Pagina documente » Turism, Sport » Studiul grafic si cartografic al componentelor fizico-geografice

Despre lucrare

lucrare-licenta-studiul-grafic-si-cartografic-al-componentelor-fizico-geografice
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-studiul-grafic-si-cartografic-al-componentelor-fizico-geografice


Cuprins

Cuprins
INTRODUCERE
ISTORICUL CERCETiRILOR
Cap.1 ELEMENTE GENERALE DE CARTOGRAFIE
1.1 intocmirea hirtilor generale
1.2 intocmirea hirtilor speciale
1.3 Metode de reprezentare a elementelor de continut
Cap. 2 ASEZAREA, LIMITELE SI UNITiTILE DE RELIEF ALE DEPRESIUNII
Cap. 3 CADRUL NATURAL; IMPLICATII MORFOGENETICE SI MORFODINAMICE.
3.1 Geologia; roca si implicatiile morfogenetice
3.2 Clima; conditiile climatice si potentialul morfodinamic
3.3 Hidrografia
3.4 Vegetatia; influenta invelisului vegetal in morfodinamici
3.5 Solurile; zonale si azonale; factorii limitativi si fertilitatea; folosinta, degradarea si ameliorarea.
Cap. 4 RELIEFUL
4.1 Caractere generale
4.2 Relieful structural - anticlinale si sinclinale, suprafete de nivelare, tipsan coluvial, martori de eroziune
4.3 Relieful petrografic - dezvoltat pe marne si argile; procesele geomorfologice actuale
4.4 Relieful fluviatil - lunci, maluri abrupte, renii, ostroave, terase
4.5 Morfometria si morfografia (hipsometrie, adincimea, si densitatea fragmentirii, declivitatea, ierarhizarea retelei hidrografice, viile, interfluviile, versantii).
Cap. 5. ASPECTE DE ORDIN PRACTIC
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

EXTRAS DIN DOCUMENT

?INTRODUCERE

Studiul Depresiunii Podeni are la baza o indelungata perioada de cercetari, peste zece incursiuni de observare si cartare pe teren, acoperindu-se intregul teritoriu al depresiunii. De un real ajutor a fost consultarea materialului bibliografic (analizat la Biblioteca Facultatii de Geografie) si care a lamurit numeroase neclaritati aparute.

Partea stiintifica se bazeaza pe materialele cartografice si grafice, respectiv harti, profile geologice si geomorfologice. Acestea sun completate de fotografii, realizate in scopul intelegerii mai exacte a textului, evidentierii unor trasaturi pregnante ale cadrului natural si in principal a reliefului.

În timpul elaborarii lucrarii am fost sprijinit si indrumat de domnul Conf. Univ. Dr. Gheorghe Visan, caruia tin sa-i aduc multumiri deosebite. De asemenea, multumesc domnului Prof. Univ. Dr. Mihai Grigore pentru indrumarile de specialitate, precum si tuturor cadre didactice din Facultatea de Geografie Bucuresti ce m-au ajutat cu incurajarile si sfaturile lor; specialistilor de la Statia Meteorologica Campina pentru materialele pe care mi le-au pus la dispozitie. Nu in ultimul rand multumesc familiei care m-a sprijinit moral si material in deplasarile de teren si in munca de redactare a acestei lucrari.

Natura si in special relieful unitatii subcarpatice analizate este foarte complexa imbracand forme foarte variate, de la relieful structural cutat de anticlinal si sinclinal pana la cel petrografic dezvoltat pe marne si argile si cel fluviatil. Acestora le corespund versantii cu pante diferite ale dealurilor subcarpatice, interfluviile rotunjite si domoale, cele trei suprafete de nivelare specifice zonei, martorii de eroziune, precum si luncile si terasele raurilor Teleajen, Cricovul Sarat, Lopatna si Saratel. De asemenea, procesele geomrfologice actuale, care constau in numeroase siroiri, ravenari, scurgeri torentiale si alunecari de teren impun peisajului aspecte specifice.

Caracteristicile acestor unitati morfogenetice sunt reflectate in modul de utilizare a acestor terenuri. Astfel, cea mai mare parte a suprafetei depresiunii, respectiv cea tabulara, se preteaza culturilor agricole. De asemenea, terasele raurilor, care au o extindere deosebita, au constituit inca din cele mai vechi timpuri vetre pentru asezari. Versantii reprezinta cele mai propice terenuri pentru culturile pomicole si viticole, dar si pentru pasuni si fanete si chiar paduri. Acestea din urma sunt, insa, mai dezvoltate pe culmile deluroase foarte extinse (Piscupia – dealul Bucovel).

Lucrarea fiind axata in principal pe studierea fizico-geografica a regiunii, sub aspect genetic, dar mai ales morfodinamic, face apel la toate elementele cadrului natural ce conditioneaza sau sunt influentate de relief. În incheierea lucrarii referirea la aspectele de ordin practic prezinta rolul reliefului in raspandirea asezarilor umane, in dezvoltarea agriculturii si a industriei extractive.

