
III. 3. 2. 3 Procese stohastice. Stationaritate
III. 3. 2. 4 Procese stationare fundamentale
III. 3. 2. 4. 1 Procese AR
II. 3. 2. 4. 2 Procese MA
III. 3. 2. 4. 3 Procesul ARMA
III. 3. 2. 5 Determinarea tipologiei procesului stationar aferent unei serii
III. 3.2. 5. 1 Analiza stationaritatii
III. 3. 2. 5. 2 Identificarea modelului
III. 3. 2. 5. 3 Estimarea si testarea parametrilor modelului parametrilor
III. 3. 2. 5 Prognoza seriilor de timp
III. 3. 2. 6 Verificarea viabilitatii modelului si a calitatii prognozei
CAPITOLUL IV
STUDIUL INFLATIEI ROMiNIEI iN PERIOADA
1991-2004
4. 1 Obiectivele urmarite
4. 2 Prezentarea datelor
4. 3 Verificarea normalitatii distributiei seriei de timp
4. 4 Aplicarea metodologiei Box-Jenkins
4.4.1 Functia de autocorelatie totala si functia de autocorelatie partiala
IV.3.1.1 Estimarea si testarea diferitelor modele de autoregresie
4. 4. 2 Verificarea inflatiei autocorelarii erorilor
4. 4. 3 Prognoza valorilor ratei inflatiei
Cuprins
1

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INTRODUCERE

Razboiul a fost intotdeauna mijlocul de acaparare prin forta a unor noi teritorii. Dupa un timp, s-a inteles foarte bine aceasta idee si de aceea, au fost schimbate armele, nemaifiind necesara suprematia politica pentru a se realiza dominatia economica. Cel mai teribil armament de dominare economica a devenit moneda nationala. Acum lupta nu se mai da pe campul de batalie, nu se mai folosesc arme, acum putem vorbi despre un conflict economic, iar in acest conflict unul dintre cei mai aprigi dusmani este inflatia.

Inflatie a existat dintotdeauna, dar, in trecutul indepartat, nu era cunoscuta sub aceasta denumire, si nici nu se manifesta la un asemenea nivel.

Acum, in secolul XXI, inflatia, desi usor perceptibila, reprezinta unul dintre fenomenele complexe foarte greu de prins in tuse sigure, fiind generata de o multitudine de cauze, care mai de care mai complexe si mai greu de controlat.

Obiectivul lucrarii este de a analiza starea economiei nationale in perioada de tranzitie, prin studierea partiala a fenomenului inflationist.

Aceasta lucrare cuprinde patru capitole structurate astfel:

Primul capitol se refera la conceptul de inflatie si mecanismele acesteia, in care am prezentat semnificatia economica a inflatiei, un scurt istoric a inflatiei mondiale, factorii care o influenteaza, precum si o evolutie a inflatiei pe plan mondial.

În cel de-al doilea capitol, m-am ocupat de procesul inflationist in Romania, prin prezentarea unui scurt istoric a inflatiei in tara noastra, care au fost cauzele acestui fenomen si o scurta descriere a spiralei inflationiste din Romania.

În urmatorul capitol, am scos in evidenta indicatorii si metodele statistice folosite in studiul inflatiei

Ultimul capitol cuprinde descrierea metodelor statistice moderne folosite in analiza econometrica a inflatiei, cu o introducere in domeniul de studiu al econometriei, dificultati ale aplicarii metodelor econometrice in perioada de tranzitie, analiza statistica a unei serii de timp, care cuprinde analiza componentelor, parametrilor principali ai seriilor cronologice, procese stocastice, procese stationare, prognoza.

CAPITOLUL I

CONCEPTUL DE INFLATIE SI MECANISMELE INFLATIEI

I. 1 SEMNIFICATIA ECONOMIC? A INFLATIEI

Economia nationala reprezinta cadrul fundamental de dezvoltare si afirmare economico-sociala a popoarelor. Privind aceste economii ca entitati bine conturate, a caror dezvoltare presupune stabilirea unor rapoarte economice optime, nu putem neglija fenomenele monetare, deoarece moneda este ea insasi o entitate importanta.

