Pagina documente » Recente » Studiul fizico-geografic al comunei Poieni Solca ,suceava

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

Cuprins
CAPITOLUL 1: PARTICULARIT??ILE FIZICO-GEOGRAFICE ALE LOCALIT??II POIENI SOLCA 1
1.1.Pozitie geografica 3
1.1.1.Cadrul natural 3
1.1.2.Relieful 5
1.1.3. Aspecte climatice 6
1.2.Re?eaua hidrografic? 7
1.3. Solurile 7
1.4.Flora ?i fauna 8
1.5.Vegeta?ia 8
CAPITOLUL 2: GEOGRAFIA POPULATIEI 10
2.1. Structura popula?iei 10
2.1.1.Mi?carea natural? 11
2.2.For?a de munc? 15
2.3.Repere urbanistice 17
2.3.1.Economie 19
2.3.2.Industria 19
2.4.Agricultura 20
2.5.Principalele institu?ii publice 22
2.6.C?i de comunica?ii ?i transport 26
2.7. Telecomunica?ii 27
2.7.1.Alimentarea cu energie electric? 27
2.7.2.Alimentarea cu energie termic? 27
2.7.3.Alimentarea cu ap? 28
2.7.4. Canalizare 28
2.8.Turism 29
CAPITOLUL 3 31
PLAN STRATEGIC DE DEZVOLTARE DURABIL? 31
3.1.Necesitatea dezvolt?rii 31
3.2.Rolul comunit??ii locale ?i sectorului privat ?n organizarea ?i dezvoltarea localit??ii 33
3.3.Rolul administra?iei publice ?n organizarea ?i dezvoltarea localit??ii 37
3.4.Analiza problemelor ?i identificarea oportunit??ilor sintetizarea deficien?elor 40
3.5.ANALIZA SWOT/ ADOP 41
3.6.Plan de organizare urbanistic? 47
CONCLUZII 54
BIBLIOGRAFIE 56

EXTRAS DIN DOCUMENT

3.2.Rolul comunitatii locale si sectorului privat in organizarea si dezvoltarea localitatii {p}

3.3.Rolul administratiei publice in organizarea si dezvoltarea localitatii {p}

3.4.Analiza problemelor si identificarea oportunitatilor sintetizarea deficientelor {p}

3.5.ANALIZA SWOT/ ADOP {p}

3.6.Plan de organizare urbanistica {p}

CONCLUZII {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

CAPITOLUL 1: PARTICULARIT?TILE FIZICO-GEOGRAFICE ALE LOCALIT?TII POIENI SOLCA

Poieni-Solca este o comuna in jude?ul Suceava, Moldova, Romania.

Poieni-Solca de astazi este insa o creatie a secolului al XVIII-lea. Asa cum afirma traditia si toponimul o sugereaza, asa cum demonstreaza si solurile, pe teritoriul actual al localitatii a existat o zona de padure. Traditia afirma ca satul s-a ridicat cu lemnul "taiat de pe loc". Dovezi in acest sens sunt, alaturi de configuratia frecventa a terenurilor cu sol tipic de padure, si unele toponime precum fanatele "La Poienile" sau "Poiana cea Mare", "Poiana Armanului", "Poiana

Bahnei" sau "Poiana Sesului", "Poienita" sau "Obcioara", "Poiana din Bahna", "Poiana lui Ionut" sau "Poiana Nutului". Aceeasi semnificatie au si denumirile :padurea "Osleaga", padurea "Runc", hotarul "Slovacilor" (defrisate de colonistii acestia intre 1780-1790), tarina "Daramaturi". În privinta existentei masive a padurii pledeaza si plasarea in campul primei peceti a localitatii (1812) a unui brad sau molid. Între anii 1773-1775 este intocmita harta Büschel, izvor cartografic care pe amplasamentul actual al satului Poieni, nu contine nici o indicatie grafica. În harta cadastrala din 1783, pe care N. Gramada a avut posibilitatea sa o consulte, apare notat deja "La Poienile", catun apartinand satului Bottaschana.

Ceva mai tarziu, in 1790, pe harta intocmita de Hora von Otzellowitz sunt reprezentate grafic si gospodarii pe teritoriul viitorului sat Poieni. În aceasta harta este notat insa numai numele satului Bottaschana, nu si al catunului "La Poienile". Cu timpul acest catun, care-si va mari numarul de locuitori, va fi numit, prin simplificare, Poieni.

Prin urmare satul Poieni este o creatie tarzie, directa, a satului Botosana, majoritatea locuitorilor ei initiali provenind de aici. Primele familii venite din Botosana ar fi fost cele ale lui Lupu Toderas si Tanase Toderas. La aceste prime familii s-au adaugat emigranti transilvaneni din Ilva Mare si Ilva Mica. Dupa alte opinii, primele familii ale satului Poieni ar fi provenit din Ilve si ar fi fost Gales Petrea, Toderas Ion si Albu Ion, iar familia Hojbota Gheorghe ar fi venit din localitatea Manastirea Humorului. [1 M. ?ndronic, ?voluti? h?bit?tului um?n in b?zinul hidrogr?fic Solon?t din p?l?olitic pana l? sfarsitul s?c. ?l XVIII-l??, I?si, 1997, p. 71, 72.]

