Pagina documente » Drept » Studiul privind participantii in procesul penal

Despre lucrare

lucrare-licenta-studiul-privind-participantii-in-procesul-penal
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-studiul-privind-participantii-in-procesul-penal


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL I - CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PARTICIPANTII
iN CADRUL PROCESULUI PENAL..........1
Sectiunea I - Notiunea de participanti in procesul penal..........1
Sectiunea II - Succesorii, reprezentantii si substituitii procesuali.3
CAPITOLUL II - PARTILE iN PROCESUL PENAL 9
Sectiunea I - Notiunea de parte in procesul penal...9
Sectiunea II - invinuitul..12
Sectiunea III - Inculpatul.25
Sectiunea IV - Partea vatamata.........35
Sectiunea V - Partea civila............46
Sectiunea VI - Partea responsabila civilmente......53
CAPITOLUL III - ORGANELE JUDICIARE - SUBIECTI OFICIALI iN
CADRUL PROCESULUI PENAL ............61
Sectiunea I - Organele de cercetare ale politiei judiciare.........61
Sectiunea II - Instanta de judecata.....64
Sectiunea III - Procurorul67
CAPITOLUL IV - APARATORUL iN PROCESUL PENAL.....70
Sectiunea I - Notiunea de aparator....70
Sectiunea II - Participarea aparatorului in procesul penal........70
CAPITOLUL V - CONCLUZII............77

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PARTICIPANTII

ÎN CADRUL PROCESULUI PENAL

SECTIUNEA I

Notiunea de participanti in procesul penal

Procesul penal este o activitate complexa, a carei realizare implica interventia unor persoane obligate sau interesate sa participe in vederea rezolvarii. [1 V. Vintila, Siegfried Kahane, George Antoiniu, Constantin Bulai, Nicoleta Iliescu, Rodica Stanoiu, Explicatii tehnice ale Codului de procedura penala roman. Partea speciala, vol II, Bucuresti, Editura Academiei 1976, p. 83]

Persoanele care coopereaza in cadrul procesului penal, in vederea atingerii scopului acestuia, poarta denumirea de participantii.

Cum s-a subliniat in literatura juridica, notiunea de participanti in procesul penal se deosebeste de continutul aceleiasi notiuni in dreptul penal [2 Nicolae Voloncui, Drept procesul penal, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica 1972, p. 75]. În timp ce prin participanti in dreptul penal intelegem numai persoanele fizice care au conlucrat la savarsirea aceleiasi infractiuni, prin participanti in procesul penal intelegem organele si persoanele chemate sa contribuie la desfasurarea procesului penal. Suprapunand sferele celor doua notiuni, vom observa ca participantii in sensul dreptului penal ii vom identifica in persoana unui singur subiect din sfera participantilor la procesul penal, si anume, in persoana invinuitului sau inculpatului.

Asa cum reiese in cele aratate mai sus, in sensul larg al notiunii de participanti in procesul penal sunt inglobati toti subiectii oficiali sau particulari, care, in mod efectiv, iau parte la activitati ce se desfasoara in procesul penal.

În acest sens fac parte din categoria participantilor organele juridice, partile, aparatorul si alte persoane in sensul restrans al notiunii de participanti in procesul penal se cuprind organele, partile si aparatorul.

Organele care au calitatea de participanti in procesul penal sunt: organele judecatoresti, procurorul si organele de cercetare penala.

Partile in procesul penal sunt persoane fizice sau juridice direct interesate in solutionarea actiunii penale sau a actiunii civile nascute din savarsirea infractiunii. Cu alte cuvinte, sunt parti in cadrul procesului penal acele persoane care au drepturi sau obligatii ce se nasc din exercitarea actiunii penale sau actiunii civile.

Sunt parti in procesul penal: inculpatul, partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente În literatura juridica s-a facut o clasificare a partilor in principale si secundare, constante sau eventuale, clasificare [3 T. Pop, Drept procesual penal, vol. II, Cluj, Tipografia Nationala 1946, p. 72-73] care arata ca inculpatul este partea principala, iar partea civila si partea responsabila civilmente sunt parti secundare, deoarece acestea apar numai in raportul procesual civil, accesoriu raportului procesual penal; tot timpul inculpatul este partea constanta, fiindca prezenta sa este indispensabila in orice proces penal, pe cand partea civila si partea civilmente responsabila sunt parti eventuale, fiindca ele nu apar in orice cauza penala.

Din categoria „altor persoane” care participa in procesul penal, alaturi de organe si parti, amintim: martorii, expertii, interpretii, grefierii, executorii judecatoresti etc.

Precizam ca prezenta participantilor enuntati mai sus nu este inlocuita in orice proces penal, numarul participantilor, precum si complexitatea activitatilor pe care acestia le desfasoara depinzand de imprejurarile concrete ale fiecarei cauze penale in parte.

În orice cauza penala, insa, vor fi prezenti anumiti participanti si anume organele judiciare (toate sau numai o parte dintre acestea) [4 V. Dongoroz si colaboratorii, op. cit., p. 92] precum si invinuitul sau inculpatul.