Inflatia – acest nou mod de viata a secolului nostru, cum au mai denumit-o unii autori – reprezinta un fenomen deosebit de complex. Fiind prezenta in cele mai adanci resorturi ale economiei contemporane, ea afecteaza, intr-un fel sau altul intregul mecanism de functionare a acesteia. Dar, ce reprezinta inflatia? Ce semnificatie economica are acest concept?

Desi acest concept este frecvent folosit de marea majoritate a oamenilor, in mod paradoxal este cel mai controversat din economie. Datorita multiplelor fatete, variabile si mai ales indivizibile, inflatia are darul de a ne alimenta perpetuu impresia falsa potrivit careia stim deja prea multe despre ea, astfel incat, nu vedem ce s-ar mai putea spune in plus sau ce ar mai putea sa ne surprinda. Cu toate acestea, termenul de inflatie are puternice conotatii emotionale, iar utilizarea lui in variate forme este de natura sa alimenteze confuzii numeroase.

Daca am face un studiu pe un numar mare de persoane, provenite din cele mai diferite categorii socioprofesionale, dar fara ca acestea sa aiba cunostinte economice de specialitate, vom putea constata (poate cu putine exceptii) ca oamenii, in activitatea lor curenta au opinii diferite despre fenomenul inflationist. Exista, insa si un fond comun. Pe buna dreptate ei observa faptul ca in conditiile de inflatie preturile cresc, marfurile devin mai scumpe, banii se depreciaza, puterea de cumparare scade, comparativ cu perioadele precedente devin mai saraci, in fine, are loc o puternica redistribuire a veniturilor, desi la prima vedere, nu-si dau prea bine seama in favoarea cui se realizeaza aceasta.

Analizand toate aceste observatii care pentru moment, se pot constitui in tot atatea raspunsuri posibile cu privire la caracterizarea fenomenului inflationist, nu putem sa nu ne punem o prima intrebare si anume: sunt corecte din punct de vedere stiintific aceste opinii sau nu? Pentru ca menirea oricarui om de stiinta este de a manifesta indoiala fata de tot ce se afirma fara o demonstratie prealabila, raspunsul ar fi ca “ramane de vazut”. De pilda, nu este nevoie de cunostinte economice prea ample pentru a demonstra ca nu orice crestere a preturilor inseamna neaparat inflatie. De asemenea, nu orice fel de inflatie determina redistribuirea veniturilor, ci numai anumite forme ale sale. Veniturile reale, corectate cu costul efectiv al vietii, pot sa creasca in conditiile unei inflatii moderate tinute sub control. Drept urmare, partea nevazuta a inflatiei este cu mult mai vasta decat pare, iar resorturile care-i intretin vie flacara mistuitoare sunt cu mult mai profunde decat ne-am inchipuit in urma unei analize sumare, insuficient documentata.

Întrebarea “ce este inflatia?” pe care nu numai din curiozitate ne-o punem fiecare dintre noi este fireasca, vazand ca banii nostri se devalorizeaza de la o zi la alta. Desi dispunem aparent de bani mai multi, cumparam mai putine marfuri, in fine, vedem ca salariul creste pe hartie insa, in realitate el scade. Specialistii din domeniul economiei, atat teoreticienii cat si practicienii, au incercat sa elucideze continutul principal al acestui concept, dar au dat raspunsuri diferite, de multe ori chiar contradictorii. Acestia au abordat fenomenul din diferite puncte de vedere.

Etimologic, termenul “inflatie” provine din latina: “inflatia” (inflare) insemnand “umflatura”, respectiv “a umfla”, unii autori traducandu-l si prin “crestere”. Ce fel de crestere insa, pentru ca in economie, nu orice sporire cantitativa sau calitativa este daunatoare. La prima vedere, aceasta “crestere” ar trebui sa prezinte cel putin doua caracteristici: pe de o parte, ea ar trebui sa fie anormala, iar, pe de alta parte, sa constituie un neajuns particular al activitatii economice.