Vechea vatra de formare a satului, Solovastru Flutur, nascut in 1891, o fixeaza ceva mai sus de confluenta paraului Racova cu paraul Poieni (Morii), pe malul stang al acestuia din urma, pe celalalt mal fiind indicata pozitia primei biserici ridicata din lemn si datata de autor la 1797.Biserica a fost primita in dar de la cei din Botosana, iar mai tarziu, dupa ce-si vor construi o biserica noua, poienarii o vor darui, la randul lor, locuitorilor din Dragosa, comuna Frumosu.11 În anul 1905 s-a construit si casa parohiala.

Este cert ca la Poieni au poposit, inca de la sfarsitul veacului al XVIII-lea, numeroase familii de ardeleni, venite direct de dincolo de Carpati sau din Botosana, dupa o sedere oarecare acolo. Un argument in plus in acest sens, pe langa cel antropic, este cresterea cu totul spectaculoasa a populatiei Botosanei in a doua parte a secolului mentionat ceea ce l-a determinat pe Ion Nistor sa considere satul printre acele asezari "intemeiate numai de emigranti".

1.1.Pozitie geografica

Comuna Poieni Solca se afla situata in nord - estul Romaniei si in estul judetului Suceava, intr-un pitoresc si inedit peisaj alaturi de Manastirea Humorului, Solca sau Sucevi?a pe Obcina Mare a Bucovinei. Comuna se invecineaza la Nord cu Arbore, la Nord-Est cu Boto?ana, la Nord-Vest cu ora?ul Solca iar la Sud cu Solone? si Parte?tii de Sus.

Revenirea la statutul de comuna (dorinta exprimata de majoritatea covarsitoare a celor prezenti la referendumul din 29 august 2004 si legiferata prin legea nr. 63 din 22 martie 2007) a dat un nou impuls dezvoltarii si afirmarii acestei comunitati, valorificarii oportunitatilor oferite de noul curs al evolutiei societatii romanesti de dupa decembrie 1989 si de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Din anul 2007 si pana in prezent au fost atrase in comuna Poieni-Solca zeci de miliarde de lei. Au fost ridicate poduri peste paraurile Poieni si Racova, s-a construit o gradinita moderna, s-a asfaltat circa 1 km de drum, s-a regularizat pe o portiune de 300 de m cursul raului Racova si s-au construit 2 case celor doua familii afectate de inundatii. Perspectiva atragerii de fonduri prin proiecte dau o noua sansa de dezvoltare in viitor acestei pitoresti asezari bucovinene.

1.1.1.Cadrul natural

Comuna Poieni Solca este situata intr-un cadru natural pitoresc, specific zonei submontane, la limita dintre padurile de foioase ?i cele de conifere. Teritoriul urban al Solcii apar?ine extremita?ii vestice a Podi?ului Sucevei ?i are un aspect depresionar. În partea de vest a localita?ii se ridica brusc Dealul lui Voda. Tot spre vest, dupa mai multe culmi impadurite, se afla o grupare de stanci imense, intrate in tradi?ia locului sub numele de Pietrele Muierilor. Spre sud se inal?a piscul numit Pinul Mare, din care se desprinde o culme care, dupa ce coboara pana aproape de nivelul depresiunii, se inal?a din nou la marginea de est a localita?ii intr-un deal numit Dealul Lupului (507,5 m). [2 I. ?. Toroutiu, Popor?ti? si cl?s?l? soci?l? …, p. 68.] Aceasta forma de relief, care leaga ca o ?a Pinul Mare de Dealul Lupului, desparte teritoriul ora?ului Solca de Poieni-Solca. Dealul Lupului i?i pierde treptat inal?imea spre centrul satului Poieni-Solca ?i zona depresionara a Solcii ?i brusc spre localitatea Arbore.

Apele statatoare sunt reprezentate de cateva acumulari de apa: trei in partea de nord a ora?ului, la ie?irea spre Marginea, cunoscute sub numele de “Trei iazuri” ?i una pe paraul Solcu?a. Lacul de acumulare format in spatele barajului construit pe Solcu?a in 1978, constituie principala sursa de apa a ora?ului, dar ?i o poten?iala sursa energetica. Raul Solca i?i aduna apele din paraul Izvor ?i paraul Solcu?a, strabatand in calea sa, de la vest la est, ora?ul Solca, comuna Arbore ?i satul Gura Solcii.

Cadrul natural in care se gase?te Solca dispune de resurse valoroase de paduri, pa?uni, fane?e, sol, ape de suprafa?a cu poten?ial piscicol ?i hidroenergetic, izvoare cu ape dulci, minerale ?i slatini, roci de construc?ie, fond cinegetic. Unele din aceste resurse precum sarea din slatini, lemnul, rocile de construc?ie au fost exploatate ?i valorificate inca din cele mai vechi timpuri. De o importan?a deosebita pentru oamenii acestor locuri inca din timpuri stravechi au fost izvoarele, atat cele obi?nuite cu apa limpede ?i rece, cat ?i cele clorurate-sodice ?i mineralizate. Cele mai cautate izvoare cloruro-sodice se gasesc in locul numit Slatina Mare (650 m), iar pe versantul stang al paraului Solcu?a, sub Muntele Cerbul, exista un izvor de apa minerala numit Burcut.