În aceasta lucrare am dorit sa realizez o cat mai completa caracterizare fizico-geografica, din punct de vedere grafic si cartografic, a arealului studiat si conectarea acestui studiu la necesitatile si implicatiile de ordin practic.

ISTORICUL CERCETĂRILOR

Zona Subcarpatilor, in general, si a celor de Curbura, mai ales, a constituit inca din cele mai vechi timpuri un subiect preferat de cercetare pentru geografii romani. Exista studii detaliate despre Subcarpatii dintre Prahova si Dambovita, despre Subcarpatii Buzaului, si nu numai.

De asemenea, au existat si studii generale despre relieful Romaniei, care comentau si aceasta zona. Cateva studii mai detaliate au avut ca subiect depresiunea Mislea – Podeni, acestea au fost atat geologice, cat si geografice.

Un numar destul de mare de articole referitoare la depresiunea Mislea – Podeni au fost publicate in diferite reviste de specialitate, cum ar fi Natura, Terra si Revista Geografica Romana.

Printre cercetatorii geologi si geografi care au studiat aceasta zona se remarca N. Popp, Gh. Niculescu, V. Tufescu, A. Banu si T. Naum.

Astfel, unul dintre primele studii geologice efectuate in aceasta zona apartine lui G.M. Filipesu, in 1934. Studiul acestuia se numeste Cercetari geologice intre Valea Teleajenului si Valea Doftanei.

Th. Iorgulescu, in anul 1953, aduce contributii importante la studiul micropaleontologic al Miocenului superior din Muntenia de Est, respectiv a zonei dintre Prahova si Buzau.

Tot in domeniul geologiei, in anul 1961, N. Grigoras studiaza potentialul economic si resursele de hidrocarburi din zona Subcarpatilor, incluzand si teritoriul depresiunii Podeni. Lucrarea a fost intitulata “Geologia zacamintelor de petrol si gaze din Romania”.

Cea mai timpurie lucrare geografica referitoare la zona studiata a fost cea a cercetatorului G. Valsan – “Morfologia vaii superioare a Prahovei si a regiunilor vecine”. Aceasta a fost publicata in revista Buletinul Societatii Romane de Geografie, in anul 1916.

Tot in domeniul geografiei, N. Popp efectueaza studii importante cu privire la unitatile geografice prezente pe teritoriul Subcarpatilor Romanesti, aducand, totodata, date importante privitoare la limitele acestor unitati. Acest studiu a fost efectuat in anul 1936, deci se poate spune ca a indicat numeroase directii de cercetare.

Dupa 1960, N. Popp revine asupra studiului geografic referitor la zona subcarpatica, limitandu-se, de aceasta data la structurile anticlinale, in lucrarea “Dealurile Subcarpatilor din Romania”.

Unul dintre cele mai detaliate articole referitoare la zona depresionara studiata este cel al lui A. Banu, din anul 1946, publicat in Revista Geografica Romaneasca, nr. II. Acest articol se numeste “Depresiunea Podenilor”.

În anul 1958, geograful Gr. Popescu publica articolul “Contributiuni la stratigrafia flisului cretacic cuprins intre valea Prahovei si valea Buzaului, cu privire speciala asupra vaii Teleajenului”.

T. Naum, in anul 1961 realizeaza un studiu deosebit de complex si detaliat asupra reliefului structural din Carpatii si Subcarpatii de Curbura, in lucrarea “Platformele si nivelurile de eroziune din Carpatii si Subcarpatii de Curbura”.

Un studiu general, efectuat de V. Mihailescu, in anul 1966, in care se fac referiri si la zona depresiunii Podeni este reprezentat de “Dealurile si campiile Romaniei”.

Tot in anul 1966, V. Tufescu publica lucrarea “Subcarpatii”, un important studiu geomorfologic general asupra intregii unitati de relief.

Date importante privind terasele Teleajenului si Cricovului Sarat au fost oferite si in lucrarea – “Terasele fluviale din Romania”, scrisa de T. Morariu si I. Donisa, in anul 1968.

Gh. Niculescu contribuie la studiul geografic al zonei cu lucrarile “Terasele Teleajenului in zona subcarpatica, cu privire speciala la miscarile neotectonice cuaternare”, in 1962 si “Reconstituirea unui piemont cuaternar in Subcarpatii Teleajenului”, in 1965. Acestea se caracterizeaza printr-o deosebita complexitate si concizie.

O lucrare importanta, din punct de vedere hidrologic este cea a Constantei Trufas – “Bazinul hidrografic al Prahovei. Calitatea apelor”, publicata in revista Societatii Geografice din Romania, in anul 1998.

Studiile geografice ce au ca subiect Subcarpatii de Curbura, in general si depresiunea Podeni, in special nu se opresc aici, numerosi alti geografi aducandu-si contributia.