Odata ajunsi aici intram fara sa vrem, pe terenul definitiilor, fiecare autor lasand impresia ca intotdeauna mai are ceva de spus in completare. Este adevarat ca in practica nici o definitie nu este perfecta, nici una nu este definitiva, nici una nu va reusi sa surprinda fenomenul in mod absolut, mai ales daca el are, prin natura sa, un caracter dinamic. Sa incercam totusi sa prezentam cateva puncte de vedere, oprindu-ne pe cat este posibil asupra celor mai reprezentative.

Astfel, potrivit unui mare numar de economisti inflatia este privita ca fiind

“cresterea cantitatii banilor de hartie intr-o tara peste nevoile circulatiei”. Pentru inceput, definitia pare a fi atragatoare. Cu toate acestea ea este incompleta. Masa monetara nu este alcatuita numai din bancnotele aflate efectiv in circulatie. Alaturi de acestea, distingem o mare cantitate de bani de cont. Banii de cont au fost intotdeauna preferati banilor reali, lichizi, pentru ca au o viteza de rotatie mai mare si o siguranta mai mare, care in nici un caz nu poate fi neglijata in afacerile economice. Economia de piata prefera si ea decontarile fara numerar din motive operationale, deci poate fi definita inflatia numai pe baza circulatiei banilor de hartie? În present, nimeni nu se mai indoieste de faptul ca banii aflati in conturile bancare curente ale agentilor economici sunt bani in adevaratul sens al cuvantului, ei putand fi transformati in orice moment, printr-o simpla dispozitie a titularului, in bani in numerar, in lichiditati reale. Deci inflatia nu mai poate fi pusa numai pe seama cresterii emisiunii banilor de hartie, ci ea trebuie legata, mai ales, de intreaga masa monetara existenta in economie.

Referitor la masa monetara, Constantin Tulai afirma ca “inflatia se instaleaza ca o boala sau o maladie a monedei” [1 Constantin Tulai, Escaladarea inflatiei si obsesia convertibilitatii, Economistul, nr.280, 1992, p.2-3.]

Cam pe acelasi plan se inscriu si alte definitii care, desi ne conduc spre coordonate diferite ale problemei, raman in linii mari unilaterale. Avem in vedere, intre altele, pe cele care exprima inflatia prin procesul de crestere a preturilor: “inflatia este procesul de crestere continua a preturilor sau in mod echivalent, de continua scadere a valorii banilor” [2 Frisch, H., Teorii ale inflatiei, Editura Sedoma, Timisoara, 1997, p.8. ]Dorind sa nuanteze aceasta crestere, alti autori tin sa evidentieze ca este vorba de o crestere relativa a indicelui preturilor sau de un “…proces de crestere continua a preturilor datorat faptului ca piata este incapabila sa raspunda cererii consumatorilor care pot sa plateasca, dispunand de mijloace banesti in surplus” [3 M. Flamant, Theorie de l`inflation ei politiques anti inflationnistes, Dallaz, paris,1952] Cresterea preturilor este continua si mai mult sau mai putin rapida, din aceasta acuza inflatia este considerata ca un proces atemporal si aspatial. Sesizarea faptului ca avem de a face cu o crestere continua a preturilor nu este lipsita de importanta. Însa, asa cum viata economica a confirmat, nu putem considera o economie ca se afla, in permanenta, sub o presiune inflationista. De-a lungul anilor, ea poate sa cunoasca si unele perioade de acalmie, sau chiar de deflatie, de temperare a cresterii preturilor, eventual de scaderea lor. De pilda in conformitate cu parerea unor economisti, nu am avea de a face cu o inflatie atunci cand preturile cresc doar cu 2% pe an. [4 The McGraw-Hill Dictionary of Modern Economics, 1965, p.259] Poate in acest context, ar trebui sa se adauge ca este vorba de o crestere permanenta si continua a preturilor, ceea ce, de asemenea, credem ca nu ar fi lipsit de semnificatie, incercarea de a elucida continutul acestui fenomen.