În procesele penale cu forma tipica vom intalni atat organele de cercetare ale politiei judiciare si ale parchetului, cat si instantele judecatoresti. În procesele penale cu forma atipica, vom intalni numai instantele judecatoresti.

SECTIUNEA II

Succesorii, reprezentantii si substituitii procesului

Este posibil ca, in anumite cauze, partile sa nu fie prezente in mod efectiv, drepturile si obligatiile lor fiind preluate de anumiti subiecti procesuali, in functie de modul in care substituitii personali care inlocuiesc partile intervin in procesul penal si in functie de natura drepturilor si obligatiilor pe care le au, acestia pot fi: succesorii, reprezentantii si substituitii procesului.

1. SUCESORII

Succesorii sunt persoane fizice sau juridice care, in conditiile legale, succed in drepturi persoanele fizice decedate sau persoanele juridice reorganizate, desfiintate sau dizolvate (mostenitorii, organizatiile succesorale cu drepturi si lichidatorii) [5 Gh. Mateut, Procedura penala. Partea generala, vol. II, editura Fundatiei „Chemarea” iasi, 1997, p. 86].

În exercitarea actiunii civile in cadrul procesului penal pot interveni potrivit dispozitiilor legale, succesorii persoane fizice sau juridice. În acest sens, in art. 21 C. proc. pen. Se arata ca actiunea civila ramane in competenta instantei penale in caz de deces al uneia din parti introducandu-se in cauza mostenitorii acesteia.

Daca una din parti este o persoana juridica, in caz de reorganizare a acesteia, se introduce in cauza organizatia succesoare in drepturi, iar in caz de desfiintare sau dizolvare se introduc in cauza lichidatorii. De asemenea, conform dispozitiilor Legii nr. 64/1995, modificata si republicata, dandu-se textelor o noua numerotare, in caz de faliment se introduce in cauza lichidatorul juridic [6 I. Neagu, Tratat de drept procesual penal, Partea generala, Editura Global Lex, Bucuresti 2004, p. 110-111].

Succesorii pot interveni numai in latura civila a procesului penal, ei devenind parti prin succesiune [7 V. Dongoroz si colaboratorii, op. cit., vol. I, p. 29; T. Pop, op. cit., p 70].

Înlocuirea prin succesori nu poate avea loc pentru activitatile procesuale ce tin de latura penala a procesului, intrucat raspunderea penala este strict personala in cazul inculpatului, iar in cazul partii vatamate, dreptul de a participa in procesul penal, in latura penala, se stinge odata cu moartea sa.

Înlocuirea partilor prin succesori este posibila, intotdeauna in privinta laturii civile. În cazul decesului persoanei vatamate inainte de punerea in miscare a actiunii civile, succesorii pot sa porneasca ei insisi actiunea civila, iar daca moare inculpatul, succesorii acestuia vor fi introdusi in procesul penal daca la data decesului fusese pusa in miscare actiunea civila in cadrul procesului penal.

În caz contrat, succesorii faptuitorilor nu pot fi trasi la raspundere decat pe calea civila [8 V. Dongoroz si colaboratorii, op. cit., vol. V, p. 92], daca au acceptat succesiunea.

În cazul savarsirii actiunii in participatie, daca unii dintre inculpati au decedat, vor fi introdusi in procesul penal succesorii, acestia avand raspunderea civila.

În cazul decesului persoanei responsabile civilmente pot fi introdusi in proces, pentru a raspunde civil, succesorii acesteia.

Daca sunt mai multi succesori pentru acelasi subiect procesual, acestia vor raspunde civil, in mod solidar.

Succesorii devin parti prin succesiune in procesul penal si au aceleasi prerogative si facultati procesuale ca si partile pe care le-a inlocuit.

Mostenitorii persoanei vatamate pot constitui parte civila, fie in nume propriu, ca urmasi, fie pentru a exercita, in continuare, actiunea civila inceputa de defunct.

Acestia pot pretinde repararea daunelor suferite de ei prin moartea victimei [9 T.S., s. pen. Nr. 264/1973, V. Papadopol, M. Popovici, Repertoriu alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii 1976-1980, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982, p. 112], cuprinzand prejudiciul material, daune morale, precum si eventualele cheltuieli de judecata si de inmormantare pe care le-au facut. Astfel, are dreptul la despagubiri minorul care a ramas fara ingrijire din partea mamei. Durata unor astfel de obligatii de plata se intind pana la majoratul victimei, sau pana la terminarea studiilor, fara a depasi varsta de 25 de ani [10 C.S.J., dec. pen. nr. 62/1990, in probleme de drept in deciziile C.S.J. (1990-1992), Ed. Orizont, Bucuresti 1993, p. 442].

În practica actuala se impune un nou proces in care mostenitorul va actiona in calitate de succesor al partii vatamate. Are dreptul la despagubiri si copilul conceput in cadrul familiei la data savarsirii infractiunii si nascut dupa moartea victimei [11 T.m.B., s. pen., dec. nr. 354/1990, Dreptul, nr. 6/1992, p. 89].

Persoanele intretinute de victima au si ele dreptul la despagubiri in limita sumelor de care au fost lipsite prin savarsirea infractiunii.

2. REPREZENTANTII