Tocmai unele surse bibliografice specifica faptul ca, in fond, avem de a face cu o “crestere dezordonata a nivelului preturilor, ca urmare a sporirii ofertei de bani” [5 The New Encyclopedia Britanica, University of Chicago, 1991, p. 310]. În acest sens, inflatia este considerata ca o stare generalizata a excesului de cerere, in care “prea multi bani alearga dupa prea putine lucruri”. În aceasta definitie, inflatia se pune in legatura cu cererea manifestata pe piata bunurilor de consum. Nu putem trece mai departe fara a ne intreba despre ce fel de preturi este vorba: raspunsul este destul de transant.

Samuelson da o definitie mai lapidara inflatiei, aratand ca aceasta este o stare de crestere generalizata a preturilor bunurilor de consum si a factorilor de productie. [6 P.A. Samuelson, Economics, Mc. Graw – Hill Book Company, New York, 1973, p. 170.] Acest punct de vedere are, in present, o arie de raspandire foarte larga, fiind considerat mai aproape de realitate fata de altele. Într-adevar, preturile bunurilor de consum inglobeaza o serie intreaga de variabile economice cum ar fi: preturile mijloacelor de productie, salariile platite pe diferite trepte intermediare ale fluxurilor tehnologice, influenta productivitatii muncii, competitivitatea marfurilor s.a.m.d. Nu intamplator, in majoritatea tarilor cu economie de piata, rata inflatiei este calculata ca o medie, de regula lunara sau anuala, a dinamicii preturilor de consum. Acesta este numitorul comun, in jurul caruia se situeaza cea mai mare parte a opiniilor exprimate pana acum despre inflatie, fapt ce nu a scapat neobservat unor specialisti. “Indiferent de pozitiile pe care au fost formulate, definitiile inflatiei au un numitor comun, constand in sublinierea formei de manifestare finala a acestui proces, prin cresterea generalizata a preturilor si tarifelor”. [7 Alexandru Radocea, Vasile Bogdan, Inflatie si indexare, Editata de Centrul de Informare si Documentare Economica, Bucuresti, 1992,p.33]

Cresterea generalizata a preturilor bunurilor de consum si a serviciilor este tratata uneori ca un “dezechilibru intre cererea si oferta globala pentru aceste marfuri” [8 Le dictionnaire de notre tempt, Ed. Hachette Paris,1998,p.772] Faptul in sine nu ar deranja cu nimic, daca nu s-ar manifesta tendinta de a se folosi de notiunea de inflatie pentru a desemna, mai cu seama, factorii care determina cresterea preturilor bunurilor de consum si serviciilor. Dar aceasta reprezinta o deficienta mai veche a unor teorii cu privire la inflatie, care incearca sa defineasca un proces economic prin punerea in evidenta a cauzelor care-l provoaca, sau, dupa caz, a efectelor produse odata cu declansarea lui.

Sa dam cateva exemple: “Inflatia este determinata de faptul ca mijloacele de achizitionare a marfurilor si serviciilor sunt superioare posibilitatilor productiei”. [9 Luciano Barca:Dizionario di politica economica, Editori Riuniti, Roma, 1979,p.121] Sau “Inflatia inseamna scaderea valorii banilor ca urmare a cresterii preturilor” [10 Arthur Ielden, F.G. Pennance: Everyman`s dictionary of Economics, London, I. M. Dent and Sons, 1965, p.223-225]. Si una si cealalta din definitiile de mai sus nu fac altceva decat sa inventarieze unele din cauze si consecinte ale inflatiei.

La fel procedeaza si cei ce, in ultimul timp, se intereseaza mai putin de asa numita inflatie monetara, punand accent mai mult pe “inflatie economica”, pe care o considera ca fiind mult mai grava decat toate. În conformitate cu aceasta opinie “…inflatia caracterizeaza acea economie unde cererea totala de bunuri si servicii este excesiva in raport cu resursele existente. Drept urmare, ea apare ca un dezechilibru durabil intre cererea si oferta totala”. [11 Grant Larousse encyclopedique, vol.6,Paris,1962,p.152]Termenul “durabil” este inteles in sensul ca dezechilibrul are posibilitatea de a se intretine, de a se autoalimenta si de a creste in timp, data fiind elasticitatea cererii si rigiditatea ofertei la modificarea veniturilor. Acest fapt rezulta si mai clar, daca vom cita doar pe unul dintre adeptii acestei teorii. Definitia cea mai simpla care se poate da acestui fenomen este aceea “a unui proces de crestere cumulativa si autointretinuta a nivelului general al preturilor.” [12 Pierre Bezbakh, Inflatie, dezinflatie, indexare, Editura Humanitas, Bucuresti, 1992, p.5]În aceasta definitie se pune accentul pe ideea unui mecanism cu implicatii de lunga durata, care genereaza el insusi cauzele permanentei sale si se exprima prin majoritatea celei mai mari parti a preturilor.

O forma mai sofisticata de definire a inflatiei, care nu se indeparteaza prea mult de ceea ce mentionam mai inainte a aparut cu mai bine de 40 de ani in urma. “Inflatia – remarca unul dintre cei mai buni cunoscatori ai domeniului – este un proces rezultat din incercarea de a mentine veniturile reale la un nivel care din punct de vedere fizic a devenit imposibil”. [13 Ralph Turvey, Period Analysis and Inflation, Economica 16, 1949,p.218] Dar din nou ne aflam in fata unei tentative de a explica inflatia si nu de a o defini. Nu putini sunt economistii care, in lucrarile lor, mentioneaza faptul ca “nu trebuie confundata definitia inflatiei cu mecanismele ei”. [14 J.Bremond, A. Geledan: Dictionnaire economique et social, Hatier, edition 3, Paris, 1981,p.210] Întradevar cresterea generalizata a preturilor nu mai este un proces izolat, accidental, care sa vizeze doar cateva marfuri, ci se afla doar sub incidenta unor complicate mecanisme micro si macro-economice. El incorporeaza toate interdependentele dintre subsistemele economiei, precum formarea si repartitia veniturilor, canale de redistribuire a acestora etc. Cresterea preturilor nu reprezinta decat o consecinta a inflatiei si nu putem sa confundam inflatia, asa cum subliniaza si alti cercetatori, cu consecintele ei. [15 Fernand Baudhuin, Dictionnaire de l’eeconomie contemporaine, Ed.Gerard, Paris,1970, p.144]

Dorind, parca, sa reuneasca toate aceste aspecte intr-o singura definitie, autorii unui lexicon de finante–credit, contabilitate si informatica financiar–contabila definesc inflatia ca fiind: “Supraaglomerarea continua a arterelor circulatiei cu o cantitate de bani de hartie excesiv de mare fata de necesitatile circulatiei marfurilor si plata serviciilor, ceea ce are ca efect o depreciere sensibila a banilor, manifestata prin scaderea puterii lor de cumparare si cresterea spontana, considerabila, neintrerupta si generalizata a preturilor si tarifelor.” [16 Gh. Bistriceanu, C.G. Demetrescu, E.I.Macovei, Lexicon de finante-credit, contabilitate si informatica financiar-contabila, vol 1, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1981, p.400.]

I.2 Scurt istoric asupra fenomenului inflatiei pe plan mondial

Flagelul inflationist are radacini adanci in timp.

Ca fenomen economic, inflatia se manifesta inca din antichitate, cu toate ca nu a fost cunoscuta sub aceasta denumire. Unul dintre cele mai vechi documente cu privire la cresterea preturilor,dateaza inca din timpul lui Alexandru cel Mare, cuceritorul Persiei (anul 300 i.C.).

Apoi fenomenul este semnalat intr-o forma nuantata in diferite perioade istorice ale Imperiului Otoman.